Cum au pierdut PNL și USR „glonțul de argint” în bătălia pentru Diaspora. Rareș Bogdan: AUR poate să ia în diaspora undeva la 50% din voturi

Aproape 6 milioane de români trăiesc și muncesc în străinătate. Indiferent de țara unde se află, ei sunt conectați la realitatea politică și socială din România. Cu un an înainte de cele patru tururi de scrutin: europarlamentare, locale, parlamentare și prezidențiale, partidele au început deja să-i curteze.

Primul mare test vor fi europarlamentarele, unde în calculele partidelor scorurile vor fi diferite, în diaspora, față de scrutinele anterioare. Pe podiumul diasporei a urcat la parlamentarele trecute AUR cu un scor de peste 20 de procente, o surpriză pentru partidele tradiționale, dar și pentru USR, perceput ca partid anti-sistem, care și-a văzut amenințată serios supremația printre românii din străinătate. De altfel, liderii USR recunosc o migrație a votanților săi către AUR. Partidul lui George Simion și-a consolidat poziția în ultimii patru ani, fiind de așteptat să fie marea surpriză și la europarlamentare de anul viitor.

Cum a votat diaspora la ultimele alegeri

În ultimul recensământ al populației (2022), aproape șase milioane de cetățeni români figurează cu domiciliul sau reședința în străinătate, majoritatea emigranți la prima generație. Potrivit Ministerului Afacerilor Externe în diaspora sunt 5,7 milioane, cea mai mare comunitatea aflându-se în prezent în Marea Britanie – 1.4 milioane, (Londra – oficial 450.000), urmată de Germania cu 1,3 milioane. Italia -1,1 milioane și Spania -1 milion.

La ultimele tururi de scrutin preferințele românilor din diaspora s-au îndreptat spre partidele de centru dreapta – PNL și USR în timp ce, AUR s-a clasat în primele trei poziții, înaintea PSD-ului. De exemplu la alegerile europarlamentare din 2019, în diaspora s-au înregistrat – 376.925 voturi valabil exprimate. Dintre acestea USR s-a clasat pe primul loc cu 43,88%, urmat de PNL – 31,93%, PMP – 7,92% iar George Simion (candidat independent) a obținut un procent de 3,25% peste PSD care a înregistrat 2,41%.

De menționat ar fi că la alegerile prezidențiale din 2019 în diaspora au votat 670 .000 de români, un număr deloc de neglijat.

Totodată la alegerile parlamentare din 2020 s-au înregistrat 262.232 de voturile valabil exprimate. În preferințele românilor din afara țării pe prima poziție s-a clasat USR cu 32% urmat de PNL-24,9% pentru prima data AUR CU 23%, în timp ce PSD a înregistrat doar 3,37%.

Cum sunt politicienii întâmpinați, ce partid se află în preferințele românilor din diaspora, care sunt problemele cu care se confruntă și ce au făcut guvernanți pentru a le rezolva?

Rareș Bogdan (PNL): Primul lucru pe care mi-l spun extrem de dur este chestiunea alianței cu PSD. Sunt dezamăgiți

Chiar dacă prezența la vot a românilor din afara granițelor țării nu a fost una masivă la ultimele alegeri, perspectiva pentru 2024 nu arată prea roz pentru partidele care au s-au aflat în preferințele acestora USR și PNL. Cele două partide nu mai au susținerea românilor din afara țării care nu ezită să le transmită politicienilor care-i vizitează că sunt dezamăgiți și nu vor să le mai dea voturi.

Hotnews.ro a vorbit cu politicienii care se ocupă de electoratul din diaspora și care vizitează comunitățile mari de români aflate în Europa.

Prim-vicepreședintele PNL Rareș Bogdan se ocupă de organizațiile partidului din Diaspora, în țările unde se află cei mai mulți români Mare Britania, Germania, Italia și Spania. Potrivit acestuia, discuțiile cu oamenii ”la firul ierbii” sunt dificile și oamenii nu ezită să își exprime nemulțumirile. Rareș Bogdan spune că alianța făcută de PNL cu PSD i-a dezamăgit pe românii care locuiesc în afara țării și i se reproșează că „nu au scăpat țara de PSD”.

„Primul lucru care mi-l spun și nu este legat nici de pensii, nici de plagiate, și mi-l spun extrem de dur este chestiunea alianței cu PSD. Îmi spun: „domnul Bogdan, ați spus și dvs și președintele că scăpați România de PSD și apoi v-ați asociat cu ei. Nu sunt violenți, nu înjură dar sunt dezamăgiți. Este o situație foarte complicată”, a declarat pentru HotNews.ro, Rareș Bogdan.

Liberalii și-au centrat activitatea pe comunitățile din Mare Britania, Spania, Germania și Italia. PNL are 15 organizații în Diaspora și 12.000 de membri înscriși care activează în afara țării în Marea Britanie, Irlanda, Italia, Spania, Germania, Franța, Olanda, Danemarca, SUA, Canada, Israel, Grecia, Turcia, Portugalia și Moldova.

Dan Barna (USR): Electoratul USR vulnerabil „s-a îndreptat către partidul extremist AUR”

Vicepreședintele USR Dan Barna spune că partidul său comunică constant cu electoratul din diaspora participând la târgurile și evenimentele organizate de comunitățile de români. Totodată, USR a deschis o nouă organizație în Moldova având ca target electoratul care are dublă cetățenie română-moldovenească.

Barna recunoaște că USR se confruntă cu o migrare a electoratului său vulnerabil care acum „s-a îndreptat către partidul extremist AUR”.

„Ni se reproșează că nu am reușit să rămânem la guvernare și să facem ce le-am promis. Le-am explicat că este foarte greu să guvernezi cu un partener care te sabotează constant și care vrea să scape de tine. Înțeleg când le explicăm dar cam atât. (…) Criza îi influențează foarte mult pe români și acolo. Încercăm să le explicăm că populismul și extremismul nu este o soluție chiar dacă pare că vine o forță magică din univers și va arunca toată politica la gunoi și vor rezolva problemele”, explică liderul USR.

Activitatea USR în diaspora se face prin intermediul a 13 filiale pe regiuni și încercă să-și adapteze discursul și activitatea în funcție de specificul comunității. Astfel, USR are filiale în Marea Britanie, Italia, Spania, Germania, Austria, Danemarca, Olanda, Suedia și Norvegia.

Gheorghe Cârciu (PSD): Suntem mai mult pe administrativ azi decât politic în diaspora

În schimb, social democrații nu sunt foarte interesați de electoratul din străinătate, afirmație dovedită de reacția liderului PSD Diaspora, Gheorghe Cârciu. Activitatea PSD printre românii din străinătatea este rezumată în câteva cuvinte de Gheorghe Cârciu care, pe lângă funcția politică, deține și una administrativă și anume aceea de secretar de stat al departamentului românii de pretutindeni.

„Noi nu suntem în campanie electorală după cum știți și suntem mai mult pe administrativ azi decât politic în diaspora. La PSD Diaspora conlucrăm cu toate județele din țară și cu organizațiile din afară, conlucrăm dar deocamdată la atât de rezumă activitatea. Nu facem activități de partid”, a declarat Gheorghe Cârciu pentru HotNews.ro.

George Simion (AUR): La noi partidul este jumătate în țară, jumătate în afară, în Diaspora

„Încercăm să facem cât mai multe vizite eu și colegii mei. Am fost la Dublin, Castellon, Bari, Crotone, Nurenberg și Lisabona. Colegii vor merge în martie la Milano, Manchester și Londra. La noi partidul este jumătate în țară, jumătate în afară, în Diaspora. Noi nu avem ca PSD și PNL nucleul membriilor în administrația locale și centrală. Avem membri înscriși, prin carduri iar cei cotizanți sunt 12 000 în țară și undeva la 9 500 în diaspora. În diaspora cei mai mulți membrii activi îi avem în Marea Britania apoi Italia și Germania”, explică George Simion.

Alianța pentru Unitatea Românilor are 12 organizații în Diaspora și 9.500 de membrii activi, potrivit lui George Simion. Membrii AUR merg periodic în comunitățile mari din români, în special în Italia și Marea Britanie.

Ce spun PNL și USR despre ascensiunea AUR. Rareș Bogdan: AUR poate să ia în diaspora undeva la 50% din voturi. Barna: E un pericol foarte mare

Semnalele primite de politicieni care se ocupă de organizațiile din Diaspora sunt unele cel puțin îngrijorătoare, susțin aceștia. Prim-vicepreședintele PNL atrage atenția asupra ascensiunii partidului lui George Simion pentru că „beneficiază de o simpatie foarte mare în diaspora”

„AUR are o simpatie foarte mare astăzi pentru că sentimentul naționalist, patriotic este mult mai puternic în diaspora. Sunt un public mai intransigent, mai radicalizat dar în sensul bun. (…) În continuare suntem pe locul doi, AUR poate să ia undeva la 50% din voturi, noi luăm între 20 și 30 %. Din Diaspora AUR va primi undeva în jur de 3-4% procente la scrutinul general din țară și asta nu e puțin deloc. În 2019 au votat aproape 700.000 de români în străinătate. Din acestea AUR poate lua 300.000 de voturi ceea ce înseamnă la scorul general 3-4%”, explică Rareș Bogdan.

În ceea ce privește ascensiunea AUR, Dan Barna spune că reprezintă un pericol foarte mare pentru că oamenii știu că aceștia „nu reprezintă o soluție, dar rezonează cu mesajul”.

„Dacă în cazul nostru creșterea a fost organică, în cazul AUR nu pot să nu remarc un tip clar de resursă structurală, sistemică unde se vede o alocarea consistentă de resurse pe zona vulnerabilă din comunitățile din diaspora. E un pericol foarte mare și asta am constat-o în dialogul cu oamenii când i-am întrebat ce soluție vad pentru România din ceea ce le spune AUR. Atunci se blochează pentru că știu că AUR nu are soluții. I-am întrebat dacă i-ar da lui Simion să aibe grijă de banii lor sau de școala copiilor. Replica e mereu aceiași: „Nu, dar uite ce frumos le spune și cum le-a zice verde în față”. Oamenii știu că AUR nu este o soluție dar rezonează cu mesajul pentru că sunt dezamăgiți”, explică Barna.

Cum arată analizele interne din PSD și PNL

Dincolo de declarațiile oficiale, analiza din laboratoarele PNL și PSD arată o ascensiune a partidulului lui George Simion. Aflați la guvernare împreună, social-democrații și liberalii calculează strategii și analizează în avans procentele partidului lui George Simion.

„Astăzi AUR are 20% pe focus grupurile noastre și ce este mai îngrijorător este că nu au frână de mână. AUR are perspectiva electorală cât PSD. Oamenii nu îi consideră extremiști și nu-i asociază cu risc pentru România. Dacă fac polul suveranist cu Șoșoacă câștiga alegerile cel puțin pe europarlamentare. Acum au 20% dacă mai adaugi trei procente din diaspora și cu 4 %ale lui Șoșoacă ajung la 27%. Real, PSD are acum 29% ”, explică surse din conducere PSD pentru HotNews.ro

Teama social-democraților și a liberalilor este că după alegerile europarlamentare valul de simpatie pro AUR nu se va stinge. Simpatia electoratului ar putea fi menținută prin candidatura lui George Simion la alegerile prezidențiale.

„L-am văzut Terheș pe aeroport la București după ce au aterizat două avioane de români care veneau de la muncă din disapora. Era zeu Terhes îl îmbrățișau, trăgeau de el să-i pupe mâna salvati-ne de nenorociți aștia, luați-le capul. Oamenii cred în ei pentru că acum niciun politician, niciun partid nu se luptă cu ei. Niciun politician nu are curaj să-i combată, să explice oamenilor că lucrurile nu sunt chiar așa cum le prezintă ei”, explică un lider PNL.

Ce au făcut politicienii pentru rezolvarea problemele românilor din diaspora

Cele mai mari probleme pe care el au românii în diaspora sunt legate de serviciile consulatelor. De regulă aceste probleme apar în țările unde românii au venit la muncă și fie încearcă să se stabilească în zonele respective, fie au nevoie de a-și înregistra activitatea. În țări ca Marea Britanie, Germania, Italia și tările nordice ca Suedia sau Danemarca este nevoie de suplimentarea consulatelor însă Guvernul român a făcut pași mici în rezolvarea situației.

Rareș Bogdan spune că, în calitate de responsabil de comunitatea din Diaspora știe că cea mai mare problemă a românilor este numărul mic de consulate însă recunoaște că nu a reușit să convingă Guvernul să rezolve situația.

„Targetul PNL este rezolvarea problemelor cu consulatele. Din iunie mă rog de colegii din Guvern să-și facă treaba. E vorba de cinci consulate dar imobilismul de care dă dovada Guvernul și actuala Coaliție mă face să cred că vom înregistra un eșec în Diaspora. Pot să bat în lung și lat comunitățile de români dacă Guvernul nu direcționeazî bani pentru deschiderea consulatele.

„În schimb liderul PNL spune că a reușit extinderea programului pentru învățarea limbii române în cadrul Institului de limba Română. „La ILR s-au alocat bani și se va suplimenta numărul de profesori în diaspora pentru a lucra cu copiii. Se va mări numărului de profesori și de ore în limba română în Mare Britania, Spania , Italia”, spune Rareș Bogdan.

USR se laudă cu demersurile pentru deschiderea unui consulat în Mare Britanie, la Birmingham, crearea unui ghid privind documentele necesare pentru obținerea permisului de muncă în Italia și inițierea unei petiții pentru dubla cetățenie în Spania.

„În ultima perioadă avem un efort consistent pentru deschiderea unui consulat în Birmingham tocmai pentru a lua presiunea de pe Londra. În Italia am lansat ghidul cetățeanului român care este un document care răspunde la toate întrebările legate de obținerea permisului de muncă, documentele de primă necesitate pentru a fi în legalitate. Este un ghid la care am lucrat foarte mult și este foarte apreciat și solicitat la fiecare întâlnire cu românii din diaspora. Și mai avem un alt ghid din aceiași categorie lansat în Austria(…) În Spania am făcut petiție cu peste 3.000 de semnături pentru dubla cetățenie”, spune Dan Barna.

Liderul AUR George Simion spune că la la dezbaterea bugetului de stat în Parlament le-a fost aprobat un amendament prin care au fost direcționați bani pentru înființarea a trei consulate în diaspora.

„Discutăm cu românii despre problemele pe care le au în general și despre dorința de a se întoarce acasă și ce se poate face în general. Cele mai mari probleme le au cu actele din cauza numărului mic de consultate. Noi am reușit în bugetul de anul trecut să primim bani pentru un amendament pentru înființarea unor consulate în Hanovra, Birmingham și Cagliari apoi am mai obținut prin presiunea filialei noastre din Austria, un consulat la Salzburg. Mai este este nevoie în Suedia la Göteborg pentru că este la mare distanță foarte mare de Stockholm”, a declarat Simion.

Liderul AUR mai spune că în Italia au inițiat demersuri comune cu Fratelli d’Italia și guvernanții pentru a introduce ore de limba română în școli.

Liderul PSD Diaspora susține că partidul său nu are activități în diaspora. „Tot ce face Guvernul României pentru românii din străinătatea este susținut și de PSD. În ultima perioadă este bugetul departamentului care a fost susținut de Guvern care de la 13 milioane de lei in 2022 a ajuns la 207 milioane lei Sprijinim proiecte nerambursabile educative, cultură, spiritualitate , societate civilă”, explică Gheorghe Cârciu.