Sari direct la conținut

De ce este atât de dificil să provoci pagube majore podului Kerci?

HotNews.ro
Daune mari la Podul Kerci, Foto: Konstantin Mihalchevskiy / Sputnik / Profimedia
Daune mari la Podul Kerci, Foto: Konstantin Mihalchevskiy / Sputnik / Profimedia

În ianuarie 2015, președintele Putin a dat drumul la contractul pentru podul Kerci, care, cu o lungime de 19,31 km, a devenit cel mai lung pod din Europa și cel mai lung construit vreodată în Rusia; acesta a fost deschis pentru mașini la 16 mai 2018 și pentru trenuri la 23 decembrie 2019.

La 8 octombrie 2022, o explozie a avut loc pe partea rutieră a podului, provocând prăbușirea unor părți ale acestuia. Cu toate acestea, podul rutier a fost redeschis la 23 februarie 2023, iar la 5 mai a fost redeschis podul feroviar.

La 17 iulie 2023, o altă explozie a avut loc pe podul rutier, provocând prăbușirea unei secțiuni, dar podul feroviar a rămas deschis.

De ce este important Podul Kerci pentru Rusia și Ucraina

Podul Kerci este un pod construit de Rusia după anexarea ilegală a Crimeii în 2014, acesta conectând peninsula care nu are surse proprii de apă potabilă de Rusia prin strâmtoarea cu același nume care leagă Marea Neagră de Marea Azov.

Președintele rus Vladimir Putin a inaugurat personal podul în primăvara lui 2018, acesta afirmând la momentul respectiv că „în mai multe momente ale istoriei, chiar și sub țari, oamenii au visat ca acest pod să fie construit. Au încercat din nou în anii 1930, 1940, 1950 și, în sfârșit, grație muncii și talentului vostru, acest miracol are loc!”.

Kievul acuză Moscova că folosește podul pentru a transfera militari și echipamente în Crimeea, și de acolo în sudul Ucrainei.

Serviciul de informații al armatei ucrainene a anunțat că a obținut planurile detaliate ale podului, o mutare pe care unii analiști au interpretat-o drept o sugestie că Ucraina ar putea bombarda podul.

Generalul Philip Breedlove, comandantul suprem al NATO în Europa din 2013 până în 2016, a declarat că podul reprezintă o țintă legitimă pentru Ucraina și că aceasta l-ar putea lovi cu rachetele Harpoon primite din Danemarca și SUA.

Așadar, de ce se dovedește a fi atât de dificilă distrugerea podului?

Analistul militar britanic Sean Bell oferă o explicație pentru Sky News.

Un pod suspendat poate fi prăbușit relativ ușor și necesită timp pentru a fi reconstruit.

Cu toate acestea, podurile cu grinzi – precum podul Kerci – sunt relativ simple, mai ușor de construit și robuste. Bombardarea suprafeței unui pod cu grinzi duce pur și simplu la găuri mari care pot fi reparate, fie segmentele afectate pot fi înlocuite.

Rusia a construit 19,31 km de pod în mai puțin de trei ani, așa că înlocuirea unei porțiuni sau două a fost relativ ușoară – și rapidă.

În mod ideal, țintirea pilonilor de susținere prăbușește deschiderile de o parte și de alta, iar pilonii necesită mai mult timp pentru a fi îndepărtați și înlocuiți.

Cu toate acestea, pentru a fi eficient, orice explozibil trebuie să fie în contact direct cu pilonul și, în mod ideal, sub apă pentru a direcționa unda de șoc în structură.

Faimoasa bombă cu ricoșeu proiectată de Barnes Wallace pentru a distruge barajele germane în cel de-al Doilea Război Mondial se baza pe faptul că bomba se așeza pe structura barajului, sub linia de plutire, pentru a distruge ținta.

În plus, ar fi nevoie de arme specializate (și, probabil, de echipe de elită ale forțelor speciale) pentru distrugerea podului Kerci sau scoaterea lui din uz pentru o perioadă îndelungată.

Dacă aceasta ar fi fost prioritatea Ucrainei, atunci ar putea fi realizabilă; cu toate acestea, ținând cont de faptul că Rusia are în prezent un pod terestru pentru a permite reaprovizionarea forțelor sale, atacurile ucrainene asupra podului sunt mai degrabă motivate de simbolism (personal pentru Putin) decât de necesitatea militară, explică analistul militar britanic.

Alegeri 2024: Vezi aici prezența și rezultatele LIVE pe hartă și grafice interactive.
Sondaje, Comparații, Informații de la celelalte alegeri. Toate datele esențiale pe alegeri.hotnews.ro.
ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro