8 perspective din Rusia, în exclusivitate pe HotNews.ro, care arată o altă imagine a țării decât cea pe care Putin vrea să o vândă Occidentului
În timp ce Kremlinul vrea să transmită lumii, prin intermediul propagandei și a unor mitinguri aranjate, că poporul rus este sută la sută alături de Putin în războiul din Ucraina, realitatea este departe de a fi roz.
O cortină grea a căzut între Rusia și Occident în ultimele zile, după începutul războiului din Ucraina, din cauza cenzurii dure impuse de Kremlin: rețele sociale precum Facebook, Instagram, TikTok sau Twitter au fost blocate, instituții de presă au fost închise, jurnaliștii sunt amenințați cu pușcăria numai dacă pronunță cuvântul „război”, iar oamenii obișnuiți sunt dați afară din serviciu dacă-și exprimă părerile contrare celor oficiale.
În același timp, imagini cu sute de mii de oameni adunați de Putin pe un stadion pentru un miting pro-război vor să transmită lumii că în Rusia totul este perfect, sancțiunile economice ale Occidentului nu supără pe nimeni, iar conducătorul este în continuare la cote uriașe de popularitate.
Chiar așa stau lucrurile în realitate?
Încă din primele zile ale războiului, HotNews.ro a reușit să publice perspective ale unor oameni din diferite medii sociale din Rusia care ne-au oferit informații în exclusivitate despre diverse aspecte ale vieții din această țară: de la cenzura din mass-media și propaganda din presă, până la efectele sancțiunilor impuse de Occident asupra economiei Rusiei și asupra vieții de zi cu zi din această țară.
În continuare prezentăm câteva dintre articolele scrise în această perioadă de corespondenta HotNews.ro în Republica Moldova Oxana Mihailova, articole care arată o altă realitate decât cea pe care Putin vrea să o transmită lumii.
De la începutul invaziei lui Putin în Ucraina, posturile tv rusești folosesc o terminologie specifică. Practic, cuvântul „război” este interzis și înlocuit cu „operaţiune militară specială de eliberare”. În același timp, arsenalul nuclear al Rusiei este vânturat de jurnaliștii obedienți puterii ca o amenințare care ar trebui să descurajeze orice ajutor militar dat de Occident Ucrainei. „De ce avem nevoie de această lume, dacă în ea Rusia nu ar exista?, se întreabă plin de înțelepciune Dmitri Kiseliov, prezentatorul principalului buletin săptămânal al postului tv “Rossia 1”.
Deși informațiile despre războiul din Ucraina sunt puternic cenzurate în Rusia, cetățenii acestei țări sunt la curent cu evenimentele din țara vecină. Asta chiar dacă le interpretează, uneori, foarte diferit de restul lumii. În acest articol, corespondenta HotNews.ro a reușit să stea de vorbă cu ruși din medii diferite, unii dintre aceștia fiind speriați de efectele războiului din Ucraina, alții fiind favorabili deciziei luate de Putin sau argumentând că liderul de la Kremlin nu avea altă soluție, fiind împins de Occident să declanșeze războiul.
Unul dintre subiectele discutate intens în aceste zile a fost acela al responsabilității pe care o au rușii față de crimele făcute de armata țării lor în Ucraina. Fostul jurnalist Ilya Kolosov, care a plecat dintr-o televiziune de propagandă din Moscova iar acum se află în Belarus, vorbește în acest interviu despre „rușinea de a fi rus” după invazia lui Putin în Ucraina: „eu practic nu pot să merg nicăieri, dar chiar și dacă aș fi mers undeva, după tot ce s-a întâmplat, fiind rus aș simți respingere din cauza acțiunilor întreprinse în numele țării mele de către actualul regim”.
Pe data de 3 martie, postul de radio Eho Moscvî” (Ecoul Moscovei) s-a închis, după 32 de ani de existență. Decizia a survenit după ce Roscomnadzor (instituția specializată de monitorizare a resurselor media din Rusia) a hotărât suspendarea postului fără a da motive clare. HotNews.ro a stat de vorbă cu unul dintre jurnaliștii postului de radio din Moscova pentru a vedea ce s-a întâmplat în cazul instituției media respective dar și pentru a avea o radiografie a vieții de zi cu zi din Rusia.
Chiar dacă cele mai multe rețele sociale au fost blocate în Rusia pe TokTok sau Telegram au mai putut fi descoperite postări ale oamenilor revoltați de creșterea galopantă a prețurilor la produse alimentare, dispozitive electronice, medicamente, service-urile auto, pe fundalul crizei provocate de război în Ucraina. În acest articol, am prezentat câteva dintre aceste postări care contrazic propaganda oficială din Rusia cum că oamenii nu suferă de pe urma sancțiunilor impuse de Occident.
După intrarea în vigoare a legii care prevede până la 15 ani de închisoare pentru așa-numite fake-uri despre armata rusă, mai mulți jurnaliști cunoscuți de la Moscova au decis să se conformeze regulilor impuse de Kremlin în ceea ce privește interdicția de a numi acțiunile militare în Ucraina drept „război”. Și asta pentru că, oficial, autoritățile de la Kremlin numesc evenimentele din Ucraina drept „operațiunea militară” pentru „eliberarea”, „denazificarea” și „dezarmarea” Ucrainei.
Pentru că lucrurile frizează totuși absurdul, fondatorii acestor canale de jurnalism independent au decis să-și lase totuși invitații să spune ce vor ei, însă cuvântul „război” să fie acoperit la montaj. În acest articol prezentăm câteva exemple din cele mai urmărite canale de YouTube din Federația Rusă.
În acest articol am stat de vorbă cu un analist economic din Rusia, Dmitri Potapenco, autor al mai multor cărți despre economia acestei țări. Expertul a vorbit pe șleau despre efectele sancțiunilor asupra Rusiei, despre viața de zi cu zi a oamenilor, nivelul de trai, salarii și așa mai departe.
În opinia lui Potapenco, Rusia riscă să fie transformată în Coreea de Nord, după modelul de economie închisă, iar efectele unei inflații de 60% sau a închiderii Bursei de Valori, soldate cu pierderi de zeci de trilioane de dolari, vor fi resimţite abia spre mijlocul lunii aprilie.
Un profesor de geografie din Moscova a trebuit să plece din țară după ce mai întâi a fost forțat să demisioneze de la job pentru că a scris o postare pe Instagram care nu era conformă cu poziția oficială a statului rus față de războiul din Ucraina.
În acest interviu pentru HotNews.ro, profesorul Kamran Manafly vorbește și despre cum se amestecă politica în educație în Rusia: „Este un sistem. Și în cadrul alegerilor de fiecare dată ni se spune cum trebuie să votăm, de exemplu (…) În școala sunt mulți profesori care susțin „poziția oficială” a autorităților, susțin acțiunile lui Putin, spun că e bine că există acest „pumn greu”. Unii pur și simplu se tem, alții chiar cred.”
INTERVIURILE HotNews.ro