Sindicatele din sănătate susțin că soluția pacienți sub acoperire este "ilegală". Cum a cerut Sorina Pintea sprijinul sindicatelor pentru soluții împotriva plicului, dar a fost refuzată

​Sindicatele din sănătate susțin că intenția ministrului Sănătății de a trimite în spitale „pacienți sub acoperire” pentru identificarea medicilor care condiționează actul medical de mită este „ilegală”. La începutul acestui an, Sorina Pintea a cerut sprijinul sindicatelor din domeniu pentru a găsi împreună soluții pentru combaterea fenomenului mitei din spitale, însă sindicatele au refuzat, motivând că „nu au competențe legale de control și sancțiune în privința plăților informale sau a condiționării actului medical”.

În comunicatul dat publicității de Solidaritatea Sanitară, una dintre cele mai mari federații sindicale din sistemul sanitar, nu apare însă nicio referire la faptul că și condiționarea actului medical de primirea de mită este ilegală. În schimb, sindicaliștii afirmă că„Medicii sunt veșnic terorizați (…) Ministerul Sănătății a demarat o campanie împotriva personalului medical, utilizând ca laitmotiv corupția acestuia”.

• Strategie anti-corupție gândită de Ministerul Sănătății. Care sunt pașii

Ministrul Sănătății, Sorina Pintea, intenționează să trimită în spitale pacienți „sub acoperire” pentru a identifica angajații care condiționează actul medical de mită. Acesta este unul dintre pașii unei strategii anti-corupție mai ample, gândite de Ministerul Sănătății, a declarat luni Sorina Pintea pentru HotNews.ro. „Eu cred că sunt și medici cinstiți, dar știm cu toții că lucrurile pe această parte sunt încă nerezolvate. Sunt spitale în această țară unde medicii spun: ‘Nu este nevoie, mulțumim.’ Eu cred că nu merită acești oameni, pentru câțiva care fac asta, să fie murdăriți”, a explicat ministrul Sănătății, pentru HotNews.ro.

Ministerul Sănătății a elaborat și va pune în aplicare o strategie anti-corupție, un proiect-pilot fiind deja aplicat la Spitalul Fundeni din București. Angajații acestui spital au semnat, în această primăvară, la solicitarea conducerii unității sanitare, „declarații anti-mită”, în care își iau angajamentul să nu ceară sau primească bani de la pacienți. De asemenea, pe pereții spitalului au fost lipite afișe prin care pacienții sunt informați că angajații acestui spital nu primesc „plic”.

Sorina Pintea

„Avem de pus în aplicare o strategie anti-corupție și am pus în aplicare un proiect-pilot la Spitalul Fundeni. În acest moment, pregătim niște indicatori să ne ajute să cuantificăm ceea ce facem. Unul dintre obiectivele strategiei este folosirea acestei sintagme de „pacient sub acoperire” care să meargă, în funcție de gradul de satisfacție al pacientului de la un anumit spital, să verifice dacă cele sesizate de pacienți sunt mai mult sau mai puțin reale. Avem acel chestionar de feedback pe care îl analizăm, iar dacă vedem că scade gradul de satisfacție și crește numărul pacienților care spun că li s-a cerut șpagă, trimitem acești ‘pacienți sub acoperire’ „, a explicat luni ministrul Sănătății, Sorina Pintea, pentru HotNews.ro.

Sorina Pintea mai spune că, cu toate că unii pacienți cărora li se cere șpagă în spitale i se adresează chiar ei pentru a se plânge de cele întâmplate, „ei spun că nu vor să sesizăm organele de anchetă, ceea ce mi se pare ciudat”.

„Eu cred că sunt și medici cinstiți, dar știm cu toții că lucrurile sunt încă nerezolvate. Nu cere medicul, ci merge asistenta la pacient și spune: acesta este tariful. Sunt spitale în această țară unde medicii spun: ‘Nu este nevoie, mulțumim.’ Eu cred că nu merită acești oameni, pentru câțiva care fac asta, să fie murdăriți”, adaugă ministrul Sănătății.

Sorina Pintea mai subliniază că „Medicii spun că ministrul are ceva cu ei. Ministrul nu are nimic cu ei, are grijă de pacienți, pentru că despre asta vorbim, până la urmă. Până la urmă, trebuie să ne asumăm cu toții niște lucruri. Haideți să ne facem treaba!”

• Inițiativa Sorinei Pintea, primită cu ostilitate de unii medici și de sindicate

Inițiativa ministrului Sănătății de a trimite „pacienți sub acoperire” pentru a indentifica angajații din spitale care iau șpagă a fost întâmpinată cu ostilitate de unii dintre medici: cu toate că, pe de o parte, medicii susțin că nu condiționează actul medical de plic, iar cei care fac acest lucru ar fi foarte puțini – un procent nesemnificativ, susțin ei – chiar și o parte dintre acei medici care se declară onești și nu primesc mită critică inițiativa Ministerului Sănătății, pe grupurile profesionale de pe rețelele de socializare. Medicii o acuză atât pe Sorina Pintea, cât și presa, că „duc o campanie împotriva lor”.

Și Federația Solidaritatea Sanitară, una dintre cele mai mari federații sindicale din sistemul sanitar, a reacționat rapid la declarațiile ministrului, susținând că „soluția pacienții acoperiți este ilegală”, iar problema mitei din spitale este „considerată în mod eronat o problemă esențială a sistemului public de sănătate”.

„Toate canalele mass media au prezentat astăzi un anunț-bombă privind o acțiune fulger îndreptată împotriva ‘veșnicilor teroriști’ (de fapt, terorizați) ai sistemului sanitar: medicii din unitățile publice de sănătate. Strategia de luptă poartă numele de cod ‘pacientul acoperit’, ea fiind prezentată ca o inovație menită să rezolve problema (considerată în mod eronat) esențială a sistemului public de sănătate. Soluția propusă este ilegală. Experții Ministerului Sănătăți, care i-au prezentat ministrului o astfel de soluție, au ratat un amănunt care se dovedește crucial, respectiv prevederile art. 101, alin. 3 din Codul de Procedură Penală: ‘Este interzis organelor judiciare penale sau altor persoane care acţionează pentru acestea să provoace o persoană să săvârşească ori să continue săvârşirea unei fapte penale, în scopul obţinerii unei probe. Ideea este simplă: ne aflăm în situația provocării la comiterea unei infracțiuni”, susțin sindicaliștii din sănătate.

Spital

Ei adaugă că „Noi suntem deja obișnuiți cu lipsa capacității de a înțelegere a legii de care dau dovadă unii dintre funcționarii Ministerului Sănătății. Cel mai bun exemplu îl constituie membrii comisiei de negociere a contractului colectiv de muncă la nivel de sector, problema concediilor de odihnă suplimentare fiind generată de incompetența juridică din partea acestora. Faptul că un economist stabilește interpretările juridice ale comisiei MS la aceste negocieri și lipsa de legătură cu legea pe care o regăsim în multe din răspunsurile acestei instituții poate fi considerată o problemă ce trebuie privită din perspectiva corupției. Atitudinea multora dintre funcționarii acestei instituții, absența unui sistem transparent de gestionare a solicitărilor etc. sunt tot atâtea motive pentru a deschide un front anticorupție la acest nivel.”

Totuși, reprezentanții Solidaritatea Sanitară admit că „Chiar dacă nu este cea mai importantă problemă a sistemului public de sănătate, problema condiționării actului medical este una reală, ce merită tratată cu atenție. Însă, Ministerul Sănătății are deja un set întreg de instituții în subordine/coordonare ce se pot implica în rezolvarea unor astfel de situații: DSP-uri, ANMCS, organismele profesionale, asociațiile pacienților etc. Suplimentar, managerii unităților sanitare sunt fac și ei parte din același tablou. Ca de obicei, sunt ratate instrumentele juridice și instituționale aflate deja la îndemâna MS, preferându-se idei netestate (și ilegale), ce riscă să producă mai mult rău decât bine.”

Ei susțin, de asemenea, că exemplul oferit de ministrul Sănătății, Spitalul Fundeni, unde a fost aplicat un proiect-pilot dintr-o strategie mai amplă a Ministerului împotriva corupției din spitale, ar fi „un exemplu de rele practici din perspectiva relațiilor de muncă și dialog social. Așa-zisa strategie anticorupție a fost implementată în acel spital cu încălcarea flagrantă a câtorva prevederi legale. Cu alte cuvinte, o aparentă dorință de legalitate în privința corupției (de fapt, o dorință de a evita responsabilitatea din partea conducerii) s-a dorit transpusă prin ilegalități.”

Sindicaliștii din sănătate mai spun că „în luna ianuarie 2019 Ministerul Sănătății a demarat prima campanie împotriva personalului medical, utilizând ca laitmotiv corupția acestuia. Ca și acum, erau invocate nu se știe ce informații aflate doar la dispoziția conducătorului instituției. Deoarece noi preferăm informațiile culese pe baza științifice dovezilor anecdotice, atunci am demonstrat public că abordarea este greșită, creșterea salariilor fiind corelată cu scăderea corupției din sănătate. Am făcut acest lucru utilizând informațiile aflate pe site-ul Ministerului Sănătății, culese în cadrul Mecanismului de feedback al pacientului. După câteva luni de meditații Ministerul Sănătății a găsit soluția la problema pe care i-am arătat-o: a stopat publicarea datelor centralizate ( funcționează doar cele pe spitale). Este evident că o astfel de măsură permite acum Ministerului Sănătății să facă orice afirmații dorește pe tema corupției din sănătate.”

Sindicaliștii din sănătate au realizat și un grafic privind evoluția cazurilor raportate de corupție din spitale, spunând că au folosit pentru acesta datele puse la dispoziție de Ministerul Sănătății, disponibile în aprilie 2019:

• Sorina Pintea a cerut sprijinul sindicatelor pentru a găsi împreună o soluție pentru combaterea „plicului”, dar a fost refuzată pe motiv că sindicatele „nu au competențe”

Fenomenul şpăgii în spitalele din România este unul de mare amploare, afirma, pe data de 8 ianuarie, ministrul Sănătății, Sorina Pintea, adăugând că intenționează să pună la punct, împreună cu federaţiile din sănătate, un plan de măsuri pentru a limita obiceiul de a se oferi bani în plic în spitalele românești.

„Astăzi, la această discuţie pe care am avut-o cu cele două federaţii am deschis şi această problemă (şpaga în spitale – n.red.). Concluzia a fost că împreună vom lua nişte decizii, poate chiar conştientizate într-un plan de măsuri astfel încât să limităm foarte mult acest fenomen care din păcate nu este eradicat şi (…) este încă de mare amploare. În permanenţă, mesajele care îmi vin scot în evidenţă acest aspect”, declara Sorina Pintea, pe 8 ianuarie.

Sorina Pintea a adăugat atunci că a discutat cu reprezentanţii sindicatelor din sănătate şi au stabilit că vor încerca să întărească rolul sindicatului, pentru ca acesta să poată lua decizii în rezolvarea unor probleme care ţin de organizarea muncii salariaţilor din spitale.

O zi mai târziu, pe 9 ianuarie, sindicatele din sănătate anunțau că nu au „competențe legale de control și sancțiune în privința plăților informale sau a condiționării actului medical” și că „din strategia de acțiune pentru descurajarea plăților informale trebuie să facă parte asigurarea resurselor necesare pentru tratamentul pacienților”.

„Ministerul Sănătății, înainte de a descrie plățile informale ca fiind un fenomen național, este obligat să desfășoare un studiu temeinic pentru identificarea amplorii problemei (și a soluțiilor posibile)”, afirmau, la acea vreme, reprezentanții Solidaritatea Sanitară.

Reprezentanții Solidaritatea Sanitară mai spuneau atunci că „aducerea în discuție a problemei plăților informale în momentul negocierilor pe tema perturbărilor pe care le-a introdus OUG nr. 114/2018 în sistemul de salarizare are ca singur scop încercarea de a abate atenția de la problemele salariale cu care se confruntă salariații din sănătate”.

Reamintim că angajații din sistemul sanitar au beneficiat de creșteri substanțiale de salarii anul trecut, odată cu venirea Sorinei Pintea în funcția de ministru al Sănătății. Salariile angajaților din sistem – medici, asistente și infirmiere – s-au dublat sau chiar s-au triplat, în unele cazuri.

• Șpaga din spitale – cea mai importantă problemă a sistemului sanitar, în percepția publicului

Șpaga din spitale, infecțiile intraspitalicești și investițiile insuficiente reprezintă principalele 3 probleme la care românii se gândesc atunci când este vorba despre sistemul sanitar, arată un sondaj realizat de Biroul de Cercetări Sociale în februarie anul acesta.

Principalele probleme ale sistemului sanitar din România, în viziunea participanților la sondaj, sunt: șpaga din spitale (24%), infecțiile intraspitalicești și diversele epidemii (20,1%), investițiile insuficiente în sănătate (12,8%), lipsa personalului calificat (11,5%), lipsa dotărilor medicale (11,1%), slaba organizare a instituțiilor medicale (7,5%), lipsa prevenției (6,5%), administrarea de vitamina D sugarilor (1,2%), altceva (2%), nu știu/nu răspund (3,3%).