Un grup de 11 ţări din NATO au convenit noi donaţii de arme către Ucraina / Marea Britanie va trimite încă 600 de rachete Brimstone
Un grup de 11 ţări membre ale NATO, participante joi la o reuniune în Estonia destinată sporirii ajutorului militar pentru Ucraina, au convenit să ofere acesteia noi arme şi au semnat o declaraţie comună în care cer şi altor state să-şi intensifice ajutorul pentru armata ucraineană, în special cu tancuri şi alt armament greu, relatează Reuters, EFE şi Agerpres.
Reuniunea donatorilor de arme pentru Ucraina s-a desfăşurat la iniţiativa ministrului britanic al apărării Ben Wallace şi a omologului său eston Hanno Pevkur. Întâlnirea a avut loc la baza militară estonă Tapa, cu o zi înaintea unei reuniuni extinse la baza militară americană Ramstein din Germania, la care circa 50 de ţări angajate în susţinerea militară a Ucrainei vor discuta şi sunt aşteptate să anunţe noi livrări de arme către Kiev.
După ce luni Marea Britanie a confirmat un nou pachet de ajutor militar destinat Ucrainei, inclusiv 14 tancuri Challenger 2, obuziere, muniţii, blindate, drone, rachete ghidate şi antiaeriene, ministrul Wallace a declarat joi în Estonia că acest ajutor va fi suplimentat cu încă 600 de rachete Brimstone.
„Pot spune că vom trimite alte 600 de rachete Brimstone în teatrul de operaţiuni, care vor fi incredibil de importante pentru a ajuta Ucraina să domine pe câmpul de luptă”, a declarat ministrul britanic al apărării.
Estonia dă 1% din PIB-ul său ca ajutor militar pentru Ucraina
La rândul ei, Danemarca a anunţat după aceeaşi reuniune că va ceda Ucrainei cele 19 obuziere Caesar pe care le-a comandat din Franţa. Dintre acestea, numai câteva au fost livrate până în prezent.
Un ajutor militar substanţial a fost anunţat şi de Estonia, care va trimite Ucrainei un nou pachet de artilerie grea de 155 mm, muniţii pentru tunurile de 122 mm şi lansatoare de grenade antitanc.
Estonia aduce astfel la 1% din PIB-ul său ajutorul militar oferit Ucrainei şi le-a sugerat celorlalte state din UE să-i urmeze exemplul. La conferinţa de presă ulterioară reuniunii, ministrul eston al apărării Hanno Pevkur a spus că dacă UE ar aloca 1% din PIB-ul său pentru a ajuta militar Ucraina, acest ajutor ar ajunge la circa 150 de miliarde de euro.
Mai multe ţări ar urma să anunțe „sigur” trimiterea unor tancuri Leopard
Polonia a comunicat la rândul ei că va trimite Ucrainei tunuri antiaeriene şi 70.000 de obuze. În acest timp, la Varşovia, premierul polonez Mateusz Morawiecki a evocat posibilitatea ca Polonia să ofere Ucrainei tancuri Leopard 2 fără a mai aştepta să primească acordul de re-export din partea Berlinului.
Declaraţia sa ar putea pune presiune pe Germania să accepte în cele din urmă livrarea unor astfel de tancuri Ucrainei sau măcar să-şi dea acordul ca alte ţări ce au astfel de tancuri în dotare să le ofere Kievului. Ucraina cere insistent tancuri Leopard, subiect ce va fi în centrul discuţiilor de vineri la Ramstein.
Potrivit ministrului lituanian al apărării Arvydas Anusauskas, mai multe ţări vor anunţa vineri „sigur” trimiterea unor tancuri Leopard către Ucraina, iar în total la reuniunea din Germania vor fi promise Kievului sute de blindate.
„Angajamentul de la Tallinn”
La reuniunea din Estonia au participat miniştrii apărării din Marea Britanie, Lituania şi Estonia, precum şi reprezentanţi din Danemarca, Cehia, Olanda, Germania, Slovacia, Spania, Polonia şi Letonia. Cele două ţări din urmă aveau prevăzută de asemenea prezenţa miniştrilor lor ai apărării, dar aceştia nu au putut efectua deplasarea din cauza condiţiilor meteo.
La finalul reuniunii, ţările participante au publicat o declaraţie pe care au denumit-o „Angajamentul de la Tallinn”, capitala estonă.
„Vom continua împreună să sprijinim Ucraina pentru a trece de la rezistenţă la expulzarea trupelor ruse de pe teritoriul ucrainean”, se arată în text. Pentru aceasta, adaugă semnatarii, Ucraina are nevoie de „tancuri grele, sisteme de apărare antiaeriană şi antirachetă, operând împreună cu grupuri de artilerie, precum şi de elemente de înaltă precizie pentru a ţinti logistica şi unităţile de comandă ruseşti în teritoriul ocupat”.
___
INTERVIURILE HotNews.ro