Sari direct la conținut

Harkov riscă să devină un al doilea Alep, în lipsa ajutorului american, avertizează primarul

HotNews.ro
Harkov, Foto: AA/ABACA / Abaca Press / Profimedia
Harkov, Foto: AA/ABACA / Abaca Press / Profimedia

Harkovul riscă să devină „un al doilea Alep”, dacă politicienii americani nu votează pentru ajutorul militar de 60 de miliarde de dolari pentru a ajuta Ucraina să obțină apărarea antiaeriană necesară pentru a preveni atacurile rusești la distanță lungă, a avertizat primarul orașului, relatează The Guardian.

Igor Terehov a spus că Rusia a schimbat tactica pentru a încerca să distrugă alimentarea cu energie a orașului și să terorizeze cei 1,3 milioane de locuitori ai săi trăgând în zone rezidențiale, motiv pentru care oamenii se confruntă cu întreruperi de curent pentru ore întregi.

Primarul celui de-al doilea oraș ca mărime al Ucrainei a spus că pachetul de ajutor militar american de 60 de miliarde de dolari, aflat în prezent blocat în Congres, este de „o importanță critică pentru noi” și a îndemnat Occidentul să se concentreze din nou asupra războiului vechi de doi ani.

„Avem nevoie de acest sprijin pentru a preveni ca Harkov să fie un al doilea Alep”, a spus Terehov, referindu-se la orașul sirian bombardat puternic de forțele guvernamentale ruse și siriene în apogeul războiului civil din Siria în urmă cu un deceniu.

La 22 martie, atacurile rusești au distrus o centrală electrică de la marginea de est a orașului, precum și toate substațiile acesteia. O săptămână mai târziu, oficialii au recunoscut că o a doua fabrică, la sud-est de oraș, a fost distrusă în același atac.

Furnizarea cu energie electrică în orașul aflat la mai puțin de 60 de kilometri de granița cu Rusia a fost întreruptă după un alt bombardament săptămâna aceasta, ceea ce a determinat oprirea metroului pentru scurt timp.

Copiii fac școală fie online, fie în școli subterane, pentru propria siguranță.

Există în continuare acces la apă, dar primarul este îngrijorat că Rusia ar putea să vizeze în viitor distribuția de gaze.

Martie 2024, schimbare de tactică: Rusia atacă direct termocentralele

Între 22-29 martie 2024, Rusia a distrus 80% din capacitatea de generare electricitate a DTEK (cea mai mare companie privată de energie din Ucraina), subliniază Eugenia Gușilov, absolventă a Columbia University din New York și specialistă în domeniul energetic, într-un articol dedicat publicului din România, apărut pe Contributors.ro.

În comparație cu iarna lui 2022-2023, anul acesta Rusia și-a schimbat strategia: nu a mai țintit rețeaua electrică, ci a atacat direct termocentralele (CET-urile).

Au fost vizate 6 centrale: Zmiiv din regiunea Harkov (distrusă), Burştinskaia (regiunea Ivano-Frankivsk) și Ladîjinskaia (regiunea Viniţa) – unde toate grupurile energetice au fost avariate, hidrocentrala Kaniv (regiunea Cerkasî), hidrocentrala de pe Nistru (regiunea Cernăuți) și cea de pe Nipru (cea mai mare hidrocentrala din regiunea Zaporojie).

Doar în luna martie 2024, Rusia a atacat Ucraina cu 400 de rachete (de diferite tipuri), 600 drone Shahed și 3.000 de bombe ghidate.

Progrese tot mai vizibile ale Rusiei

Lipsa apărării antiaeriene a expus unitățile ucrainene din prima linie atacurilor avioanelor rusești, care aruncă mii de bombe asupra pozițiilor defensive ucrainene pentru prima dată în acest război.

Iar lipsa artileriei ucrainene le permite rușilor să folosească coloanele blindate fără a suferi pierderi substanțiale pentru prima dată din 2022.

Prin urmare, rușii avansează încet, dar constant pe mai multe sectoare ale frontului. De la începutul acestui an, forțele rusești au acaparat peste 360 de kilometri pătrați, subliniază o analiză a Institutului pentru Studiul Războiului (ISW).

Problema este că, arată ISW, avansul rusesc va accelera, în absența unei acțiuni americane urgente, dar dacă Rusia învinge Ucraina, NATO se va confrunta cu provocări enorme în apărarea membrilor săi, în special al celor din nord-est.

Ajutorul american, tergiversat de aproape 7 luni

Senatul american, camera superioară a Congresului de la Washington, a aprobat pe 13 februarie un pachet de asistență în valoare de 95 de miliarde de dolari destinat Ucrainei, Israelului și Taiwanului, dar Camera Reprezentanților a tot amânat un vot pentru aprobarea pachetului.

Un dram de speranță se întrevede după ce după mai bine de jumătate de an de tergiversări, asistența militară americană pentru Ucraina ar putea fi deblocată în cele din urmă săptămâna aceasta.

Speakerul Mike Johnson a dezvăluit luni seara, la aproape 7 luni după ce Casa Albă a propus Congresului planul său inițial de a menține asistența pentru Ucraina, că intenționează să supună la vot măsura într-un proiect de finanțare separat.

Mai exact, speakerul Camerei a anunțat că va pune în dezbatere 4 pachete de finanțare, unul destinat Ucrainei, unul pentru Israel, unul pentru Taiwan și aliații Washingtonului din zona Indo-Pacificului și unul care va conține mai multe prevederi ce vizează confiscarea activelor deținute de oligarhii ruși în SUA, o interdicție la adresa TikTok și măsuri pentru întărirea securității naționale a SUA.

„Știm că lumea ne privește pentru a vedea cum reacționăm. Ei privesc dacă America își va susține aliații și interesele noastre din jurul globului. Și noi vom face asta”, le-a spus Johnson reporterilor.

Zelenski i-a îndemnat pe aliații occidentali să apere Ucraina în același mod în care au protejat Israelul. A făcut din nou acest apel după atacul mortal de la Cernigău.

Pe X, președintele ucrainean a declarat că numărul morților a crescut la 10, adăugând: „Teroriștii pot distruge vieți doar dacă îi intimidează mai întâi pe cei care pot opri teroarea și salva vieți. Determinarea contează. Sprijinul contează. Determinarea ucraineană este suficientă. Trebuie să existe o determinare la fel de suficientă din partea partenerilor noștri și, ca urmare, un sprijin suficient.”

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro