Sari direct la conținut

Marile întrebări: Pace sau libertate? Ce alege Occidentul? / Între pericolul unui război nuclear și o Europă dominată de Putin

HotNews.ro
Racheta balistica intercontinentala la o parada din Piata Rosie, Moscova, Foto: Yuri Kadobnov / AFP / Profimedia Images
Racheta balistica intercontinentala la o parada din Piata Rosie, Moscova, Foto: Yuri Kadobnov / AFP / Profimedia Images

În timp ce Rusia se zbate pe câmpurile de luptă din Ucraina, posibilitatea, altădată de neconceput, de a folosi arme nucleare este acum în creștere, pe măsură ce opțiunile președintelui Vladimir Putin pentru victorie se reduc. Armele nucleare tactice nu au mai făcut parte din gândirea strategică de la sfârșitul Războiului Rece, în 1991.

  • Atmosfera este tensionată. Pace sau libertate? Taberele par ireconciliabile.
  • Cei care stau în colțul PĂCII sunt insultați ca pacifiști și simpatizanți ai lui Putin.
  • Cei care se află în colțul LIBERTĂȚII sunt văzuți ca niște războinici care riscă o escaladare militară incontrolabilă care poate duce chiar la utilizarea armelor nucleare, scrie Der Tagesspiegel.
  • Nu trebuie făcut nimic care să prelungească războiul din Ucraina, spun apologeții păcii, și resping aproape orice fel de sprijin pentru Ucraina, în special livrările de arme.
  • Viziunii apocaliptice a unui al treilea război mondial i se opune acea parte a Europei dominată brutal de Rusia lui Putin.
  • Conform acestei logici, SUA nu ar fi trebuit să intervină în cel de-al Doilea Război Mondial.
  • Nimeni nu știe cât de mare este probabilitatea ca Putin să comită totuși cea mai mare dintre toate prostiile posibile.
  • Putin vrea ca oamenii din Occident să se teamă de el. Prin urmare, Occidentul trebuie să învețe să suporte această teamă într-o anumită măsură.

Pace sau libertate? Ambele principii tind spre extreme

Cei care nu vor să facă nimic capitulează în fața violenței

„Oricât de amară ar fi renunțarea la violența care încalcă dreptul internațional, aceasta este singura alternativă realistă și umană la un război lung și istovitor”, scriu semnatarii importanți ai unei scrisori deschise adresate cancelarului Olaf Scholz, care a apărut în „Berliner Zeitung”.

Căci războiul cel mare – „doar că de data aceasta cu arme nucleare, devastare pe scară largă și sfârșitul civilizației umane” – trebuie prevenit cu orice preț.

Conform acestei logici, SUA nu ar fi trebuit să intervină în cel de-al Doilea Război Mondial, ci ar fi trebuit să expună Europa dominației lui Hitler. Cât de infinit de cinic este să consideri că morții care au rezultat în urma luptei împotriva fascismului sunt un preț prea mare pentru înfrângerea acestuia, scrie Der Tagesspiegel.

Vladimir Putin alaturi de comandantii fortelor armate ale RusieiFoto: Mikhail Klimentyev / Zuma Press / Profimedia

„Un război nuclear nu poate fi câștigat și nu trebuie purtat niciodată”

Pe de altă parte, cei care doresc să facă totul pentru a învinge Rusia lui Putin și pentru a afirma dreptul la autodeterminare al Ucrainei trebuie să se întrebe dacă acest lucru este adevărat.

Până în prezent, s-a spus că nu vor fi trimiși soldați NATO și că nu va fi instituită nicio zonă de interdicție aeriană. Din nou și din nou, Occidentul caută un echilibru între intenția de a nu fi parte la război și posibilitatea de a fi perceput de Rusia ca parte la război.

Astăzi veste de protecție, mâine tancuri antiaeriene, ce altceva este posibil? Chiar și apărătorii democrației, suveranității și libertății recunosc limitele impuse de echilibrul de putere și riscurile de escaladare.

Cum poate fi câștigat un război împotriva unei superputeri nucleare? Cei care sunt obsedați de posibilitatea de a folosi arme de distrugere în masă fug în robie de frica iraționalității unui adversar barbar.

„Un război nuclear nu poate fi câștigat și nu trebuie să fie purtat niciodată”, au afirmat cei cinci membri ai Consiliului de Securitate – SUA, Rusia, China, Franța, Marea Britanie – într-o declarație comună în ianuarie.

Vladimir Putin Foto: Profimedia Images

Va încălca Vladimir Putin tabuul nuclear? Ce l-ar împinge la această nebunie?

Vladimir Putin a amenințat miercuri că o intervenție din exterior în situația din Ucraina va avea „un răspuns fulgerător” din partea Rusiei. El a adăugat că, în cazul unei amenințări la adresa sa, Rusia va folosi ca răspuns mijloace pe care adversarii săi nu le au, citează Tass.

Liderii slăbiți – cu un puternic sentiment de supraviețuire, cu forțele lor armate care eșuează și cu prestigiul țării la pământ – ar putea fi tentați să reamintească lumii că, deși nu au câștigat acest conflict, nimeni nu îl va câștiga pe următorul și că Rusia ar putea fi la pământ, dar nu este eliminată.

„Mă tem că nu a văzut încă suficiente victime pentru a permite ca obiectivele lui de război să se schimbe”, a declarat Gustav Gressel, un expert în politici la biroul din Berlin al Consiliului European pentru Relații Externe (ECFR), pentru Deutsche Welle.

În 2022, la conducere se află două persoane foarte diferite, președintele american Joe Biden și președintele rus Vladimir Putin. Întrebările sunt simple: Va rupe Putin tabuul nuclear, folosind aceste arme la furie pentru prima dată în 77 de ani? Și, dacă da, cum ar răspunde președintele Biden?

Așadar, dacă Rusia ar detona o singură armă nucleară, să zicem asupra unei ținte militare, ar risca Statele Unite să urce pe scara escaladării prin represalii, cu distrugerea globală așteptând pe ultima treaptă?

Rusia calculează că NATO ar putea risca un conflict convențional, dar nu un război nuclear. Așadar, o escaladare imediată dincolo de pragul nuclear ar putea cu adevărat să dea de gândit NATO, potrivit The Conversation.

Dacă se va ajunge la această situație, Rusia nu va ținti probabil orașe sau concentrări mari de trupe (întrucât acest lucru ar crește riscul susținerii unei riposte în rândul populațiilor statelor membre NATO).

În schimb, Rusia ar putea fie să lanseze un foc de avertisment final (precum detonarea unei arme nucleare deasupra oceanului), fie să lovească câteva ținte strategice dar cu minimizarea pierderilor în rândul forțelor NATO și ale populației civile, spune Pavel Luzin, expert la Riddle, un think-tank axat pe Rusia, pentru France24.

„După aceea, dacă adversarul vrea în continuare să lupte, poate fi folosită împotriva adversarului în mod direct”, a spus el – adică deasupra unui oraș.

Putin într-o întâlnire virtuală cu cabinetul său (FOTO: Aleksey Nikolskyi/Kremlin Pool / Zuma Press / Profimedia)

Printre ținte s-ar mai putea număra baze aeriene, porturi, noduri feroviare și rutiere, depozite de muniție sau de stocare a combustibilului.

Christopher Chivvis, care a ocupat funcția de înalt oficial al serviciilor de informații americane pentru Europa între 2018 și 2021, a declarat recent că există „doar două căi” pentru a pune capăt războiului.

„Una, escaladarea continuă, potențial peste pragul nuclear; cealaltă, o pace amară impusă unei Ucraine învinse”, a scris el în The Guardian.

Statele Unite NU cred că există o amenințare ca Rusia să folosească arme nucleare, în ciuda unei intensificări a unei astfel de retorici din partea Moscovei, a declarat un înalt oficial american al apărării, potrivit Reuters.

„Continuăm să le monitorizăm capacitățile nucleare în fiecare zi cât putem de bine și nu apreciem că există o amenințare cu utilizarea armelor nucleare și nicio amenințare la adresa teritoriului NATO”, a declarat oficialul, sub rezerva anonimatului, reporterilor.

Nimeni nu știe cât de mare este probabilitatea ca Putin să comită totuși cea mai mare dintre toate prostiile posibile.

Vrea ca oamenii din Occident să se teamă de el. Prin urmare, Occidentul trebuie să învețe să suporte această teamă într-o anumită măsură.

Pace sau libertate? Ambele au prețul lor.

sursă: Der Tagesspiegel, HotNews.ro, Tass

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro