INTERVIU Cât de funcțional este sistemul informatic al asigurărilor de sănătate atunci când funcționează? Medic: Din 15 minute alocate pentru o consultație, eu cheltuiesc un minut cu pacientul și 14 minute cu sistemul informatic

​Autoritățile ar trebui să găsească soluții pentru ca sistemul informatic al asigurărilor de sănătate să funcționeze fără să „îi încurce” pe medici și pe pacienți, atrag atenția medicii. Chiar și în momentele în care acesta este funcțional, sistemul le „fură” medicilor și pacienților cel puțin jumătate din timpul alocat de CNAS unei consultații – care este de 15 minute – iar uneori, „din 15 minute alocate pentru o consultație, eu cheltuiesc un minut cu pacientul și 14 minute cu sistemul informatic”, în loc ca lucrurile să stea invers, mărturisește, într-un interviu pentru HotNews.ro, Gindrovel Dumitra, unul dintre cei mai apreciați medici de familie din România. Practic, sistemul informatic, care a redevenit ieri funcțional după 36 de zile de criză – cea mai gravă avarie de la introducerea cardului de sănătate încoace – nu le dă bătăi de cap medicilor doar atunci când nu funcționează, ci și atunci când, teoretic, funcționează la capacitate maximă.

„Este o problemă uriașă a sistemului, pentru că ne scoate pe noi din zona profesională și ne duce să raportăm niște bucăți de servicii. Chiar și atunci când sistemul funcționează cel mai bine, jumătate din consultație mi-o fură sistemul. Asta din cauză că este construit în așa fel încât trebuie validate multe lucruri – serviciul, rețeta, verificarea calității de asigurat, plus alți pași. Sunt niște interacțiuni între mine și SIUI, sunt 6-7 pași, chiar 7-8. Care este scopul meu ca medic de familie sau al unui medic din ambulatoriu? De ce sunt medic? Sunt medic ca să acord servicii medicale: să vorbesc cu pacientul, să îi explic ce are nevoie, să îi dau tratamentul care trebuie. Adică timpul petrecut de mine ca medic, din cele 15 minute pe care mi le alocă mie Casa de Asigurări pentru un pacient, trebuie să fie 14 minute pentru pacient și un minut pentru sistem. Din cele 15 minute cât trebuie alocate pentru o consultație, eu cheltuiesc acum un minut cu pacientul și 14 minute cu sistemul informatic”, atrage atenția medicul Gindrovel Dumitra.

El spune că „această situație trebuie abordată în mod radical: sistemul trebuie reparat, nu există varianta de a ne întoarce la pix și hârtie. Dar el trebuie făcut să meargă și trebuie investit atât în componenta software, cât mai ales în componenta hardware. Eu nu am nevoie să schimbe softul în întregime, am nevoie să îi facă upgrade în așa fel încât el să funcționeze ok pe volumul ăsta de muncă de acum”.

Gindrovel Dumitra este medic de familie, doctor în științe medicale, coordonator al Grupului de Vaccinologie din cadrul Societății Naționale de Medicină de Familie și secretar al Adunării Generale a Uniunii Europene a Medicilor Omnipracticieni/Medicilor de Familie (UEMO).

Reporter: Cum au făcut față medicii celor 36 de zile de criză a sistemului informatic?

Gindrovel Dumitra: Noi, medicii de familie, ne-am cumpărat un soft, adică am renunțat să folosim aplicația gratuită pe care ne-o oferă gratuit Casa de Aigurări. Folosim acest soft care reușește, într-un fel sau altul, să amortizeze problemele astea de funcționare a SIUI. Pentru că dacă aș fi folosit aplicația gratuită, de exemplu, aș fi avut niște pași pe care nu pot să îi parcurg dacă nu obțin un răspuns de la unitatea centrală. Softul pe care îl avem în acest moment ne permite să amortizăm acei pași, astfel încât să pot să dau drumul pacientului din cabinet. Dar din cauză că există un număr foarte mare de cereri către SIUI, se blochează și softul nostru. La un moment dat, se ajunge ca și softul nostru să nu mai poată să răspundă, pentru că el tot încearcă să trimită validarea serviciului către SIUI, iar SIUI nu îi răspunde. Și atunci ajungem într-o situație de suprasolicitare pe zona de transmitere către CNAS a softului la modul general, astfel încât softul merge cu mare dificultate. Asta este o problemă.

A doua problemă foarte importantă o reprezintă situația în care eu import personalizarea, când reușesc. Spre exemplu, am reușit să import personalizarea noaptea la ora 12-1. Personalizarea înseamnă că îmi vin datele cu pacienții care sunt validați pe lista mea plus calitatea de asigurat. Dacă în intervalul ăsta, din momentul importului personalizării și până în momentul în care se prezintă în cabinet un pacient ca să îi dau serviciul apar modificări în ceea ce privește calitatea de asigurat, eu am doi drobi de sare deasupra mea: unul îl reprezintă situația în care îi dau unui pacient neasigurat, situație în care sunt bun de plată după aceea. Și a doua situație, și mai gravă, este ca eu să am un pacient care este asigurat dar figurează neasigurat și în momentul în care eu fac interogarea pentru verificarea calității de asigurat, nu pot să o fac – nici pe SIUI și nici pe platforma CNAS. Ceea ce înseamnă că el, dacă este asigurat, nu poate beneficia de drepturile pe care le are.

Au fost situații când nu ați putut prescrie tratament pacienților veniți la consultație, din cauză că sistemul informatic nu funcționa?

Am avut situații de genul ăsta. Am avut o situație cu o pacientă cu diabet zaharat, căreia îi venea rândul o dată la 3 luni să își ia rețeta, a venit luna trecută ca să îi dau rețeta. Iar în sistem îmi apărea că este neasigurată. I-am zis: „Nu pot! (să vă dau rețeta – n.red.)” Am făcut interogări în toate părțile, nu pot să dau rețeta…” Iar femeia a răspuns: „Dar domnul doctor, mie îmi trebuie medicamentele! Soțul meu a fost să ducă adeverința săptămâna trecută.” „Da, dar eu nu văd în sistem. Nu pot să dau drumul, pentru că softul, SIUI, nu mă lasă să validez rețeta”, am răspuns. Când dă astfel de erori, o persoană asigurată apare ca neasigurată, eu nu pot să fac sincronizarea online. De unde vine buba acestei situații? De la o altă greșeală de construcție a softului, de fapt a legislației: pentru că pacienta respectivă era o pacientă de etnie romă, care nu avea pensie și care era asigurată pe Programul Național de Sănătate. Adică acești pacienți beneficiază de asigurare fără contribuții. Asta înseamnă că primește o adeverință de la mine sau, în cazul ei, de la diabetolog, merge la Casa de Asigurări de Sănătate, iar Casa o bagă în sistem ca fiind asigurată pentru programul național.

Tragedia este că e doar pentru 3 luni, iar la fiecare 3 luni pacientul sau aparținătorul trebuie să meargă cu adeverința la Casa de Sănătate. Este o deficiență majoră a sistemului în momentul ăsta. Asta cu toate că diabetul este o boală care nu se vindecă niciodată, nu ai cum să o scoți din evidență. De ce trebuie să te duci o dată la 3 luni? Soțul acestei femei fusese la Casa de Asigurări cu o săptămână înainte, pentru că știa regula. Dar pentru că sistemul nu permitea să fac interogarea online, așa cum spune legea, eu nu am putut să văd în calculator, să îi dau rețetă. La ora 2:00 noaptea am reușit să import personalizarea și să văd că femeia este asigurată, iar apoi am plecat în concediu și colega care m-a înlocuit a putut să dea rețeta. Dar ăsta este prețul pe care îl plătim pentru a putea să derulăm o activitate normală. Ei probabil că au rezolvat ceva, acum, ceva s-a rezolvat, în timpul weekendului s-au făcut raportări, deconturi.

Ce soluții avem? Ce s-ar putea face pentru ca sistemul informatic să nu mai fie o piedică pentru medici și pacienți?

Din perspectiva mea, această situație trebuie abordată în mod radical: sistemul trebuie reparat, nu există varianta de a ne întoarce la pix și hârtie. Dar el trebuie făcut să meargă și trebuie investit atât în componenta software, cât mai ales în componenta hardware. Eu nu am nevoie să schimbe softul în întregime, am nevoie să îi facă upgrade în așa fel încât el să funcționeze ok pe volumul ăsta de muncă de acum. Mai e o problemă pe care ei nu o înțeleg: care este scopul meu ca medic de familie sau al unui medic din ambulatoriu? De ce sunt medic? Sunt medic ca să acord servicii medicale: să vorbesc cu pacientul, să îi explic ce are nevoie, să îi dau tratamentul care trebuie. Adică timpul petrecut de mine ca medic, din cele 15 minute pe care mi le alocă mie Casa de Asigurări pentru un pacient, trebuie să fie 14 minute pentru pacient și un minut pentru sistem. Adică el trebuie să funcționeze astfel încât să nu mă încurce. Problema este că el e construit în acest moment astfel încât, de cele mai multe ori, din 15 minute, 7-8 minute le ocupă lejer, chiar și în condițiile cele mai bune de funcționare a sistemului. Chiar și atunci când sistemul funcționează cel mai bine, jumătate din consultație mi-o fură sistemul. Asta din cauză că este construit în așa fel încât trebuie validate multe lucruri – serviciul, rețeta, verificarea calității de asigurat, plus alți pași. Sunt niște interacțiuni între mine și SIUI care chiar dacă durează 30 sau 50 de secunde fiecare, fiindcă sunt 6-7 pași, ei se duc la cel puțin 5 minute, chiar 7-8. Pentru un spital, 5 minute nu înseamnă nimic, pentru că, într-o secție de Chirurgie de exemplu, ei au într-o zi 20 de internări și 20 de externări. Dar aceste internări și externări le fac niște persoane dedicate – registratori medicali sau altcineva. Medicul își vede de treaba lui, operează pacientul. La mine sunt doar eu și asistenta în cabinet și trebuie să stăm cu privirea în calculator să ne uităm cum se învârte roata.

