Conflict între Parlament, Iohannis și MAE din cauza desemnării ambasadorilor. Corlățean: Nu accept ca Parlamentul să fie tratat ca o cutie poştală

Preşedintele Comisiei de politică externă a Senatului, Titus Corlăţean (PSD), spune că nu vor începe audierile în comisiile parlamentare în cazul celor 12 ambasadori propuşi până când nu va exista „o discuţie directă” cu reprezentanţii Administraţiei Prezidenţiale şi ai Ministerului de Externe, pentru ca de acum înainte să fie respectate regulile „cooperării loiale” între instituţii, iar parlamentarii să nu mai afle din presă despre revocarea şi desemnarea unor ambasadori: „Nu accept ca Parlamentul să fie tratat ca o cutie poştală”.

Reamintim că vineri Administrația Prezidențială a anunțat că preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretele privind rechemarea mai multor ambasadori români, între care Ion Jinga, reprezentant permanent al României pe lângă Organizația Națiunilor Unite de la New York, Daniel Ioniţă, ambasadorul Româniai în Republica Moldova și Cristian Țurcanu, ambasadorul în Ucraina.

Tot vineri, Ministerul Afacerilor Externe a anunțat 12 propuneri de ambasadori ai României în ţările unde foştii ambasadori au fost rechemaţi, la finalul mandatului. Printre cei propuși se află secretarul de stat din MAE Alexandru Victor Micula, pentru postul de ambasador în Ucraina, Cornel Feruţă, la ONU, în locul lui Ion Jinga, care ar urma să preia postul de ambasador pentru Misiunea Permanentă a României pe lângă Consiliul Europei de la Strasbourg, și Cristian Țurcanu – rechemat din Ucraina – pentru postul de ambasador în Republica Moldova.

Conform procedurii, candidații pentru posturile de ambasadori trebuie audiați în Parlament.

„Noi nu putem fi puşi, precum o cutie poştală, în faţa unei situaţii în care aflăm din presă”

Preşedintele Comisiei de politică externă a Senatului, Titus Corlăţean, spune că a aflat în presă despre decretele semnate de preşedinte pentru rechemarea a zece ambasadori şi despre decretele de desemnare a altor 12 noi ambasadori la propunerea Ministerului Afacerilor Externe.

• „Nu am fost informat, aşa cum ar trebui să impună o anumită practică instituţională bazată pe curtoazie instituţională şi pe cooperarea loială a instituţiilor, nu am primit o notificare scrisă, o informare din partea Ministerului de Externe, în prealabil informaţiilor ajunse în presă.
• Nu apreciez această modalitate neinspirată care decurge din modul de gestiune de la nivelul Cabinetului sau Oficiului preşedintelui României care gestionează aceste aspecte şi conexat cu competenţele Ministerului de Externe.
• Nu cred că aceasta este modalitatea instituţională de cooperare ca membrii Comisiilor parlamentare de politică externă şi, în anumite cazuri, cei ai Comisiilor pentru comunităţile de români din afara ţării, Comisiile parlamentare de specialitate care audiază candidaţii pentru poziţia de ambasador, să afle întâmplător din presă”, a declarat Titus Corlăţean, pentru Agerpres.

Senetorul PSD afirmă că „Parlamentul trebuie respectat” în acord cu „competenţele sale” şi este necesară „închiderea acestui tip de funcţionare neinspirată din punct de vedere instituţional”.

El mai spune că nu va convoca audierea acestor ambasadori până când Administrația Prezidențială și Ministerul de Externe nu vor veni cu explicații:

• „Acesta este motivul pentru care voi solicita, atât la nivelul consilierilor prezidenţiali care se ocupă de relaţiile externe, cât şi al conducerii Ministerului de Externe să vină, la Senat, şi să avem o discuţie pe modul de gestiune instituţională în astfel de situaţii, cu cei doi preşedinţi de Comisii pentru politică externă (de la Senat şi de la Camera Deputaţilor), în primul rând.
• Nu voi convoca audierea acestor ambasadori până când această discuţie instituţională nu are loc, până nu clarificăm din nou, pentru că au mai fost astfel de episoade, în anii anteriori, pe care am crezut că le-am depăşit printr-un alt tip de cooperare care a funcţionat corect până când, iată, ne lovim din nou de această chestiune prost gestionată şi e necesar să clarificăm şi să închidem acest tip de funcţionare neinspirată din punct de vedere instituţional.
• După ce vom clarifica aceste aspecte şi stabilim necesitatea respectării regulilor corecte, atunci da, împreună cu doamna Biro Rozalia, preşedintele Comisiei de politică externă a Camerei Deputaţilor, vom recurge la paşii procedurali corespunzători, fireşti în astfel de situaţii, vom convoca comisiile pentru audierea candidaţilor de ambasadori”.

Corlățean mai spune că Parlamentul trebuie informat, în prealabil, oficial, instituţional, și că nu poate să accepte ca Legislativul „să fie tratat ca o simplă cutie poştală”:

• „Până nu clarificăm acest lucru, nu voi face această convocare, cu atât mai mult cu cât nu am primit până la această oră adresele oficiale de la Ministerul Afacerilor Externe de desemnare a noilor ambasadori.
• Noi nu putem fi puşi, precum o cutie poştală, în faţa unei situaţii în care aflăm din presă, parlamentarii din structurile specializate pentru audierea ambasadorilor află din presă despre desemnarea de noi ambasadori.
• Aceste comisii trebuie să acorde avize consultative care pot fi favorabile sau nefavorabile, dacă prestaţia celor propuşi este proastă. Deci avem o competenţă legală foarte bine definită şi, personal, nu pot să înţeleg şi nici nu pot să accept ca Parlamentul să fie tratat ca o simplă cutie poştală, fără să fie informat oficial, instituţional, în prealabil diseminării din presă a acestor informaţii.

Deci nu va exista niciun fel de audiere înainte de clarificarea printr-o discuţie foarte directă cu reprezentanţii celor două instituţii în sensul ca de acum înainte, în practică, să fie respectate regulile cooperării loiale între instituţii”.

Lista celor 10 ambasadori pentru care Klaus Iohannis a semnat decretele de rechemare

Vineri, Klaus Iohannis a semnat decretele de rechemare a următorilor ambasadori:

• Ion Jinga – ambasador extraordinar și plenipotențiar, reprezentant permanent al României pe lângă Organizația Națiunilor Unite de la New York;
• Răzvan-Victor Rusu – ambasador extraordinar și plenipotențiar, șef al Misiunii Permanente a României pe lângă Consiliul Europei de la Strasbourg;
• Adrian Cosmin Vierița – ambasador extraordinar și plenipotențiar, șef al Misiunii Permanente a României pe lângă Oficiul Națiunilor Unite de la Geneva și Organizațiile Internaționale cu sediul în Elveția;
• Cristian-Leon Țurcanu – ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Ucraina;
• Daniel Ioniță – ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Moldova;
• Iulian Buga – ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Regatul Suediei;
• Sorin Vasile Moldovan – ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Turkmenistan;
• Florin Marius Tacu – ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Singapore;
• Adrian Măcelaru – ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Emiratele Arabe Unite și în Regatul Bahrain, cu reședința la Abu Dhabi;
• Mihail Constantin Coman – ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Sultanatul Oman, cu reședința la Riad.

Lista propunerilor de ambasadori făcute de Ministerul de Externe

Tot vineri, Ministerul Afacerilor Externe a anunțat 12 propuneri pentru posturile de ambasadori, spunând că a avut în vedere o serie de criterii care să corespundă exigenţelor acestor posturi, criterii aplicate şi în celelalte etape ale acestui proces de înnoire a conducerilor misiunilor diplomatice ale României.

Lista celor propuși:

• 1. Misiunea Permanentă a României pe lângă Organizația Națiunilor Unite de la New York – Cornel Feruță (Diplomat de carieră. Deține gradul diplomatic de ambasador din anul 2014 și exercită, din ianuarie 2020, funcția de secretar de stat pentru afaceri globale și strategii diplomatice în cadrul MAE. A desfășurat până în prezent o activitate prestigioasă, care a contribuit în mod semnificativ, inclusiv din perspectiva aprecierii sale în plan internațional, la promovarea și credibilitatea României. A fost, în perioada 2007 – 2012, șeful Misiunii Permanente a României la Organizațiile Internaționale de la Viena. În Serviciul Exterior a mai activat în cadrul aceleiași Misiuni în perioada 2000 – 2004. În Centrala MAE, a mai ocupat funcțiile de director general pentru afaceri politice / Director Politic, în perioada 2012 – 2013 și director de cabinet al ministrului afacerilor externe, între 2005 și 2007. În 2004 a fost director al Direcției Balcanii de Vest și Cooperare Regională. A exercitat mai multe funcții și poziții de responsabilitate majoră și în cadru multilateral internațional. Din septembrie 2013, a făcut parte din conducerea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică de la Viena (AIEA), ca director general adjunct, respectiv, în perioada iulie – decembrie 2019, ca director general interimar. În calitate de reprezentant al AIEA, a participat la semnarea „Acordului nuclear” (Joint Comprehensive Plan of Action/JCPOA) cu Teheranul. În perioada 2012 – 2013 a fost președinte al Comitetului Pregătitor al Conferinței de Examinare a Tratatului de Neproliferare, în septembrie 2011 a fost președinte al celei de-a 55-a Conferințe Generale a AIEA, între octombrie 2008 – septembrie 2010 a fost vicepreședinte al Consiliului Guvernatorilor AIEA, Guvernator din partea României. A mai ocupat funcțiile de coordonator din partea Președinției OSCE pentru reabilitare post-conflict și președinte al procesului de elaborare a Strategiei AIEA 2012-2017. Vorbește limbile engleză și franceză).
• 2. Misiunea Permanentă a României pe lângă Oficiul Naţiunilor Unite de la Geneva – Răzvan-Victor Rusu (Diplomat de carieră. Deține gradul diplomatic de ambasador din 2019 și ocupă, din 2016, funcția de şef al Misiunii Permanente a României pe lângă Consiliul Europei de la Strasbourg. În perioada 2007 – 2012 a fost ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al României în Italia, Malta și San Marino, precum și Reprezentant Permanent al României la agențiile ONU (FAO, FIDA, PAM). În perioada 2014 – 2017 a fost șeful delegației României la International Holocaust Remembrance Alliance (IHRA), iar în intervalul 2012 – 2016, a ocupat funcția de emisar special al MAE pentru Parteneriatul Estic al UE și de director general al Departamentului Afaceri Regionale din Ministerul Afacerilor Externe. În Centrala MAE a mai deținut, inter alia, pozițiile de director general al Direcției Generale Europa Extinsă (2004 – 2007) și director adjunct al Direcției ONU. Vorbește limbile engleză, franceză și italiană.)
• 3. Misiunea Permanentă a României pe lângă Consiliul Europei de la Strasbourg – Ion Jinga (Diplomat de carieră. Deține gradul diplomatic de ambasador din anul 2017 și exercită, din august 2015, funcția de reprezentant permanent al României la ONU, New York. Din această poziție, a îndeplinit o serie de funcții în premieră pentru țara noastră, precum cea de Președinte al Comitetului de decernare a Premiului ONU pentru Populație, în 2019, 2020 și 2021, Președinte al Comisiei ONU pentru Dezarmare și Securitate Internațională (2018 – 2019), Președinte (2018) și Vicepreședinte (2019) al Comisiei ONU pentru Consolidarea Păcii, co-președinte al procesului de negocieri interguvernamentale privind reforma Consiliului de Securitate (2016 – 2017). Anterior, a deținut funcția de ambasador al României în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, între 2008 și 2015, iar în perioada 2003 – 2008 a fost ambasador al României în Regatul Belgiei. În Serviciul Exterior a mai exercitat, între 2000-2001, rolul de însărcinat cu afaceri a.i. și adjunct al ambasadorului în cadrul Reprezentanței Permanente a României la UE, Bruxelles, iar între 1998 – 1999 a fost adjunctul ambasadorului în cadrul aceleiași instituții, pe durata misiunii în Serviciul Exterior începute în anul 1995. În Centrala MAE a ocupat numeroase poziții, printre care cea de director general pentru Uniunea Europeană și membru al delegației României la Convenția privind viitorul Europei și Coordonator al Secretariatului Național al Delegației României, în intervalul 2002 – 2003, și membru în echipa de negociere a aderării României la UE, între 2000 și 2004. Vorbește limbile engleză și franceză.)
• 4. Republica Moldova – Cristian-Leon Țurcanu (Diplomat de carieră. Exercită, din 2016, funcția de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Ucraina. Anterior, în perioada septembrie 2014 – octombrie 2015, a ocupat funcția de prim-colaborator în cadrul Ambasadei României la Chișinău. În Serviciul Exterior a mai activat în cadrul Ambasadei României la Washington, în perioada 2008 – 2012, și la Ambasada României la Berlin, între 2003 și 2008. În Centrala MAE, a ocupat funcțiile de director general al Departamentului Comunicare, Diplomație Publică și Culturală, între noiembrie 2015 și august 2016, director al Direcției Europa de Est și Asia Centrală, între aprilie și septembrie 2014, respectiv director adjunct al aceleiași direcții, în perioada septembrie 2013 – aprilie 2014. Vorbește limbile engleză, germană, suedeză și are cunoștințe de franceză, italiană și rusă.)
• 5. Ucraina – Alexandru Victor Micula (Diplomat de carieră. Deține gradul diplomatic de ambasador din 2008 și exercită, din 2019, funcția de Reprezentant cu însărcinări speciale pentru combaterea antisemitismului în cadrul MAE. În perioadele noiembrie 2018 – noiembrie 2019 și februarie 2016 – ianuarie 2018 a ocupat funcția de secretar de stat pentru afaceri interinstituționale în cadrul MAE, iar între noiembrie 2007 și iunie 2008 a fost secretar de stat, coordonatorul național pentru organizarea Summitului NATO de la Bucureşti. În perioada octombrie 2011 – februarie 2016 a fost ambasadorul României în Ungaria, iar în intervalul iunie 2014 – iunie 2016 a fost Secretar al Comisiei Dunării. A îndeplinit, de asemenea, funcția de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Regatul Danemarcei și Republica Islanda, între 2009 și 2011. În perioada 2002 – 2007 a fost ambasadorul României în Republica Argentina și Republica Paraguay. În Serviciul Exterior a mai activat în cadrul Misiunii Permanente a României pe lângă Organizațiile Internaționale de la Viena (1999-2001) și al Ambasadei României la Budapesta (1997 – 1999). În Centrala MAE a mai îndeplinit funcțiile de secretar general al Ministerului Afacerilor Externe (iunie 2008 – aprilie 2009), director general pentru politici strategice (în perioada februarie – iunie 2007), director de cabinet al ministrului afacerilor externe și purtător de cuvânt al MAE (ianuarie 2001 – octombrie 2002). Vorbește limbile engleză și spaniolă și are cunoștințe de limbă maghiară.)
• 6. Suedia – Daniel Ioniță (Diplomat de carieră. Deține gradul diplomatic de ambasador din anul 2019 și a ocupat, din 2016, funcția de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Moldova. Anterior, în perioada 2015 – 2016, a îndeplinit funcția de secretar de stat pentru afaceri strategice în cadrul MAE. În perioada 2011 – 2015, a fost ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Regatul Norvegiei. În Serviciul Exterior, a mai activat în cadrul Ambasadei României la Stockholm, unde a îndeplinit funcția de prim-colaborator în perioada 2002 – 2006, și la Misiunea României la NATO și UEO Bruxelles, în 2002 și anterior, în 1998. În Centrala MAE, a ocupat funcțiile de director al Direcției Politici de Securitate în perioadele octombrie 2008 – mai 2009 și noiembrie 2009 – septembrie 2010, precum și de director adjunct al aceleiași direcții, în intervalul 2008 – 2009. A fost director adjunct, în 2000 și 2001-2002 și șef serviciu, în perioada 1999-2000, al Direcției NATO, UEO și Probleme Strategice. Vorbește limbile engleză, franceză și suedeză/norvegiană.)
• 7. Turkmenistan – Ion Naval (Diplomat de carieră. Ocupă postul de prim-colaborator în cadrul Ambasadei României în Republica Azerbaidjan din octombrie 2021, funcție pe care a îndeplinit-o și în intervalul septembrie 2020 – aprilie 2021. În perioada aprilie 2020 – octombrie 2021 a exercitat rolul de însărcinat cu afaceri ad interim în cadrul aceleiași ambasade. În Serviciul Exterior, a mai activat în cadrul Ambasadei României în Ucraina, în perioada 2008 – 2019. În Centrala Ministerului Afacerilor Externe, a lucrat în cadrul Direcţiei Europa de Est şi Asia Centrală, în perioadele 2019 – 2020 și 2007 – 2008. Vorbește limbile rusă, franceză, ucraineană, engleză.)
• 8. Singapore – Iulian Buga (Diplomat de carieră. Deține gradul diplomatic de ambasador din 2008 și a ocupat, din 2015, funcția de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României în Regatul Suediei. Anterior, a îndeplinit funcțiile de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Statele Unite ale Americii, în perioada 2013 – 2015, în Irlanda, în perioada 2009 – 2013, și în Regatul Țărilor de Jos, în intervalul 2001 – 2007, unde a deţinut şi poziţia de Reprezentant Permanent al României la Organizaţia pentru Interzicerea Armelor Chimice, ocupând și poziția de Preşedinte al Comitetului Conferinţei Statelor Părţi. În Centrala MAE a fost, între 2007 şi 2009, secretar de stat pentru afaceri politice şi strategice, iar anterior a ocupat funcțiile de director, în perioada 1999 – 2001, și director adjunct, în intervalul 1993 – 1994, al Direcţiei pentru America de Nord, precum și director adjunct al Direcției Protocol, în perioada 1992 – 1993. Vorbeşte limbile engleză şi franceză.)
• 9. Emiratele Arabe Unite – Octavian-Bogdan Badica (Ocupă, din 2010, funcția de șef al departamentului pentru verificare și raportare (head of controlling and reporting) în cadrul unei rețele private de sănătate, poziție din care gestionează întreaga activitate financiară a instituției și o serie de activități de coordonare aferente. Anterior, a ocupat funcția de auditor senior în cadrul unei importante firme de consultanță și audit. Este licențiat în administrarea afacerilor în cadrul Universității din București (2005 – 2008) și în limbi străine, cu o specializare în limbile engleză și arabă de la Universitatea Dimitrie Cantemir din București (2005 – 2008). Vorbește limbile engleză, arabă și franceză.)
• 10. Statul Qatar – Nicușor Daniel Tănase (Diplomat de carieră. A deținut, în perioada 2016 – 2021, funcția de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Statul Kuwait, iar în intervalul 2008 – 2013 a fost ambasadorul României în Republica Libaneză. În Centrala Ministerului Afacerilor Externe, a ocupat numeroase poziții, printre care cea de director general al Departamentului Globalizare, în perioada 2014 – 2016, director al Direcției Orientul Mijlociu și Africa, între 2013 – 2014 și 2006 – 2007, precum și funcția de director al Direcției Uniunea Europeană, în perioada 1998 – 2000. În Serviciul Exterior, în perioada 2001-2006, a fost reprezentant permanent adjunct la Consiliul Europei, Strasbourg, și a activat în cadrul Ambasadei României în Regatul Spaniei, în intervalul 1992 – 1998. Vorbește limbile engleză, franceză, spaniolă și arabă.)
• 11. Sultanatul Oman – Florin Marius Tacu (Exercită, din 2017, funcția de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Singapore. Anterior, în perioada septembrie 2010 –2015, a ocupat funcția de consul general, șef al Consulatului General al României la Shanghai, Republica Populară Chineză. În Centrala MAE, a ocupat funcțiile de director/inspector general al Inspecției Generale a Afacerilor Externe, în perioada 2008 – 2021, anterior activând ca director adjunct, în intervalul 2006 – 2008, și ca inspector în cadrul aceluiași departament, din 2005. A exercitat, în perioada 2015 – 2017, funcția de secretar de stat în cadrul Cancelariei Prim-ministrului – Secretariatul General al Guvernului. Anterior, a mai deținut funcțiile de judecător – la Curtea de Apel Iași, Secția de contencios administrativ și fiscal, în 2015, la Curtea de Apel București, Secția a IV-a civilă, în 2005, la Tribunalul Iași, Secția civilă, între 2003 și 2004 și la Judecătoria Iași, în perioada 1998 – 2003. Vorbește limbile engleză și franceză.)
• 12. Republica Federală Democrată Etiopia – Iulia Pataki (A ocupat, în perioada 2012 – 2021, funcția de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Kenya, Burundi, Uganda, Ruanda și Tanzania, cu reședința la Nairobi. În exercitarea acestei funcții a fost reprezentant permanent al României la UNEP și UN-Habitat, precum și vicepreședintele Comitetului Reprezentanților Permanenți al UNEP, în perioada iulie 2013 – iunie 2015, președintele Comitetului Reprezentanților Permanenți al UNEP, în perioada iulie 2015 – iunie 2017, președintele Grupului de Lucru pe procedură la UNEA – Adunarea ONU de Mediu, președintele Grupului de Lucru pe buget și program de activitate al Consiliului de conducere al UN-Habitat, în 2017, și președintele Grupului de Lucru pe buget, program de activitate și probleme administrative al Consiliului Executiv al UN-Habitat (2019-2021). Anterior, în perioada ianuarie – iulie 2012, a fost consilier parlamentar, din partea UNDP Irak, în cadrul Parlamentului Republicii Irak. În intervalul noiembrie 2010 – martie 2011, a fost specialist pe probleme de gen în cadrul Programului USAID „Acces la Justiție”/DTS Development and Training Services, implementat în Bagdad, Irak, iar în perioada mai – noiembrie 2010 a fost consilier superior în cadrul UNDP Somalia – Comisia Constituțională Independentă a Republicii Federale Somalia – Kenya și Djibouti. Vorbește limbile maghiară și engleză.)