Curtea Constituțională a respins sesizarea pe proiectul de lege privind măsurile fiscal-bugetare

Curtea Constituțională a respins miercuri sesizarea USR și a Forței Dreptei. Astfel, noile măsuri fiscale propuse de Guvern pot intra în vigoare după ce legea este promulgată de președintele Klaus Iohannis.

Preşedintele Curţii Constituţionale, Marian Enache, a declarat după şedinţă că în urma analizei, ”CCR a constatat că angajarea răspunderii Guvernului pe proiectul de lege a vizat un scop unic şi unitare, respectiv creşterea veniturilor la bugetul public şi reducerea cheltuielilor statului. În cadrul examenului de constituţionalitate, s-a conchis că procedura de aprobare a legii, prin angajarea răspunderii Guvernului, a respectat exigenţele Constituţiei şi a jurisprudenţei CCR”, a explicat Enache.

Președintele CCR a mai precizat că ”dispoziţiile legale în mod punctual criticate de autorii obiecţiei de neconstituţionalitate au fost adoptate în marja de apreciere şi oportunitate de care legiuitorul dispune în materie financiar-fiscală”.

”Prin urmare, judecătorii constituţionali au decis cu majoritate de voturi că obiecţia este neîntemeiată, că legea în ansamblul său este constituţională, declarând respingerea obiecţiei, că articolul 3 referitor la diminuarea contribuţiei la Pilonul II de pensii administrat privat a persoanelor fizice implicate în activitatea de creare de programe şi calculator este constituţională iar în unanimitate, au respins ca neîntemeiate celelalte critici, în număr de peste 30 formulate în sesizare”, a mai spus preşedintele CCR.

După motivarea deciziei CCR, legea poate fi promulgată de preşedintele Klaus Iohannis.

Ce contesta opoziția USR- Forța Dreptei

La sfârșitul lunii septembrie USR şi Forţa Dreptei au depus la Curtea Constituţională, sesizarea care vizează legea privind unele măsuri fiscale pentru care premierul Marcel Ciolacu şi-a asumat răspunderea în Parlament.

Semnatarii sesizării au invocat faptul că nu au fost respectate condiţiile pentru angajarea răspunderii Guvernului. De asemenea aceștia susțineau că 13 articole din Constituţie sunt călcate în picioare de premier cu proiectul de lege asumat.

„Guvernul şi-a angajat răspunderea cu privire la un pachet de legi. Sunt modificate 22 de acte normative. Nu e un proiect de lege unitar, nu este respectată condiţia aplicării imediate a legii. Este ala bala portocala în tot proiectul ăsta, unele se aplică la 1 octombrie, unele prevederi se aplică la anul, unele în 2025. CCR a spus în nenumărate rânduri că asta nu este în regulă şi a admis sesizări de neconstituţionalitate. A spus clar că atunci când îţi angajezi răspunderea ca guvern trebuie să ţi-o angajezi pe ceva urgent, pentru ceva care se aplică imediat şi nu ai altă variantă. În cazul nostru, cum spuneam, ei au făcut o reformă care se aplică neunitar. Nu era o urgenţă, trebuia trecută prin Parlament”, a declarat purtătorul de cuvânt al USR, Ionuţ Moşteanu.

• USR şi Forţa Dreptei au atacat la Curtea Constituțională măsurile fiscale asumate de premier în Parlament / Ce motive invocă partidele din opoziție

Premierul Marcel Ciolacu a declarat la acel moment că este dreptul Opoziţiei să formuleze sesizări la Curtea Constituţională, ulterior anunţându-şi intenţia de a solicita Curţii devansarea termenului de dezbatere a sesizării, idee pe care ulterior a abndonat-o, argumentând că nu ar vrea să pună niciun fel de presiune pe judecătorii de la CCR.

Pe 26 septembrie Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament pe proiectul de lege privind noile taxe și impozite și pe măsurile din sectorul bugetar. Marcel Ciolacu a apărat măsurile care au fost contestate puternic de mediul de afaceri.

„Astăzi, se termină cu șmecheria! Astăzi, Guvernul pe care îl conduc își asumă răspunderea tocmai pentru că România nu-și mai poate permite să se bazeze doar pe munca celor cinstiți, a celor care își plătesc corect taxele și impozitele la stat. Iar, pe ceilalți să nu-i deranjeze nimeni!”, a spus premierul în plenul reunit al Parlamentului.

• Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament pe noile taxe – DOCUMENT FINAL / Ciolacu: De azi s-a terminat cu șmecheria / Proteste USR și AUR

Care sunt principalele măsuri asumate de Guvernul Ciolacu

Taxarea microîntreprinderilor

Microîntreprinderile vor fi taxate astfel:

• 1%, pentru microîntreprinderile care realizează venituri care nu depășesc 60.000 euro

• 3%, pentru microîntreprinderile care:

1. realizează venituri peste 60.000 euro; sau

2. desfășoară anumite activități, principale sau secundare, corespunzătoare unor coduri CAEN specifice

Cotele de impozitare, menționate mai sus, aplicabile veniturilor microîntreprinderilor se reglementează începând cu data de 1 ianuarie 2024.

În același proiect e și: Plățile în numerar, drastic reduse / Cumpărăturile de la Metro pot fi plătite cash în limita a 2000 de lei / Înainte, plafonul era de 10.000 de lei.

IT-iștii vor plăti impozit pe venit pentru sumele de peste 10.000 de lei.

Angajații din construcții, agricultură și industria alimentară vor plăti CASS.

TVA: Ce produse și servicii se vor scumpi

• Va crește de la 5% la 9% pentru livrarea de locuințe sociale, livrarea alimentelor de înaltă valoare calitativă, livrarea şi instalarea de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, pompe de căldură şi alte sisteme de încălzire de înaltă eficienţă
• Crește de la 5% la 19% TVA pentru sălile de fitness
• Tot de la 5 la 19% crește și pentru bâlciuri, parcuri de distracții și parcuri recreative, evenimente sportive
• Se propune trecerea de la aplicarea cotei reduse de TVA de 9% la aplicarea cotei standard de TVA pentru livrarea de bere fără alcool și de alimente cu zahăr adăugat, al căror conținut total de zahăr este de minimum 10g/100g produs
• Se introduce o taxă pentru zahăr.

Impozit special la case/apartamente și mașini scumpe

Se va aplica pentru:

• persoanele care au în proprietate clădiri cu valoarea impozabilă a clădirii de peste 2,5 milioane lei.
• persoanele fizice și persoanele juridice care au în proprietate autoturisme înmatriculate/înregistrate în România a căror valoare de achiziție individuală depășește 375.000 lei. Impozitul se datorează pe o perioadă de 5 ani începând cu anul fiscal în care are loc predarea-primirea autoturismului.
• Taxarea companiilor mari și a băncilor.
• Acesta se datorează, în situația în care contribuabilul înregistrează în anul precedent o cifră de afaceri de peste 50.000.000 euro, și care în anul de calcul determină un impozit pe profit, cumulat de la începutul anului fiscal/anului fiscal modificat până la sfârșitul trimestrului/anului de calcul, mai mic decât impozitul minim pe cifra de afaceri.

Alte măsuri

• PFA – activități independente: plafon CASS la 60 de salarii minime.
• Persoanele care au venituri din activități independente vor avea un nou plafon pentru plata CASS de 10%.
• Practic, ar urma să plătească 10% la veniturile nete dacă au sub 60 de salarii minime. Dacă au mai mult, atunci va fi plafonat la cele 60.
• Acordarea voucherelor de vacanță
• numai pentru angajații din sectorul bugetar ale caror venituri salariale sunt mai mici de 14.000 lei brut, concomitent cu majorarea acestora de la 1.450 la 1.600 lei
• – Acordarea indemnizației de hrană numai pentru angajații din sectorul bugetar ale caror venituri salariale sunt mai mici de 14.000 lei brut;
• – Limitarea cuantumului sporului de condiții periculoase sau vătămătoare pentru personalul din sectorul bugetar la maxim 1.500 lei;
• – o reducere cu cel puțin 15% a cheltuielilor de funcționare, respectiv a cheltuielilor materiale și servicii.