AEP propune noi reguli în finanțarea partidelor: limite pentru banii cheltuiți din subvenție și în campaniile electorale / Cât au dat până acum partidele pentru presă și propagandă și ce nu scrie explicit în lege

​Partidele care primesc subvenție de la stat nu pot să cheltuie mai mult de 30% din aceasta pentru presă și propagandă, se arată într-un poiect de lege transmis joi de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) guvernului. Potrivit inițiativei, în urma controalelor AEP pe pagina de internet a instituției vor fi publicate „lista furnizorilor de servicii de publicitate politică utilizați, serviciile prestate, valoarea plăților efectuate, precum și mențiuni cu privire la sursele publice sau private de finanțare utilizate”. Proiectul de lege nu face nicio referire explicită la publicarea listei de beneficiari finali banilor din publicitatea plătită din bani publici, cum ar fi televiziunile, radiourile sau ziarele.

În ultimii doi ani, partidele care primesc subvenții de la stat au cheltuit o mare parte din aceștia, sume uriașe, pentru presă și propagandă. Din datele publice ale AEP, totuși, doar PSD a depășit, în 2021, plafonul de 30% propus în proiectul transmis Guvernului.

Ce cheltuieli au avut partidele în 2021 pentru presă și propagandă:

Ce cheltuieli au avut partidele în perioada ianuarie-septembrie 2022 pentru presă și propagandă:

Limitele impuse pentru cheltuielile din subvenție

Proiectul de lege făcut de AEP stabilește limitele pentru cheltuielile din subvenția de la stat pe mai multe capitole.

Astfel, este stabilită o limită de 60% din valoarea totală a subvențiilor pentru cheltuielile legate de funcționarea partidelor politice, de la sedii, consultanță până la avocați si servicii bancare.

O limită de 30% din valoarea totală a subvențiilor de la bugetul se stabileste pentru cheltuieli de personal ale partidelor politice și cheltuieli aferente plății drepturilor de proprietate intelectuală, precum și salarii.

O limită de 30% din valoarea totală a subvențiilor de la bugetul de stat este stabilită pentru cheltuielile pentru publicitate politică, acestea incluzând cheltuieli de presă și propagandă și cheltuieli privind organizarea de activități cu caracter politic. Potrivit proiectului de lege cheltuielile cu presa și propaganda se referă la cheltuielile cu presa scrisă, TV, radio, on-line, etc; media/on-line, social media, rețele de socializare; abonamente publicații presă; producția și difuzarea de spoturi publicitare, reclame, bannere on-line/stradale etc.; reclamă și publicitate.

40% din valoarea totală a subvențiilor de la bugetul pot fi cheltuiți pentru finanțarea pentru finanțarea campaniilor electorale și a campaniilor pentru referendum, după caz.

Limite ale contribuției candidaților pentru campania electorală

Proiectul de lege propune și modificarea limitelor maxime ale contribuției candidaților pentru campania electorală.

Astfel acestea sunt:

• a) 50 de salarii de bază minime brute pe țară pentru fiecare candidat la funcția de deputat sau de senator – față de 60 în prezent
• b) 3 salarii de bază minime brute pe țară pentru fiecare listă de candidați la consiliul local al comunei; – față de unul în prezent
• c) 5 salarii de bază minime brute pe țară pentru fiecare listă de candidați la consiliul local al orașului; – față de 3 în prezent
• d) 10 salarii de bază minime brute pe țară pentru fiecare listă de candidați la consiliul local al municipiului; – față de 5 în prezent
• e) 30 de salarii de bază minime brute pe țară pentru fiecare listă de candidați la consiliul local al municipiului reședință de județ; – la fel și în prezent
• f) 40 de salarii de bază minime brute pe țară pentru fiecare listă de candidați la consiliul de sector al municipiului București; – față de 50 în prezent
• g) 100 de salarii de bază minime brute pe țară pentru fiecare listă de candidați la Consiliul General al Municipiului București; – față de 500 în prezent
• h) 100 de salarii de bază minime brute pe țară pentru fiecare listă de candidați la consiliul județean; – la fel și în prezent
• i) 5 salarii de bază minime brute pe țară pentru fiecare candidat la funcția de primar al comunei; la fel și în prezent
• j) 7 salarii de bază minime brute pe țară pentru fiecare candidat la funcția de primar al orașului; – la fel și în prezent
• k) 10 salarii de bază minime brute pe țară pentru fiecare candidat la funcția de primar al municipiului; – la fel și în prezent
• l) 20 de salarii de bază minime brute pe țară pentru fiecare candidat la funcția de primar al municipiului reședință de județ; – față de 50 în prezent
• m) 20 de salarii de bază minime brute pe țară pentru fiecare candidat la funcția de primar de sector al municipiului București; – față de 100 în prezent
• n) 100 de salarii de bază minime brute pe țară pentru fiecare candidat la funcția de președinte al consiliului județean și de primar al municipiului București; – față de 200 în prezent
• o) 500 de salarii de bază minime brute pe țară pentru fiecare candidat la funcția de parlamentar european; – față de 750 în prezent
• p) 10.000 de salarii de bază minime brute pe țară pentru candidatul la funcția de Președinte al României – față de 20.000 în prezent

Suplimentar față de contribuțiile electorale depuse de candidații propuși la alegeri, partidul politic, alianța politică sau organizația cetățenilor aparținând minorităților naționale poate contribui cu sume de bani la campania electorală proprie, în limite egale cu cele de mai sus.

Potrivit proiectului de lege în campania electorală pot fi utilizate numai următoarele tipuri de materiale de propagandă electorală:

• a) afișe electorale cu înălțimea de cel mult 500 mm și lățimea de cel mult 350 mm;
• b) materiale de propagandă electorală audio sau video, difuzate de mass-media
• audiovizuală;
• c) publicitate în presa scrisă;
• d) materiale de propagandă electorală online;
• e) broșuri, pliante și alte materiale tipărite din aceeași categorie

Este considerat material de propagandă electorală orice material scris, online, audio sau video utilizat în campania electorală, care îndeamnă alegătorii, în mod direct sau indirect, să voteze sau să nu voteze, în cadrul unor alegeri, pentru un candidat sau partid politic, clar identificat, se arată în proiect.

Destinații și limite ale cheltuielilor în campania electorală

Potrivit proiectului de lege pus în dezbatere publică de AEP, cheltuielile pentru campania electorală pot avea numai următoarele destinații și limite:

• a) cheltuieli pentru producția și difuzarea materialelor de propagandă electorală la radio, în cuantum de maximum 10% din totalul cheltuielilor care pot fi efectuate în campania electorală;
• b) cheltuieli pentru producția și difuzarea materialelor de propagandă electorală la televiziune, în cuantum de maximum 25% din totalul cheltuielilor care pot fi efectuate în campania electorală;
• c) cheltuieli pentru producția și difuzarea materialelor de propagandă electorală în presa scrisă, în cuantum de maximum 20% din totalul cheltuielilor care pot fi efectuate în campania electorală;
• d) cheltuieli pentru producția și difuzarea materialelor de propagandă electorală online, în cuantum de maximum 25% din totalul cheltuielilor care pot fi efectuate în campania electorală;
• e) cheltuieli pentru cercetări sociologice, în cuantum de maximum 25% din totalul cheltuielilor care pot fi efectuate în campania electorală;
• f) cheltuieli pentru producția și difuzarea afișelor electorale, în cuantum de maximum 15% din totalul cheltuielilor care pot fi efectuate în campania electorală;
• g) cheltuieli pentru producția și difuzarea broșurilor, pliantelor și altor materiale de propagandă electorală tipărite din aceeași categorie, în cuantum de maximum 30% din totalul cheltuielilor care pot fi efectuate în campania electorală;
• h) cheltuieli aferente serviciilor de telefonie și internet, cheltuieli de transport și cazare ale candidaților, cheltuieli de hrană, cazare și transport ale voluntarilor și ale membrilor partidului politic, cheltuieli pentru închirierea de spații și echipamente, cheltuieli pentru vestimentația voluntarilor și a membrilor partidului politic inscripționată cu denumirea, numele și sigla competitorului electoral, cheltuieli de protocol destinate organizării de reuniuni electorale, cheltuieli pentru asistență juridică și alte tipuri de consultanță, precum și pentru plata serviciilor mandatarilor financiari, în cuantum de maximum 30% din totalul cheltuielilor care pot fi efectuate în campania electorală;
• i) cheltuieli legate de nevoile specifice generate de dizabilitate, precum un interpret mimico-gestual, asistent personal și/sau anumite tehnologii de acces și dispozitive asistive, altele decât cele prevăzute la lit. h), în cuantum de maximum 20% din totalul cheltuielilor care pot fi efectuate în campania electorală;
• j) cheltuielile legate de realizarea și distribuirea materialelor de propagandă electorală în formate accesibile persoanelor cu dizabilități, altele decât cele prevăzute la lit. a)-d), f) și g), în cuantum de maximum 20% din totalul cheltuielilor care pot fi efectuate în campania electorală;
• k) cheltuieli pentru comisioane bancare