Sari direct la conținut

Al Jazeera: Dar dacă Vladimir Putin ar folosi arma nucleară?

HotNews.ro
Vladimir Putin și Dmitri Medvedev, Foto: Mikhail Metzel / TASS / Profimedia Images
Vladimir Putin și Dmitri Medvedev, Foto: Mikhail Metzel / TASS / Profimedia Images

Amenințarea președintelui Vladimir Putin de a folosi arme nucleare în Ucraina dacă „integritatea teritorială” a Rusiei este amenințată a stârnit discuții profunde în Occident cu privire la modul în care ar reacționa Vestul, scrie Al Jazeera.

Într-o adresă televizată de miercuri, liderul rus a spus că nu blufează cu privire la utilizarea armelor nucleare dacă teritoriile ruse sunt amenințate, anunțând mobilizarea militară parțială care va trimite aproximativ 300.000 de soldați pe front.

Mai mulți experți și oficiali au discutat cu AFP despre posibilele scenarii care ar putea apărea în cazul în care Rusia ar efectua un atac nuclear.

Cum ar arăta un atac nuclear rusesc?

Analiştii spun că Moscova ar putea plasa una sau mai multe bombe nucleare „tactice” pe câmpul de luptă. Acestea sunt arme cu o putere explozivă cuprinsă între 0,3 kilotone și 100 de kilotone, în comparație cu cele 1,2 megatone ale celui mai mare focos strategic al SUA sau cu bomba de 58 de megatone testată de Rusia în 1961.

Bombele tactice sunt concepute pentru a avea un impact limitat asupra câmpului de luptă, în comparație cu armele nucleare strategice care sunt concepute pentru a lupta și a câștiga războaie totale.

Dar termenii de „mic” și „limitat” sunt relativi: bomba atomică lansată de SUA asupra Hiroshima în 1945, cu un efect devastator, avea doar 15 kilotone.

Analiştii mai sugerează că scopul Rusiei ar fi să sperie Ucraina pentru ca aceasta să capituleze sau să se supună termenilor de negociere impuși de Rusia.

Mark Cancian, expert militar la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS) din Washington, a declarat că nu crede că Rusia va folosi arme nucleare.

Moscova ar putea, în schimb, să trimită un mesaj puternic și să evite victime semnificative prin detonarea unei bombe nucleare deasupra apei sau declanșând una deasupra Ucrainei pentru a genera un impuls electromagnetic care ar distruge echipamentele electronice.

Sau Putin ar putea alege să atace o bază militară ucraineană sau un centru urban, generând victime în masă și, eventual, să ucidă conducerea politică a țării.

Astfel de scenarii „ar fi probabil concepute pentru a diviza alianța NATO (Organizația Tratatului Atlanticului de Nord) și consensul global împotriva lui Putin”, a scris Jon Wolfsthal, fost expert în politică nucleară a Casei Albe, vineri pe Substack.

„Nu este clar dacă va reuși și ar putea fi văzut la fel de ușor ca disperare ca și hotărâre”, a spus el.

Cum ar trebui să răspundă Occidentul?

Occidentul a rămas ambiguu cu privire la modul în care ar răspunde la o lovitură nucleară tactică, iar alegerile sunt complicate.

SUA și NATO nu vor să pară slabe în fața unei amenințări nucleare implicite. Dar ar dori, de asemenea, să evite posibilitatea ca războiul din Ucraina să escaladeze într-un conflict nuclear mult mai larg și devastator.

Experții spun că Occidentul nu ar avea altă opțiune decât să răspundă unui atac nuclear rusesc și că un răspuns ar trebui să vină din partea NATO ca grup, mai degrabă decât din partea SUA.

SUA și-au poziționat aproximativ 100 de arme nucleare tactice proprii în țările NATO și ar putea răspunde forțelor ruse.

Amenințarea cu răspunsul ar demonstra hotărârea și ar reaminti Moscovei pericolul acțiunilor sale, potrivit lui Matthew Kroenig de la Consiliul Atlantic.

Cu toate acestea, a spus el, „ar putea provoca, de asemenea, represalii nucleare rusești, crescând riscul unui schimb nuclear mai mare și al unui dezastru umanitar”.

Un alt risc este ca unii membri NATO să respingă un răspuns nuclear, servind obiectivelor lui Putin de a slăbi alianța. De asemenea, „utilizarea forței nucleare de către Rusia ar putea convinge țările care până acum au fost reticente – precum India și, eventual, chiar China – să participe la escaladarea sancțiunilor”, a spus Kroenig.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro