Cum vor fi taxate băuturile cu conținut ridicat de zahăr și de ce a propus Ministerul Sănătății măsura: Speră ca populația să se orienteze spre sucuri naturale. Banii din taxă, folosiți pentru investiții în sănătate

Ministerul Sănătății a propus taxarea cu 0,8 lei/litru a băuturilor răcoritoare îndulcite cu zahăr, al căror conținut de zaharuri este între 5-8 g zaharuri /100 ml produs și cu 1 leu/litru pentru băuturile cu peste 8 g zaharuri /100 ml produs. Pentru băuturile răcoritoare al căror conținut de zaharuri este sub 5 g/100 ml produs nu se va aplica nicio taxă. Banii colectați din taxă ar urma să fie folosiți pentru finanțarea investițiilor din sănătate. Ministerul Sănătății speră și ca această măsură să ducă la o modificare a comportamentului populației spre consumul de sucuri naturale sau fără conținut de zaharuri, în condițiile în care 52% din populaţia adultă a Uniunii Europene este supraponderală, iar 17% suferă de obezitate.

Taxarea băuturilor cu conținut ridicat de zahăr ar urma să fie aprobată săptămâna viitoare, printr-o Ordonanță de Urgență a Guvernului, iar măsura ar urma să se aplice începând cu data de 1 septembrie.

Potrivit unui document transmis de Ministerul Sănătății la solicitarea HotNews.ro, impactul bugetar pozitiv al taxării băuturilor cu un conținut ridicat de zahăr este estimat la 1,280 miliarde lei anual: „Din punct de vedere la estimărilor financiare, având în vedere datele statistice disponibile la nivelul INS, care estimează un consum mediu/locuitor de bauturi răcoritoare de aproximativ 80 l/locuitor/ an și aplicând un nivel minim de taxare de 0,8 lei/litru la o populație de 20 milioane locuitori rezultă un impact bugetar pozitiv de 1,280 miliarde lei, cu mențiunea că dacă această taxare își atinge obiectivul de modificare a comportamentului populației spre consumul de sucuri naturale sau fără conținut de zaharuri, sumele încasate vor înregistra o scădere progresivă”.

Cum a propus Ministerul Sănătății să fie taxate băuturile cu conținut ridicat de zahăr:

1. Introducerea la nivelul Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății a unui articol pentru stabilirea unei contribuții pentru băuturi răcoritoare îndulcite cu zahar, care să fie utilizată pentru finanțarea intervențiilor din sănătate.

2. Completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal pentru stabilirea unor niveluri de taxare în funcție de adaosul de zaharuri, după modelul din Marea Britanie:

• băuturi răcoritoare îndulcite cu zahăr al căror conținut de zaharuri este sub 5 g zaharuri / 100 ml produs – nu se aplică

• băuturi răcoritoare îndulcite cu zahăr al căror conținut de zaharuri este între 5-8 g zaharuri / 100 ml produs – se aplică o taxă de 0,8 lei / litru;

• băuturi răcoritoare îndulcite cu zahăr al căror conținut de zaharuri este peste 8 g zaharuri / 100 ml produs – se aplică o taxă de 1 leu / litru).

3. Exceptarea de la taxare a băuturilor naturale fără adaos de zaharuri (chiar dacă depășesc nivelele de taxare), a băuturilor produse în gospodării individuale destinate consumului propriu.

• Proiect de lege identic inițiat de USR, respins de Parlament

În mai 2018, senatorul USR Adrian Wiener a depus la Parlament un proiect de lege cu prevederi aproape identice cu cele propuse acum de Ministerul Sănătății – taxarea diferențiată a băuturilor cu zahăr în funcție de cantitatea de zahăr pe care o conțin. Senatorul spunea că scopul actului normativ este acela de a descuraja consumul de sucuri care au conţinut mare de zahăr şi, implicit, diminuarea incidenţei bolilor cardiovasculare, a diabetului zaharat, a obezităţii sau cancerului.

„PSD face ce știe mai bine, să copieze. De această dată, măcar, au copiat o idee benefică românilor: va duce la scăderea consumului de sucuri îndulcite și încurajarea consumului de produse naturale, mai sănătoase; va încuraja obiceiurile sănătoase de consum, în special la copii și, nu în cele din urmă, va aduce peste 1,4 miliarde lei (300 de milioane de euro). Sper ca suma astfel colectată să fie folosită în cadrul sistemului de sănătate, la finanțarea programelor de diabet, și nu folosită la acoperirea găurilor din buget și la plata pensiilor speciale”, a afirmat joi senatorul USR Adrian Wiener, medic și membru al Comisiei de Sănătate din Senat.

Senatorul Adrian Wiener

USR acuză Guvernul că vrea să taxeze băuturile răcoritoare ce au un conținut ridicat de zahăr „copiind, practic, inițiativa legislativă depusă, anul trecut, de senatorul USR Adrian Wiener, propunere trecută tacit de Senat și respinsă de Camera Deputaților”: „Propunerea guvernului copiază până și pragurile de accizare din inițiativa legislativă a senatorului USR Adrian Wiener, după cum urmează: nu se percepe acciză pentru băuturile îndulcite cu un conținut mai mic de 5 g/100 ml zahăr liber adăugat; acciză în cuantum de 0,33 bani/litru pentru băuturile cu un conținut de zahăr adăugat între 5 și 8 g/100 ml; acciză în cuantum de 1 leu/litru pentru băuturile cu un conținut de zaharuri de peste 8 g/100 ml”, arată USR, într-un comunicat.

„Obiectul principal al legii nu se adresează taxării primitive a consumatorului, ci este un stimulent pentru producători de a veni în zona responsabilității sociale și de a reformula voluntar produsele astfel încât să beneficieze de accize reduse. Este evident că producătorii nu vor să rămâna în nișa de concurență cu sucurile de fructe, că vor să își mențină cota de piață la nivel de vânzări de volum. Și atunci, practic, trebuie să beneficieze de zona de accizare inferioară și să reformuleze voluntar adaosul de zaharuri”, a explicat inițiatorul proiectului de lege, senatorul USR Adrian Wiener, pentru HotNews.ro.

Proiectul senatorului USR Adrian Wiener propunea o acciză diferențiată în funcție de conținutul de zaharuri: nu se percepe acciză pentru băuturile îndulcite cu un conținut mai mic de 5 g/100 ml zahăr liber adăugat; acciză în cuantum de 0,33 bani/litru pentru băuturile cu un conținut de zahăr adăugat între 5 și 8 g/100 ml; acciză în cuantum de 1 leu/litru pentru băuturile cu un conținut de zaharuri de peste 8 g/100 ml.

Impactul bugetar pozitiv era estimat la peste 1,4 miliarde lei (300 de milioane de euro), sumă care ar fi urmat să fie folosită pentru finanţarea Acţiunilor Prioritare din cadrul Sistemului Naţional Integrat al Marilor Urgenţe şi finanţarea Programului Naţional de Diabet. În acest scop, proiectul de lege urma să modifice atât Codul Fiscal, cât şi prevederile Legii 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu privire la nivelul contribuţiilor pentru finanţarea cheltuielilor de sănătate.

Proiectul de lege inițiat de Adrian Wiener a fost adoptat tacit de Senat în noiembrie anul trecut, dar în aprilie anul acesta a fost respins de Camera Deputaților, în calitate de for decizional (doar parlamentarii USR au votat pentru).

Proiectul de lege inițiat de USR poate fi consultat aici.

Citește și:

• USR: Guvernul a copiat propunerea de accizare a băuturilor cu zahăr după proiectul de lege al senatorului Adrian Wiener

• De ce vrea Ministerul Sănătății să taxeze sucurile cu zahăr: 52% din populaţia adultă a Uniunii Europene este supraponderală, iar 17% suferă de obezitate

În Uniunea Europeană, 52% din populaţia adultă este în prezent supraponderală, iar din această proporţie 17% suferă de obezitate. Epidemia de obezitate constituie o povară imensă asupra sistemelor de sănătate, obezitatea reprezentând, în prezent, unul din principalii factori responsabili de morbiditate la nivel mondial. Se estimează că obezitatea costă Uniunea Europeană 70 miliarde Euro anual prin costurile de îngrijiri de sănătate și scăderea productivității, se arată în Motivaţia pentru suprataxarea băuturilor răcoritoare cu conţinut de zahăr și îndulcitori, elaborată de Ministerul Sănătății.

De asemenea, se relevă cifre îngrijorătoare şi în cazul obezităţii infantile, cu repercursiuni importante asupra sănătăţii viitorului adult. Planul de Acţiune pentru Prevenţia şi Controlul Bolilor netransmisibile al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) arată faptul că supraponderea şi obezitatea la copii şi tineri înregistrează un trend ascendent, se arată în documentul Ministerului Sănătății.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii recunoaşte contribuţia alimentelor cu exces de ingrediente dăunătoare în etiopatogenia bolilor cronice netransmisibile, inclusiv a obezităţii şi a bolilor cardiovasculare. In aria largă a măsurilor care au ca scop modificarea consumului de alimente nesănătoase există si posibilitatea suprataxarii unor produse care contin un nivel exagerat din nutrienți considerați dăunători (zahăr, sare, grăsimi saturate).

Această măsură descurajează consumul de alimente nesănătoase și aduce venituri care pot fi investite în educație și sănătate. Aceste produse nesănătoase includ băuturile răcoritoare îndulcite cu zahăr, băuturile energizante, alimentele fast-food, produsele cu adaos mare de zahăr si/sau sare, alimentele procesate bogate în grăsimi saturate sau în grăsimi hidrogenate.

In ceea ce priveşte alimentele cu adaos mare de zaharuri, produsele incriminate a avea un impact mai mare asupra sănătăţii sunt produsele lichide, precum băuturile răcoritoare îndulcite cu zahăr, deoarece consumatorul nu are imaginea concretă a cantităţii de calorii ingerate, spre deosebire de produsele zaharoase solide asupra cărora percepţia calorică este bine cunoscută. În plus, caloriile lichide nu au proprietăți puternice de saţietate şi nu suprimă foamea, astfel ca ele sunt consumate în cantităţi mult mai mari, aportul caloric fiind în ansamblu mai mare, cu impact important asupra sănătăţii consumatorilor.

Câteva exemple de ţări în care s-a aplicat şi/sau se aplică suprataxarea produselor alimentare:

Consecinţele suprataxării au fost diverse, arată Ministerul Sănătății. In Franţa, de exemplu, a scăzut mult consumul de băuturi răcoritoare îndulcite, mai ales în rândul tinerilor. În Ungaria, a scăzut, de asemenea, consumul și au fost stimulate procesele de reformulare a alimentelor, cu scăderea conținutului de zahăr în produsele incluse în suprataxare. În Mexic, țara care se confruntă cu rate extrem de mari ale supraponderalității, consumul a scăzut substanțial, dar este încă prea devreme pentru evaluarea consecințelor pe statusul ponderal.

Marea Britanie aplică accizarea zahărului din băuturile răcoritoare îndulcite începând cu aprilie 2018, stabilind următoarele paliere de taxare:

• băuturi racoritoare îndulcite cu zahar al caror continut de zaharuri este sub 5 g zaharuri / 100 ml produs – nu se aplică taxă;

• băuturi racoritoare indulcite cu zahar al caror continut de zaharuri este intre 5-8 g zaharuri / 100 ml produs – se aplică o taxă de 18 pence / litru (aproximativ 1 leu / litru);

• băuturi racoritoare indulcite cu zahar al caror continut de zaharuri este peste 8 g zaharuri / 100 ml produs – se aplică o taxă de 24 pence / litru (aproximativ 1,25 lei / litru).

Concluzia Ministerului Sănătății este că „Practica altor ţări a arătat că aplicarea izolată a suprataxarii nu are eficienţa aşteptată, ea trebuind completată cu alte măsuri, cum ar fi reformularea alimentelor, subvenţionarea preţurilor la alimente sănătoase (fructe, legume), măsuri de educaţie în rândul tuturor grupurilor sociale şi de vârstă diferite (copii, părinţi, grupuri defavorizate social etc.). Finanţarea acestor măsuri complementare aplicării taxei pe produsele alimentare nesănătoase se poate realiza din accizele colectate ca urmare a taxării cestor alimente.”