Sari direct la conținut

​Probleme mari la reglementarea profesiei de fizioterapeut: Până la beneficiile așteptate, mii de terapeuți riscă să rămână fără dreptul de a profesa

HotNews.ro

​Mii de terapeuți ar trebui să se înscrie până în data de 12 mai 2018 în Colegiul Fizioterapeuților din România și să obțină noi autorizații de liberă practică, în caz contrar nemaivând dreptul de a-și exercita profesia, potrivit unei legi în vigoare din toamna anului 2016. Reglementarea profesiei de fizioterapeut și înființarea unui Colegiu al Fizioterapeuților, care să coordoneze toată activitatea miilor de terapeuți din țară, pe modelul Colegiului Medicilor sau al Psihologilor, recunoașterea profesiei în UE și îmbunătățirea serviciilor către pacienți au fost principalele deziderate, însă întârzierile și taxele apărute au generat nemulțumiri, petiții și contestații în justiție.

Informația pe scurt:

  • Pe cine vizează legea: mii de kinetorepeuți și studenți în anii terminali
  • Obținerea autorizației de liberă practică presupune o serie de costuri
  • Hotărârile Colegiului Fizioterapeuților au fost deja contestate în justiție

Motivele apariției noii legi a fizioterapeutului și beneficiile pe care ar trebui să le aducă pe piața muncii din România

Într-o secțiune specială de pe site-ul propriu, Colegiul Fizioterapeuților din România, structura care s-a constituit de drept în data de 17 decembrie 2017, când a fost ales Președintele și care a început să funcționeze abia în luna ianuarie din acest an, explică ce beneficii ar trebui sa aducă fizioterapeuților noua lege 229/2016:

Până în anul 2016 statutul fizioterapeutului în România nu era reglementat explicit. Din acest motiv, s-au produs o serie de erori, care au generat multiple neajunsuri pe mai multe planuri:

  • – din punct de vedere educațional:  Fiecare universitate care avea o specializare de licență ce ducea către specializarea de fizioterapeut (conform COR 2018, grupa de bază 2264) propunea o curiculă subiectivă adaptată capacităților proprii de susținere. Acest fapt a produs discrepanțe mari în ceea ce privește pregătirea viitorilor profesioniști, calitatea actului educațional pe tot teritoriul României precum și calitatea serviciilor furnizate pacientului.
  • – din punct de vedere al ocupării forței de muncă: Ocuparea unui loc de muncă pentru fizioterapeut se făcea în urma obținerii unei Autorizații de Liberă Practică, eliberată de Direcțiile de Sănătate Publică județene. Acestea însă, nefiind specializate în cunoașterea profilului profesional, au autorizat persoane licențiate  și în alte domenii, să practice profesia de fizioterapeut (ex. profesori de educație fizică și sport);
  • – din punct de vedere al exercitării profesiei de fizioterapeut:  acest lucru se petrecea fără reguli de conduită profesională și de conlucrare cu alți specialiști din domeniul sănătății, fizioterapeutul găsindu-se deseori în poziția de a nu ști cum să relaționeze în anumite situații cu pacienții, medicii, asistenții medicali și alte categorii profesionale. Deasemenea, recunoașterea profesiei în țările Uniunii Europene era sancționată cu un minim de 2 ani de muncă în țara de proveniență, măsuri compensatorii (examen sau practică clinică în instituții autorizate de către organul profesional reglementativ);
  • – din punct de vedere al adresabilității pacientului: crearea unei stări de confuzie a pacientului în legătură cu competențele profesioniștilor.

Reglementarea profesiei de fizioterapeut, realizată prin legea 229/2016, va aduce următoarele beneficii:

  • – constituirea Colegiului Fizioterapeuților din România – CFZRO, care va continua reglementarea profesiei în detalii amănunțite, cu scopul de a obține o profesie unitară, legiferată și puternică;
  • – curricula/program de pregătire unitară pentru toate instituțiile de învățământ superior cu programe de studii de licență acreditate sau autorizate provizoriu, care să asigure standardele de calitate ale profesiei, compatibile cerințelor UE;
  • – accesul la piața muncii fără discriminări date de diferitele titluri de calificare  obținute de absolvenți;
  • – un singur titlu profesional;
  • – autorizație de liberă practică acordată doar persoanelor cu licența de specialitate;
  • – norme de conduită profesională;
  • – accesul la cursuri de formare profesională continuă avizate după norme bine stabilite, care sa aducă în mod real plus valoare pregătirii fizioterapeuților români;
  • – card profesional european al fizioterapeutului, care va facilita recunoașterea internațională a profesiei.”

Pe cine vizează legea: Câte Facultăți din România formează specialiști în recuperare medicală

În Expunerea de motive la Legea 229/2016 este prezentat un istoric al învățământului superior de Kinetoterapie din țara noastră:

În România, primii specialiști in gimnastica medicală au apărut încă din 1923, iar învătământul superior de Kinetoterapie a fost înființat în anul 1992 (..). Astfel, kinetoterapia a fost inclusă pe lista specializărilor universitare prin HG nr. 568 din 27 iulie 1995 și 294 din 16 iunie 1997, stabilindu-se de asemenea și durata studiilor (4 ani) și calificarea absolvenților-kinetoterapeut. Absolvenții obțineau o diplomă recunoscută de Ministerul Sănătății, care atesta urmatoarele: profilul Educație Fizică și Sport, specializarea: Kinetoterapie. Durata studiilor 4 ani. Calificarea specialiștilor: licențiat în Kinetoterapie.

În anul 2002 a fost aprobată înființarea Facultății de Kinetoterapie in cadrul Academiei Naționale de Educație Fizică și Sport (ANEFS) (..). Aceasta este singura facultate de profil din România, în restul centrelor universitare existând Specializări/Departamente de Kinetoterapie și Motricitate Specială.

Începand cu anul 2005, reorganizarea învățământului superior dupa procesul Bologna a determinat reducerea anilor de studii de licență de la 4 ani la 3 ani, a studiilor de master la 2 ani și a studiilor doctorale la 3 ani precum și modificarea titlului de calificareȘ licențiat în educație fizică și sport, programul de studii kinetoterapie și motricitate specială.

Specializarea fiziokinetoterapie, introdusă în anul 1993 în cadrul Facultăților de Medicină din România nu se mai regasește ca specializare universitară (..) această specializare fiind înlocuită în 2005 cu o nouă specializare, balneofiziokinetoterapie și recuperare, în cadrul Facultăților de Moașe și Asistență Medicală din București și Craiova, Facultății de Bioinginerie Iași și Facultăților de Medicină din alte centre universitare (Cluj, Arad, Timișoara, Târgu Mureș etc.).

În prezent, funcționează în afara Facultății de Kinetoterapie din cadrul Universității de Educație Fizică și Sport, înca 13 Facultăți de Educație Fizică și Sport și o Facultate de Științe care au Specializarea Kinetoterapie și Motricitate Specială, acreditate ARACIS (Bacău, Oradea, Craiova, Pitești, Timișoara, Cluj, Iași, Galați, Constanța, Târgu Jiu etc.) De asemenea, există 9 masterate de specialitate (acreditate ARACIS) și 4 linii doctorale. (…)

Neexistența până la această dată a unei reglementări legislative a profesiei de fizioterapeut și implicit lipsa unor protocoale de practică terapeutică în domeniul fizioterapiei, aplicabile la nivel național, poate avea consecințe majore în asigurarea calității asistenței fizioterapeutice profilactice sau de recuperare (sub prescripție medicală de specialitate în diferite specialități – recuperare, ortopedie, neurologie, chirurgie etc.), ca urmare a angajării în unități medicale publice sau private a unui personal, de profesii diferite și cu o curriculă de pregătire diferită, fără a avea certitudinea unei pregătiri corespunzătoare în domeniu.

Ce probleme au apărut din 2016 și până în prezent: Întârzieri în aplicarea legii care au afectat absolvenții facultăților și taxe noi contestate prin petiții și acțiuni în justiție

Legea 229/2016 pentru reglementarea profesiei de fizioterapeut și înființarea Colegiului Fizioterapeuților a intrat în vigoare în luna noiembrie a anului 2016 și prevede că „fizioterapeutul îşi exercită profesia pe baza autorizaţiei de liberă practică eliberată de Colegiul Fizioterapeuţilor din România, avizată anual’.

La art. 20 se spune ca: „Statutul şi Regulamentul intern de organizare şi funcţionare a Colegiului Fizioterapeuţilor din România se elaborează, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, de către reprezentanţii asociaţiilor profesionale ale fizioterapeuţilor, membre ale Federaţiei Române a Asociaţiilor de Fizioterapie, se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.”

Tot in legea 229/2016 se mai precizează ca „în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Stiinţifice, cu consultarea reprezentanţilor asociaţiilor de fizioterapie din România, emit normele metodologice de aplicare a prezentei legi, aprobate prin hotărâre de Guvern”.

Problema este că punerea în aplicare a acestei legi s-a făcut cu întârzieri foarte maricare au afectat în mod semnificativ piața muncii.

Dupa ce a început să funcționeze, din ianuarie 2018, Colegiul Fizioterapeuților a emis mai multe hotărâri privind modul de obținere a noilor Autorizații și nivelul taxelor de înscriere și funcționare care au stârnit un val de nemulțumiri, petiții și chiar acțiuni în justiție, dupa cum veți vedea în cele ce urmează.

HotNews.ro a adresat luna trecută Ministerului Sănătății, Ministerului Educației și Colegiului Fizioterapeuților din România un set de întrebări legate de problemele semnalate pe rețelele de socializare de kinetoterapeuți sau studenți ai facultăților de profil. După împlinirea termenului legal de 30 de zile, am primit răspunsuri numai din partea Colegiului Fizioterapeuților și din partea Ministerului Sănătății.

Redăm mai jos integral atât întrebările HotNews.ro cat și răspunsurile primite de la cele doua instituții – Colegiul Fizioterapeuților (din partea Elenei Căciulan, președintele Colegiului) și mai jos de la Ministerul Sănătății.

  • 1. HotNews.ro: De la apariția legii 229/2016 și până în prezent s-au mai eliberat Autorizații de Liberă Practică (ALP-uri)? Daca da, de către cine?

Colegiul Fizioterapeuților:„De la momentul apariției Legii nr. 229/2016 și până la sfârșitul lunii februarie 2017, Direcțiile de Sănătate Publică au continuat să elibereze Autorizații de liberă practică pentru profesiile de kinetoterapeut, fiziokinetoterapeut și profesor de cultură fizică medicală, iar Ordinul Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților Medicali pentru profesia de asistent medical balneofiziokinetoterapie și recuperare.

Începând cu luna martie 2017, cea mai mare parte a Direcțiilor Județene de Sănătate Publică, inclusiv Direcția de Sănătate Publică a municipiului București, nu a mai eliberat aceste autorizații, pe motivul apariției legii, deși Federația Română a Asociațiilor de Fizioterapie a înaintat Ministrului Sănătății adresele cu nr. 156/25.11.2016 și 101/09.05.2017 (înregistrate la MS cu nr. 73528/28.11.2016, respectiv 27974/09.05.2018) prin care solicita ca autorizarea fizioterapeuților să se efectueze conform procedurii utilizate anterior legii pentru a nu îngrădi dreptul acestora la de a profesa.

Odată cu înființarea Colegiului fizioterapeuților din România, conform legii autorizațiile de liberă practică sunt eliberate de către acesta.”

  • 2. HotNews.ro: Sunt situații în țară în care anumite DSP-uri nu au mai eliberat ALP-uri. Ce măsuri ați luat ca să evitați astfel de sincope și evenimente nefericite?

Colegiul Fizioterapeuților: Colegiul Fizioterapeuților din România s-a constituit de drept în data de 17 decembrie 2017, când a fost ales Președintele și a început să funcționeze în data de 22 ianuarie 2018, când a obținut Certificatul de înregistrare fiscală de la Agenția Națională de Administrare Fiscală.

Până în noiembrie 2017 toate demersurile pentru urgentarea constituirii colegiului, emiterii Normelor metodologice de aplicare a legii și a Regulamentului intern de organizare și funcționare au fost realizate de către Federația Română a Asociațiilor de Fizioterapie.

Sesizând gravitatea situației în care se aflau absolvenții facultăților de profil, Colegiul Fizioterapeuților din România, prin Consiliul național, a hotărât în prima sa ședință oficială națională din data de 17 decembrie 2017 ca fiind prioritar emiterea Autorizațiilor de liberă practică și a reușit într-un timp foarte scurt (o lună) să emită și să publice Monitorul oficial al României procedura de eliberare a autorizațiilor de liberă practică pentru profesia de fizioterapeut.”

  • 3. HotNews.ro: Aveți o situație privind numărul de practicieni la nivel național precum și a numărului de absolvenți pe acest domeniu? Ar fi de folos niște cifre estimative macar.

Colegiul Fizioterapeuților:„Singurele date concrete legate de numărul absolvenților, pe care Colegiul Fizioterapeuților din România le cunoaște, sunt:

– numărul fizioterapeuților înscriși pe listele electorale la nivel național pentru alegerea primelor organe de conducere la data de 12 noiembrie 2017: 2118 votanți.

– numărul absolvenților nu este cunoscut de către Colegiul Fizioterapeuților din România, având în vedere faptul că suntem constituiți de doar 2 luni. Pentru mai multe detalii, vă rugăm să vă adresați universităților de profil.”

  • 4. HotNews.ro: Dupa intrarea in vigoare a acestei legi, au mai putut licentiatii facultatilor de kinetoterapie sa obtina fara probleme ALP-uri si sa se angajeze pe piata muncii? Ce masuri ati luat pentru rezolvarea acestor probleme?

Colegiul Fizioterapeuților: „Din cunoștințele noastre, în ultima perioadă, o parte din absolvenții facultăților cu specializarea kinetoterapie și motricitate specială au întâmpinat dificultăți în ceea ce privește:

– obținerea ALP-ului;

– integrarea pe piața muncii în România, prin imposibilitatea de a participa la examenul de ocupare a postului;

– adresabilitatea pacientului, prin existența a patru titluri profesionale;

– recunoașterea și echivalarea diplomei în țările Uniunii europene.

Colegiul Fizioterapeuților din România nu putea lua nici o măsură înainte de constituire, motiv pentru care răspunsul la întrebarea aceasta este redundant.

Menționăm că a fost adoptată Hotărârea nr. 5/28.01.2018 privind procedura de eliberare a Autorizației de liberă practică, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 129/12.02.2018, iar în privința celorlalte probleme sesizate s-au făcut demersuri către cele 3 ministere pentru a fi găsite soluții.”

  • 5. HotNews.ro: Care este în prezent procedura de eliberare a ALP-urilor?

Colegiul Fizioterapeuților: Detaliile privind procedura de eliberare a Autorizațiilor de liberă practică sunt publicate în Hotărârea nr. 5/28.01.2018 din Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 129/12.02.2018.”

  • 6. HotNews.ro: Este suficient faptul că aceste ALP-uri sunt recunoscute de Colegiu sau trebuie să mai fie reglementate prin normele metodologice?

Colegiul Fizioterapeuților:„În acest moment, Colegiul Fizioterapeuților din România reglementează în calitate de autoritate competentă cu autonomie instituțională în domeniul său de competență normativ și jurisdicțional profesional, autorizarea exercitării profesiei de fizioterapeut, în colaborare cu Ministerul Sănătății. Normele metodologice vor reglementa condițiile de reavizare a autorizației prin introducerea numărului de credite pe care fizioterapeutul trebuie să le acumuleze anual, conform art. 14 alin (3) din lege.”

