Ce vrea să obțină Ciolacu la Bruxelles: Sunt semnale că și Comisia Europeană va recunoaște eforturile financiare făcute de noi pentru Ucraina și Republica Moldova

Premierul Marcel Ciolacu a declarat joi înainte de întâlnirea cu șefa Comisiei Europene, Ursula von der Lyen, că își va asuma răspunderea pe măsurile fiscale agreate cu Comisia Europeană, dar că există semnale că și oficialii europeni vor recunoște eforturile financiare deosebite făcute de noi în acest an pentru susținerea Ucrainei și Republicii Moldova.

VIDEO: Declarațiile premierului la începutul ședinței de Guvern de joi

• „După-amiaza voi pleca la Bruxelles unde ma voi intalni cu oficialii europeni ca sa discut cateva decizii esentiale pe care trebuie sa le luam impreună pentru ca Planul României să meargă cu succes mai departe.
• Sunt decis să nu renunț la vreo reformă și să livrăm tot ce ne-am asumat. Încheiem negocierea PNRR, finalizăm noua forma a programului repowereu, vom face reforma pensiilor, depunem cererea de plată numărul 3 și vom lua măsurile fiscale care să ne permită dezvoltarea sustenabilă a României.
• Așa că azi vreau impreuna cu tot Cabinetul să trecem in revistă toate jaloanele care trebuie inchise pentru a putea depune cererea de plată numarul 3. Asa cum am anuntat in sedinta de Guvern de data trecuta pentru asta sunt dispus să-mi pun pe masă mandatul de premier și să-mi asum răspunderea alături de Guvern pe măsurile fiscale agreate cu Comisia Europeană.
• În același timp însă, in spiritul solidarității europene, sunt absolut convins și există semnale in acest sens după prezenta celor 3 ministri la Bruxelles că si CE va recunoște eforturile financiare deosebite făcute de noi în acest an pentru susținerea Ucrainei si rep Moldova. Sunt sigur că vom găsi impreuna cu partenerii europeni soluția justă astfel încât cadrul fiscal bugetar stabilit pentru 2023, 2024 și 2025 să fie actualizat ținând cont de aceste realități.”, a declarat premierul Marcel Ciolacu.

Premierul Marcel Ciolacu va avea în perioada 31 august – 1 septembrie 2023 prima vizită la Bruxelles de la preluarea mandatului de prim-ministru, în contextul dialogului constant pe care România îl are cu instituțiile europene.

Prim-ministrul României va avea întrevederi cu înalți oficiali europeni: președinta Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen, cu președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, cu președintele Consiliului European, Charles Michel, precum și cu directorul general al SG Recover (Recovery and Resilience Task Force), din cadrul Comisiei Europene, Céline Gauer.

Un punct important al deplasării la Bruxelles va fi vizita șefului Executivului la Spitalul Militar Regina Astrid, unde au fost transferate pentru tratament două persoane rănite în exploziile de la Crevedia.

Surse: Premierul Ciolacu va cere la Bruxelles o scădere cu 0,5% din deficit a cheltuielilor cu înzestrarea Armatei

Foarte multe state europene solicită scăderea din deficit a cheltuielilor cu înzestrarea Armatei și acest lucru îl va face și premierul Marcel Ciolacu la întâlnirea cu șefa Comisiei Europene, au declarat joi surse guvernamentale. Cum România a crescut cheltuielile cu armata pentru acest an de la 2% la 2,5% din PIB, premierul va cere ca un procent de 0,5% să se scadă din deficit.

Cum vrea Marcel Ciolacu s-o convingă pe Ursula von der Lyen că România trebuie să crească deficitul / Argumentul forte al premierului și măsurile fiscale validate cu oficialii europeni

După întâlnirea cu oficialii de la Bruxelles, Guvernul intenționează să mențină varianta asumată în Coaliție a măsurilor fiscale. Chiar dacă în spatele ușilor închise au fost sugestii pentru modificarea TVA-ului pentru anumite produse, Guvernul speră să rezolve altfel deficitul bugetar. Mai exact, există „semnale pozitive” ca cei de la Comisia Europeană să accepte creșterea deficitului dacă guvernanții vor face dovadă cheltuielilor României cu ajutoarele date Ucrainei, susțin surse oficiale pentru HotNews.ro.

Argumentul lui Ciolacu pentru Comisia Europeană

În discuțiile cu Uniunea Europeană, ministrul de finanțe a solicitat majorarea deficitului bugetar la 5,5% din PIB, fără penalizări și fără blocarea fondurilor europene.

Potrivit surselor HotNews.ro, oficialii europeni au admis faptul că România a avut cheltuieli neprevăzute prin acordarea ajutoarelor acordate Ucrainei și ar fi sugerat că așteaptă ca țara noastră să depună documentația care să demonstreze acest lucru.

De altfel, PSD a transmis pe mai multe căi la Bruxelles că la renegocierea deficitului bugetar al României ar trebui să se ia în calcul costurile directe aferente ajutorului acordat Ucrainei şi Republicii Moldova, din metodologia de calcul a deficitului bugetar. Potrivit surselor citate, Marcel Ciolacu ar fi discutat acest aspect cu șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen săptămâna trecută la Atena.

Premierul urmează să meargă pe 1 septembrie la Comisia Europeană și să discute acest aspect.

PSD mizează pe semnalele pozitive pe care le-a primit de la oficialii europeni, iar Marcel Ciolacu ar urma să prezinte acceptul Comisiei Europene pentru creșterea deficitului bugetar de până la 5,3-5,4 procente, susțin sursele HotNews.ro.

Lista măsurilor fiscale pe care Guvernul și le-a asumat

Înaintea vizitei lui Ciolacu la Bruxelles, miniștrii Finanțelor, Fondurilor Europene și Muncii au prezentat la Bruxelles măsurile pe care Guvernul de la București vrea să le ia pentru reducerea deficitului.

• se introduce impozit pe venit pentru IT, pentru veniturile de peste 10.000 de lei.
• majorarea accizelor la tutun, alcool și băturile care conțin zahăr.
• majorarea TVA-ului pentru activități turistice, concerte.
• eliminarea voucherelor de vacanță pentru angajații care câștigă peste 10.000 de lei.
• mașinile de lux de peste 75.000 de euro vor fi impozitate cu o taxă 0,3% din valoare totală a mașinii.
• taxă de 0.3% pentru proprietățile de peste 500.000 de euro cu excepții: casele cumpărate pe credit unde se discută mai multe variante. Este în discuție să se elimine valoarea luată pe credit și să se impoziteze valoarea adusă de proprietar.
• la PFA se plătește CASS ce depășește plafonul de 6, 12 și 24 de salarii. Plafoanele la CAS se mențin ca în prezent.
• impozitul pe dividende crește de la 8%
• taxa de 1% pentru cifra de afaceri pentru marile companii.
• creșterea plafonului pentru microintreprinderi
• angajații din construcții și agricultură vor plăti CASS.
• creșterea redevențelor pentru anumite resurse naturale
• desființarea a 200.000 de posturi neocupate din administrație centrală și locală
• desființarea unor posturi de șefi de serviciu din administrația publică

Ce discuții au fost despre TVA

La discuțiile de la Bruxelles miniștrii de resort au primit sugestii din partea oficialilor europeni. Una dintre ele s-a referit la TVA mai exact la faptul că în acest moment sunt mai multe cote și ar trebui o taxare unitară. Sugestiile au vizat o eliminare a TVA-ului de 5% pentru anumite produse, cum este de exemplu la manuale și alte publicații, care ar trebui să aibă o taxă pe valoare adaugată de 9%.

De asemenea, s-ar fi pus în discuție eliminarea TVA-ului de 9% la alimentele de bază, în cazul cărora să se opteze pentru 19%. Guvernații români au transmis că impactul bugetar ar fi unul nesemnificativ și că, politic, nu se poate pune în aplicare acest lucru.

De altfel, ministrul de finanțe, Marcel Boloș, a recunoscut, într-o declarație pentru Libertatea, că măsurile de reformă fiscală care s-au discutat până în prezent la nivelul coaliției nu acoperă toate obligațiile din Planul Național de Redresare și Reziliență. „Să punem în aplicare PNRR, cu toate componentele din reforma fiscală, înseamnă introducerea impozitării progresive și reducerea cotelor de TVA de la trei la una. Mâncarea la români ar însemna că se scumpește cu 10%, ceea ce nu cred că este astăzi posibil de discutat”, a declarat Marcel Boloș.