Compania Nationala a Huilei Petrosani, in pragul falimentului

Desi an de an, pentru o ipotetica redresare economica, Compania Nationala a Huilei Petrosani aplica tot felul de programe de restructurare, care inseamna cel mai adesea reduceri de personal, societatea pare sa fi apucat definitiv pe panta datoriilor si a pierderilor.

Cu un efectiv mult diminuat, CNH este aproape in colaps financiar, iar daca legea s-ar aplica ad-literam, probabil ar fi declarata falimentara.

Managerii care s-au perindat la conducerea companiei nu au gasit solutii viabile de redresare economica, care sa justifice, de altfel, zecile de milioane pe care le incaseaza lunar ca salariu. Pierderile sunt aproape duble, fata de 1997 – anul marilor restructurari – iar cheltuielile la mia de lei productie marfa au crescut de la an la an.

CNH se afla de ani buni in fruntea topului datornicilor, in ciuda unor intereventii politice prin care s-au anulat sau reesalonat datoriile de zeci de miliarde lei.

Mii de miliarde pierderi

Potrivit situatiilor oficiale ale companiei din Petrosani, in 1997 in unitatile miniere din Valea Jiului lucrau 37.808 angajati, iar pierderile raportate la efectiv erau de 1.207 miliarde lei, dintre care 476,6 miliarde lei reprezentau pierdere din exploatare. La vremea respectiva, cheltuilelile cu munca vie la mia de lei productie marfa era de 1.153 de lei.

Un an mai tarziu, pierderile s-au dublat, ajungand la 2.514 miliarde lei, la un efectiv de 23.265 de salariati. Au crescut si cheltuilelile de productie la 1.247, 5 de lei la mia de lei productie marfa.

Singurul an in care CNH a dat semn de redresare a fost 1999, cand la 19.914 angajati s-a inregistrat pierderi „doar” de 990 de miliarde lei, dintre care 328 de miliarde lei din exploatare, iar cheltuilelile cu munca vie au scazut cu aproape 200 de lei.

A urmat, insa, un boom, in 2000, cand pierderea a urcat la aproape 6.000 de miliarde lei cu un efectiv de putin peste 18.000 de oameni, iar cheltuielile cu munca vie la mia de lei productie marfa au urcat din nou la 1.163,2 de lei. De precizat ca intre 1997 si ianuarie 2001, director a fost Ilie Balanescu (PD).

In 2001, pe timpul directorului Gheorghe Cioara (PD), comparativ cu anul precedent, pierderile CNH au inregistrat o curba descendenta, ajungand la 3.000 de miliarde lei, insa pierderile din exploatare au cunoscut un salt spectaculos, ajungand la 2.200 de miliarde lei, iar cheltuielile cu munca vie la mia de lei productie marfa au crescut cu aproape 500 de lei fata de anul 2000, cu 17.943 de angajati.

Din 2002 pana la inceputul acestui an, compania a fost condusa de Ioan Stamin Purcaru (PSD), insa nu cu mai mult success, desi numarul salariatilor a mai cazut cu 600 de persoane numai in primul an. Astfel, in 2002 nivelul pierderilor a crescut cu 1.300 de miliarde lei. In schimb, au scazut cu 200 de lei cheltuielile cu munca vie.

In 2003 au scazut putin pierderile, dar au ramas totusi la ametitorul nivel de 2.162 de miliarde lei, in timp ce cheltuielile cu munca vie la mia de lei productie marfa au crescut la 1.635,7 lei, la 16.534 angajati.

In 2004 au mai plecat aproape 2.000 de mineri, dar pierderile au ramas constante, fiind de 2.076 miliarde lei, cu cheltuieli de productie de 1.414,5 de lei la 1.000 de lei productie marfa.

Mutati pe functii caldute

La ora actuala, CNH mai are doar 12.998 de salariati, iar lucrurile nu par sa mearga mai bine cu un sef nou, neinregimentat, inca, politic, adica Daniel Lucian Surulescu. Atata doar ca reprezentantii companiei nu au calculate inca datele pe acest an.

De mentionat, insa, ca la schimbarea din functie, desi managementul nu parea tocmai cel mai fericit, raportat la cifrele oficiale, nici unul dintre fostii directori nu au cazut de sus, ci au fost rotiti pe functii caldute.

De exemplu, Ilie Balanescu a fost o perioada la Ministerul Economiei, iar apoi a ajuns director la Exploatarea Miniera Lonea, acum fiind pensionar. Gheorghe Cioara a ajuns si el la minister o scurta perioada, iar acum, pensionat din minerit, este directorul Regiei Autonome a Apei Valea Jiului, numit tot pe criterii politice.

Ioan Stamin Purcaru s-a mutat in biroul de vizavi, in locul actualului director general, adica este director adjunct responsabil cu productia.