  • 7. HotNews.ro: Printre actele necesare în prezent obținerii unei ALP se numără și asigurarea de răspundere civilă profesională. Un licențiat al uneia dintre Facultățile prevăzute la art. 11 din legea 229/2016 poate să încheie în prezent această asigurare, daca el nu este încadrat în câmpul muncii?

Colegiul Fizioterapeuților: „Persoanele posesoare ale unui titlu oficial de calificare prevăzut la art. 11 din lege poate încheia o asigurare de răspundere civilă pentru greșeli în activitatea profesională, fără a fi încadrat în câmpul muncii.”

  • 8. HotNews.ro: In decizia din data de 12 februarie 2018 a Consiliului National al Colegiului Fizioterapeutilor din Romania se precizeaza ca:

„Art. 2 Autorizatiile de libera practica eliberate de institutiile publice autorizate anterior aparitiei legii isi inceteaza valabilitatea in termen de 3 luni de la data publicarii in MO a prezentei hotarari (..) „.

In conditiile in care aceasta hotarare a fost publicata in MO in 12 februarie, rezulta ca ALP-urile eliberate anterior isi vor pierde valabilitatea in data de 12 mai 2018.

  • Intrebare: Este legal sa-si inceteze in acest mod valabilitatea ALP-urile emise in mod legal de institutii publice autorizate anterior aparitiei acestei legi? Motivati, va rog.

Colegiul Fizioterapeuților: „Conform art. 14 alin. (1) din lege, fizioterapeutul își exercită profesia pe baza autorizației de liberă practică eliberată de Colegiul Fizioterapeuților din România. Astfel, din momentul eliberării de către Colegiului fizioterapeuților din România a autorizațiilor de liberă practică, toți cei care desfășoară sau urmează să desfășoare profesia de fizioterapeut sau activități specifice acesteia au nevoie de această autorizație pentru a nu intra sub incidența art. 348 din Noul Cod Penal.”

  • 9. HotNews.ro: Sunt discutii bazate pe documente pe retelele de socializare in care fizioterapeuti din teritoriu se plang de cuantumul prea mare al taxelor decise de Colegiul Fizioterapeutilor.  Sunt fizioterapeuti care castiga salariul minim pe economie sau care lucreaza in statiuni si baze de tratament care in aceasta perioada sunt inchise.

Dupa calculele lor rezulta ca in urma hotararilor publicate in MO, cheltuielile vor ajunge la peste 400 de lei. (taxa de inscriere de 100 de lei + cotizatia de 300 de lei pe an/25 de lei pe luna).

La acestea se vor adauga costuri legate de: eliberarea unor documente prin care sa se dovedeasca starea de sanatate; asigurarea de malpraxis (20 de euro/anual); cursuri de perfectionare si de drum si cazare in localitatile unde se vor tine aceste cursuri.

In plus, exista problema somajului tehnic. Avem informatii ca in data de 28 ianuarie la Adunarea Generala a Consiliului National al Fizioterapeutilor de la Brasov s-a discutat o adresa transmisa de fizioterapeuti din Baile Herculane au reclamat faptul ca, in perioada in care statiunile sunt inchise, intra in somaj tehnic si sunt platiti cu 75% din salariul minim pe economie sau chiar deloc. Ei solicitau taxe mai mici.

Desi a fost adusa la cunostinta Consiliului National al Colegiului Fizioterapeutilor, aceasta situatie a fizioterapeutilor aflati in somaj tehnic nu se regaseste in hotararile luate de Consiliul Fizioterapeutilor si publicate in Monitorul Oficial in luna Februarie 2018.

Întrebări:

  • – Cum justificați taxele solicitate în Hotărârile publicate în Monitorul Oficial?
  • – De ce nu ați reglementat și situația somajului tehnic?
  • – Veți reglementa în perioada următoare această problemă a celor care intră în șomaj tehnic?

Colegiul Fizioterapeuților: Cuantumul cotizației și al taxei de înscriere a fost stabilit în funcție de:

– legea cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice;

– proiectul de venituri și cheltuieli ale Colegiului Fizioterapeuților din România.

Deși adresa primită de Consiliul național era nesemnată de către solicitanți – a se vedea ANEXA, situația șomajului tehnic a fost luată în calcul și prevăzută în art. 3 din Hotărârea nr 6/28.01.2018, în termenul ”șomaj” fiind incluse toate formele de șomaj prevăzute de legislația în vigoare. Pentru o mai bună clarificare a termenului, acest articol urmează a fi modificat prin hotărârea nr. 21/11.03.2018 care va fi publicată în Monitorul Oficial al României.”

  • 10. HotNews.ro: Potrivit Legii 220/2016, „în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi (n.a 22 noiembrie 2016), Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării stiinţifice, cu consultarea reprezentanţilor asociaţiilor de fizioterapie din România, emit normele metodologice de aplicare a prezentei legi, aprobate prin hotărâre de Guvern.” Acest termen a fost depasit de mult.

In lege se precizeaza de ce sunt importante aceste norme, astfel:

– Colegiul Fizioterapeutilor din Romania asigură schimbul de informaţii, prin intermediul Sistemului de Informare a Pieţei Interne a Uniunii Europene, denumit în continuare IMI, conform procedurilor prevăzute în normele metodologice de aplicare a prezentei legi;

– ţine evidenţa fizioterapeuţilor autorizaţi şi, după caz, acordă, certifică, suspendă şi retrage dreptul de exercitare a profesiei de fizioterapeut în condiţiile prevăzute de normele metodologice de aplicare a prezentei legi; etc.

Intrebari:

– În ce stadiu vă aflați cu procedura de emitere a acestor norme?

– În cât timp estimați că veți emite aceste norme și când vor intra ele în vigoare?

– Când estimați că profesia de fizioterapeut va putea fi exercitată fără probleme în România?

Colegiul Fizioterapeuților: „Demersurile pentru urgentarea emiterii Normelor metodologice de aplicare a legii au fost inițiate de Federație Română care a înaintat numeroase solicitări Ministerului Educației Naționale, Ministerului Sănătății, Guvernului României, Parlamentului României și Președinției României.

În acest moment Colegiul Fizioterapeuților din România continuă aceste demersuri prin solicitarea de audiențe la domnul ministru al Ministerului Educației Naționale, la Ministerul Sănătății, de la care a primit informația conform căreia draftul de norme a fost înaintat Ministerului Educației Naționale în data de 23.05.2017, dar și prin adrese înaintate Ministerului Educației Naționale, Guvernului României și Secretariatului general al acestuia.

Astfel, colegiul așteaptă organizarea de către cele două ministere de resort a grupului de lucru pentru emiterea acestor norme, care vor intra în vigoare în momentul aprobării lor prin Hotărâre de Guvern. În ceea ce privește estimarea momentului adoptării lor, nu avem cunoștințe și nu vă putem oferi informații valide, acestea nefiind dependente de activitatea colegiului.

Reglementarea acestei profesii în România, în condițiile în care există patru titluri de calificare pentru aceeași profesie, curricule diferite, domenii de studii diferite, standarde ARACIS diferite, va fi un proces de lungă durată, cu obstacole.”

  • Ce răspunsuri a dat acelorași întrebări Ministerul Sănătății:

1. Conform legislatiei in vigoare, informatii privind eliberarea autorizatiilor de libera practica dupa aparitia noii legi sunt detinute de catre Colegiului Fizioterapeuţilor din România, organizaţie profesională, cu personalitate juridică, neguvernamentală, de interes public, apolitică, fără scop patrimonial, cu responsabilităţi delegate de autoritatea de stat, având ca obiect de activitate autorizarea, controlul şi supravegherea exercitării profesiei de fizioterapeut, ca profesie liberală de practică publică autorizată.

2. Dupa aparitia noii legislatii, autorizatiile de libera practica sunt eliberate de catre Colegiul Fizioterapeutilor din Romania.

Statistici fiziokinetoterapeuti

Statistici fiziokinetoterapeuti

Foto: Ministerul Sanatatii

3. Anexam datele statistice furnizate de catre Institutul national de statistica.

4. Având în vedere prevederile art.14 alin.(1) din acest act normativ, potrivit cărora autorizaţiile de liberă practică se eliberează de către Colegiul Fizioterapeuţilor din România, aceste documente pot fi obţinute numai în condiţiile stabilite prin Hotărârea nr.5/2018 a acestei organizaţii profesionale.

Precizăm în acest context că în conformitate cu prevederile art.22 alin.(1) din Legea nr.229/2016, în vederea exercitării profesiei de fizioterapeut, acesta trebuie să devină membru al Colegiului Fizioterapeuţilor din România, prin obţinerea autorizaţiei de liberă practică în conformitate cu dispoziţiile art.14, în cel mult 12 luni de la absolvirea studiilor de specialitate. Potrivit prevederilor alin.(2) al aceluiaşi art.22, in cazul în care fizioterapeutul nu a obţinut autorizaţia de liberă practică, conform prevederilor alin. (1), acesta, la cerere, poate să obţină o autorizaţie de liberă practică provizorie, valabilă pe o perioadă de maximum 6 luni, termen în care este obligat să îndeplinească condiţiile prevăzute la art. 14 alin.(2) din lege.

5. Procedura de eliberare a autorizaţiilor de liberă practică este prevăzută în cuprinsul art.4-9 din Hotărârea nr.5/2018 a Colegiului Fizioterapeuţilor din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.129/12.02.2018 şi în anexele 1-3 ale hotărârii.

6. Având în vedere prevederile art.14 alin.(1) din Legea nr.229/2016 şi ale art.6 din Statutul Colegiului Fizioterapeuţilor din România aprobat prin Ordinul ministrului sănătăţii nr.679/2017, autorizaţiile de liberă practică se eliberează persoanelor care deţin un titlu oficial de calificare în fizioterapie prevăzut de lege şi care sunt membre ale Colegiului Fizioterapeuţilor din România, fără alte menţiuni, cu excepţia siuaţiilor în care se solicită autorizaţie de liberă practică pentru exercitarea profesiei în regim independent, eliberarea acesteia necesitând menţionarea în cerere a formei de exercitare în regim independent.

7. Modalitatea de încheiere de către licenţiaţii uneia din facultăţile prevăzute la art.11 din Legea nr.229/2016 a asigurării de răspundere civilă nu se încadrează în limitele competenţei MS.

8. Conform prevederii noii legi, fizioterapeutul îşi exercită profesia pe baza autorizaţiei de liberă practică eliberată de Colegiul Fizioterapeuţilor din România, avizată anual. În vederea exercitării profesiei de fizioterapeut, acesta trebuie să devină membru al Colegiului Fizioterapeuţilor din România, prin obţinerea autorizaţiei de liberă practică în conformitate cu dispoziţiile art. 14, în cel mult 12 luni de la absolvirea studiilor de specialitate. În cazul în care fizioterapeutul nu a obţinut autorizaţia de liberă practică, acesta, la cerere, poate să obţină o autorizaţie de liberă practică provizorie, valabilă pe o perioadă de maximum 6 luni, termen în care este obligat să îndeplinească condiţiile prevăzute la art. 14 alin. (2) din prezenta lege.

De asemenea, Colegiul Fizioterapeuţilor din România are autonomie instituţională în domeniul său de competenţă normativ şi jurisdicţional profesional şi îşi exercită atribuţiile fără posibilitatea vreunei imixtiuni, în condiţiile legii.

9. Cuantumul taxelor sunt stabilite de catre organizatia profesionala, in speta, Colegiul Fizioterapeuţilor din România.

10. Potrivit prevederilor art.27 alin.(1) din Legea nr.229/2016, normele metodologice de aplicare a prevederilor acestui act normativ se emit de către Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Educaţiei Naţionale, cu consultarea asociaţiilor de fizioterapie din România.

In acest moment, normele metodologice de aplicare a legii au fost elaborate in cea mai mare proportie de Ministerul Sănătăţii, ce cuprinde aspecte a căror reglementare se încadrează în limitele competenţei Ministerului Sănătăţii, cu exceptia articolelor care fac referire la masurile compensatorii necesare pentru titularii diplomelor universitare dobândite anterior apariţiei Legii nr.229/2016 şi care exercită activităţi de fizioterapie. Potrivit prevederilor legale elaborarea acestor masuri intra in atributiile Ministerul Educaţiei Naţionale impreuna cu Colegiul Fizioterapeuţilor din România.”

Petiție online pentru anularea/modificarea legii fizioterapeutului cu peste 400 de semnaturi și 3 procese în instanță

După întârzierile mari în implementarea legii, Colegiul Fizioterapeuților a început în acest an să funcționeze și a emis în luna ianuarie 2018 mai multe hotărâri privind procedura de eliberare a Autorizațiilor de Liberă Practică sau pentru stabilirea cuantumului cotizației de membru și a unor taxe încasate de Colegiul Fizioterapeuților care i-au scandalizat pe o parte dintre practicienii in kinetoterapie.

Pe internet a fost creată urmatoarea petiție pentru anularea/modificarea legii care a strâns peste 400 de semnături:

„Anulare/Modificare lege statut fizioterapeut !

Dragi colegi in contextul modificarilor survenite in ultimele zile cu privire la statutul kinetototrapeutului si modalitatea de a ne putea exercita profesia, vad necesara aceasta petitie pentru toti cei care au de contestat aceste modificari! Iata de ce:

1) este discriminatorie, vizeaza doar un segment dintr-o anumita perioada, indiferent de calificare- balneo, fizio, kineto.Persoanele care nu au acumulat pana in 2016(data intrarii in vigoare), 10 ani de profesie intra sub incidenta acestei legi.

2) Se aplica retroactiv-autorizatiile eliberate de catre DSP judetene isi pierd valabilitatea, fara sa tina cont de legile care au reglementat aceasta profesie, invalidand astfel Institutiile Statului, care ne-au furnizat dreptul la libera practica si care inca a mai fost valabila 1 a si 6 luni de la adoptarea legii.

3)toate Facultitatile acreditate s-au ghidat dupa o programa vizata de Ministerul Educatiei, care in multe tari a fost recunoscuta ca atare, fara a mai fi nevoie de masuri compensatorii.Adica s-au echivalat studiile in forma respectiva.

Prin urmare,cerem anularea/ modificarea ”Legii

privind organizarea şi exercitarea profesiei de fizioterapeut, precum şi pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Fizioterapeuţilor din România ” .

Link-ul către forma finală a legii asa cum a fost adoptată!Vă rog să citiți să să vedeți ce s-a adoptat FĂRĂ SĂ NI SE CEARĂ PAREREA! http://www.cdep.ro/pls/proiecte/docs/2015/pr440_15.pdf”

Alți kinetoterapeuți și-au luat avocați și au atacat in justiție Hotărârea Colegiului privind procedura de eliberare a Autorizației de liberă practică pentru profesia de fizioterapeut. În cel mai recent comunicat (22 martie 2018) al Colegiului Fizioterapeuților se arată că sunt 3 dosare pe rolul Tribunalului București prin care se solicită anularea Hotarârii nr. 5/28.01.2018 a Colegiului și suspendarea executării și că s-a luat legătura cu departamentul juridic al Ministerului Sănătății în acest sens.

Alegeri 2024: Vezi aici prezența și rezultatele LIVE pe hartă și grafice interactive.
Sondaje, Comparații, Informații de la celelalte alegeri. Toate datele esențiale pe alegeri.hotnews.ro.
ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro