VIDEO Scandal în Parlament la adoptarea Declaraţiei la împlinirea unui an de la declanşarea războiului din Ucraina

Parlamentarii s-au certat marți, în ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului, unde a fost adoptată „Declaraţia Parlamentului României” la împlinirea, în 24 februarie, a unui an de la declanşarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Protagonista a fost senatoarea Diana Șoșoacă.

Diana Șoșoacă a luat cuvântul în timp ce parlamentarii dezbăteau declarația privind sprijinul României pentru Ucraina și a susținut că toate acțiunile de la București arată că „România a devenit teatru de război”, iar „românii vor deveni carne de tun”.

Președintele de ședință i-a tăiat microfonul Dianei Șoșoacă, după ce aceasta a lansat de la tribună acuzații de trădare.

• „Este foarte interesant că din decembrie pe teritoriul NATO au loc operațiuni cu trupe militare din Spania (…)
• Noi, vezi Doamne, domnul președinte Iohannis, aprobă toate solicitările NATO care vin ca răspuns la provocări. Provocările cui?
• Ucraina nu este membru NATO. Tot ce se întâmplă acolo este de fapt un conflict între SUA și Federația Rusă, iar teritoriul României este un fel de teatru de răboi.
• Românii vor fi folosiți drept carne de tun (…)
• De ce nu își dorește nimeni negocieri de pace? Dacă vorbești despre pace, ești numit putinist. Dacă vorbești despre Ucraina, ești numit hitlerist. Nazismul este în floare.
• Ceea ce faceți cu teritoriul României este un act de înaltă trădare. Nu sunt nici alături de Ucraina, nici alături de Rusia. Vreau să știu în cât timp timp va veni NATO să apere România, dacă țara noastră va fi atacată. Vor veni în 72 de ore și până atunci ne vom descurca cum putem”, a clamat Șoșoacă.

Ea a acuzat că Iohannis, „un preşedinte cu cetăţenie germană”, „face interesele Austriei şi Germaniei” și „vinde ţara”.

Șoșoacă și-a continuat discursul avertizând că „mai avem un pas şi vom fi solicitaţi probabil după o lună de la intrarea în război, încălcând Constituţia, să aprobăm intrarea României în război”.

În acest punct, Dianei Şoşoacă i-a fost oprit microfonul.

• „Este absolut inacceptabil ca nişte colegi care vin dintr-un soi de hemoragie, aici, zilnic, din Ambasada Rusiei, şi vreau să clarific acest lucru, informaţie publică.
• Colegii care au vorbit se duc săptămânal, lunar, în Ambasada Rusiei, în casa celor care îl validează pe criminalul Putin în acest război”, a replicat deputatul PNL Pavel Popescu.

În apărarea Dianei Șoșoacă a intervenit liderul AUR, George Simion:

• „Domnul Pavel Popescu poate face parte din categoria analfabeţilor funcţionali care nu sunt în stare să înțeleagă un discurs.
• Şi dumneavoastră sunteţi în categoria extremistă care vrea să pună pumnul în gură unora şi altora. Trebuie să liniştim de la tribuna Parlamentului toţi românii, nu, nu intrăm în război, nu ne trimitem copiii la război.
• Românii au fost speriaţi mult prea mult, de pandemie, de crize repetate, nu ne trimite nimeni într-un război care nu e al nostru”.

Ce prevede Declarația adoptată de Parlament pentru susţinerea Ucrainei

Plenul comun al celor două Camere a adoptat, marţi, Declaraţia Parlamentului României la împlinirea pe 24 februarie 2023 a unui an de la declanşarea războiului de agresiune al Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei, cu 285 de voturi pentru, 5 contra şi 2 abţineri.

În Declaraţie se precizează că Federaţia Rusă a declanşat unilateral şi neprovocat războiul de agresiune împotriva Ucrainei, escaladând încălcările anterioare ale suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale Ucrainei, prin anexarea ilegală a Crimeei, în 2014:

• „Federaţia Rusă desfăşoară o invazie militară masivă asupra statului ucrainean, însoţită de crime împotriva populaţiei civile ucrainene, atacarea sistematică a infrastructurii energetice, dezinformare şi propagandă pe scară nemaiîntâlnită până acum, precum şi de o retorică mincinoasă care încearcă să ascundă adevărul cu privire la războiul de cucerire dus în Ucraina, cu încălcarea Cartei ONU, a dreptului internaţional şi a principilor care guvernează relaţiile între state.
• Se agravează tragedia umanitară a populaţiei civile ucrainene, suferinţele, fără precedent in istoria Europei, de după al Doilea Război Mondial, a milioane de oameni, fiind provocate deliberat de agresorul rus în cadrul unei strategi premeditate, cinice şi brutale de zdrobire a întregi naţiuni ucrainene”.

În document se mai arată că „asistăm la perpetuarea retoricii agresive şi iresponsabile a Federaţiei Ruse cu privire la continuarea războiului împotriva Ucrainei şi la potenţiala utilizare a arsenalului nuclear, cu ameninţări la adresa altor state suverane, inclusiv membre NATO”:

• „Milioane de oameni trăiesc în fiecare zi cu teama că vor deveni următoarele victime ale agresiunii Rusiei, mulţi dintre ei fiind obligaţi să îşi părăsească căminele în căutarea disperată a supravieţuirii.
• Războiul declanşat în urmă cu un an provoacă prejudicii grave ordinii internaţionale de drept, libertăţii de navigaţie, economiei şi comerţului internaţional, afectând direct sau indirect un număr uriaş de persoane pe întreg globul şi având implicaţii severe inclusiv asupra siguranţei alimentare şi a rezervelor de hrană în diverse regiuni ale lumi”.

Parlamentul reafirmă „sprijinul ferm al României pentru lupta eroică a statului şi a poporului ucrainean”, îşi exprimă „respectul pentru curajul, demnitatea şi rezistenţa manifestate deopotrivă de armata ucraineană şi de populaţia civilă şi reconfirmă susţinerea neabătută a României pentru independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei, în limitele frontierelor recunoscute internaţional”.

„Cerem Federaţiei Ruse să pună, fără întârziere, capăt războiului şi să îşi retragă de urgenţă toate forţele militare şi echipamentele de pe întreg teritoriul Ucrainei, în frontierele recunoscute internaţional.

Subliniem, încă o dată, că toate încercările de schimbare prin forţa a graniţelor Ucrainei, prin deciziile de anexare ilegală a unor regiuni ale Ucrainei, începând cu 2014, reprezintă încălcări flagrante ale Cartei ONU, ale dreptului internaţional, precum şi ale independenţei, suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale Ucrainei. Solicităm Federaţiei Ruse să colaboreze necondiţionat cu organizaţiile internaţionale şi cu Curtea Penală Internaţională sesizată cu anchetarea şi judecarea crimelor de război, a crimelor împotriva umanităţii şi a genocidului săvârşite împotriva Ucrainei şi susţinem demersurile internaţionale (…) de înfiinţare a unui mecanism jurisdicţional pentru tragerea la răspundere a celor vinovaţi de săvârşirea crimei de agresiune”.