Orban, atac deschis la CCR: Nu se mai poate, trebuie schimbați politrucii / Decizia privind data alegerilor e o inepție. De ce? Că dă ordine Iordache către Dorneanu?

​Ludovic Orban a acuzat, joi, Curtea Constituțională că adoptă multe decizii care sunt contrare intereselor fundamentale ale României, susținând că „trebuie schimbați politrucii” din CCR. Premierul a calificat drept „abracadabrantă și o încălcare flagrantă a Constituției” decizia CCR privind legea potrivit căreia Parlamentul stabilește data alegerilor parlamentare.

„Decizia CCR mi se pare abracadabrantă, o încălcare flagrantă a Constituției de organismul care trebuie să fie garantul Constituției. Trebuie schimbat ceva. Nu se mai poate. Trebuie schimbați politrucii”, a spus Orban. El a precizat că nu poate înțelege decizia Curții Constituționale, care este, din punctul său de vedere, o inepție.

Potrivit lui Orban, Guvernul a atacat legea prin care o majoritate parlamentară își arogă dreptul de a stabili data alegerilor, în condițiile în care parlamentarii nu răspund pentru votul lor sau opiniile politice.

„Ce se întâmplă dacă o majoritate nu pune pe ordinea de zi proiectul de lege privind data alegerilor? Care e interesul unui parlamentar? Să-și prelungească mandatul. Noi am atacat și Curtea se pronunță pe valabilitatea Hotărârii de Guvern, o asemenea inepție nu am văzut în viața mea. De ce? Că dă ordine Iordache către Dorneanu?”, a mai spus el.

Parlamentul are deplina competenţă de a stabili data alegerilor printr-o lege ordinară sau organică, după caz, în funcţie de decizia politică de a organiza alegeri în interiorul mandatului Camerelor sau în termenul de 3 luni consecutiv expirării acestuia, se arată în motivarea deciziei prin care Curtea Constituțională a respins contestația președintelui Klaus Iohannis pe această temă.

Preşedintele Klaus Iohannis şi Guvernul au depus o sesizare asupra Legii privind unele măsuri pentru organizarea alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor, ca urmare a încetării mandatului Parlamentului ales în anul 2016. Pe 17 august, şeful statului a sesizat CCR, solicitând să constate că acest act normativ este neconstituţional în ansamblul său.

CCR a respins însă această sesizare în 29 septembrie.

„Având în vedere cele expuse, rezultă că Parlamentul are deplina competenţă de a stabili data alegerilor printr-o lege ordinară sau organică, după caz, în funcţie de decizia politică de a organiza alegeri în interiorul mandatului Camerelor sau în termenul de 3 luni consecutiv expirării acestuia. În lipsa unei legi de stabilire a datei alegerilor parlamentare, acestea pot avea loc doar în interiorul duratei mandatului de 4 ani al Camerelor, alegerile organizându-se la termen, pe când, în condiţiile unei asemenea legi, se pot organiza alegeri parlamentare atât la termen, cât şi peste termen, decizia politică în acest sens aparţinând în exclusivitate Parlamentului”, se arată în motivarea CCR care a fost publicată vineri.

De notat că judecătorul Daniel Morar a formulat o opinie separată, în care afirmă că „sesizările formulate de Președintele României și de Guvern trebuiau admise” astfel încât să se constate „neconstituționalitatea dispozițiilor Legii privind unele măsuri pentru organizarea alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților, ca urmare a încetării mandatului Parlamentului ales în anul 2016”.

Potrivit motivației CCR, „dacă Parlamentul apreciază că există incertitudini cu privire la organizarea alegerilor în cadrul acestui termen (de 4 ani) datorată situaţiei din ţară, are obligaţia constituţională de a retrage, în mod temporar, competenţa acordată Guvernului, asumându-şi astfel şi decizia politică de a organiza alegerile după expirarea mandatului, în funcţie de evoluţia situaţiei epidemiologice din ţară”.

„Rezultă că asumarea voinţei politice de a organiza alegeri peste termen – după expirarea duratei mandatului Parlamentului – nu poate fi realizată de Guvern, ci numai de Parlament. Decizia politică de organizare a alegerilor parlamentare după expirarea duratei mandatului Camerelor, cu consecinţa prelungirii de drept a mandatului acestora, ţine în mod intrinsec de rolul Parlamentului prevăzut de art.61 alin.(1) din Constituţie, Guvernul reţinând, în speţă, doar competenţele sale pur administrative referitoare la organizarea executării legilor [şi anume aspectele referitoare la organizarea propriu-zisă a alegerilor, cu referire, spre exemplu, la stabilirea calendarului acţiunilor din cuprinsul perioadei electorale]. Numai autoritatea reprezentativă care exercită suveranitatea naţională poate decide o asemenea măsură, pentru că decizia stabilirii datei alegerilor peste termen se află în legătură directă cu suveranitatea naţională”, argumentează judecătorii CCR.