Din cele 15 minute cât trebuie alocate pentru o consultație, eu cheltuiesc acum un minut cu pacientul și 14 minute cu sistemul informatic. Asta este problema uriașă a sistemului, pentru că ne scoate pe noi din zona profesională și ne duce să raportăm niște bucăți de servicii.

Cât timp sunteți nevoit să petreceți în afara programului sau noaptea pentru a valida serviciile în sistem, atunci când nu funcționează sau funcționează foarte greu?

Noi trecem peste acei pași, nu mai fac validarea serviciilor în timpul zilei, stau și o fac noaptea, când merge sistemul. Rețetele le dau offline, nu le mai dau online, ca să primesc avertismentul: vedeți că ați greșit, vedeți că persoana nu este asigurată etc. Care este consecința? Riscul unor imputări care apar pe parcurs. sunt nopți când trebuie să stau 2-3 ore, când se acumulează. Când merge sistemul, medicii se anunță între ei că se validează serviciile, o colegă chiar a spus: „Săriți pe ele!” Eu acum fac haz de necaz.

Sub masca că am introdus cardul de sănătate ca să nu se fure, de fapt am făcut cea mai mare deturnare de fonduri din sistemul de sănătate. Medicii de familie și de ambulatoriu, în loc să presteze servicii medicale, prestează servicii informatice. Ori asta este cea mai mare problemă: De ce m-am făcut doctor? Nu ca să tratez pacienții cât mai bine, să fac prevenție cât mai bine? Nu, dumneata, ca guvernant, m-ai transformat într-o persoană care raportează servicii în sistemul SIUI. Asta este cea mai mare deturnare. După 14 minute, cu mari eforturi, eu reușesc să validez, asta când merge. Casa e mulțumită că se validează. Păi se validează, dar cu ce preț se validează? Ce se întâmplă în aval? E ca și cum ai pune o stavilă pe Olt: curge picătura, că dă peste. Dar ce este în spate? În spate nivelul de nemulțumire este uriaș.

Sistemul ar trebui să funcționeze la capacitatea pe care i-o ceri, nu să se blocheze în momentul în care se lucrează pe el. Din punctul lor de vedere, ei vâd că le vin serviciile (Casa de Asigurări – n.red.) Dar care e prețul? Ei nu văd ce e în spate, nu văd că se perturbă activitatea în cabinete. Asta nu înțeleg ei. Interesul președintelui CNAS este să aibă decontări cât mai aproape de realitate, când ar trebui să fie o muncă corectă, adică beneficiul pacientului. Care nu mai este. Casa de Asigurări trăiește și gestionează banii pe care orice asigurat din România îi plătește. Omul ăla de ce dă banii? Ca să faci tu sistem informatic, să verifici și să numeri niște servicii? Nu, omul dă banii pentru un serviciu medical – asta înseamnă o consultație la doctor. Iar tu i-ai deturnat banii și drepturile pe care le are către un sistem informatic. Eu spun în continuare: e nevoie de sistem informatic. Nemulțumiri vizavi de informatizare sunt și în alte țări, legate de deturnarea relației medic-pacient către sistemul informatic în defavoarea pacientului, dar situația nu este atât de gravă ca la noi. La noi este o situație paroxistică.

• Sistemul informatic a redevenit ieri funcțional după 36 de zile de criză

Casa Națională de Asigurări de Sănătate a anunțat, ieri, reluarea funcționării Platformei Informatice a Asigurărilor de Sănătate (PIAS), după 36 de zile în care cardul de sănătate nu a funcționat sau a avut probleme serioase de accesare.

„Astfel, conform reglementărilor legale, furnizorii de servicii medicale vor raporta online, în termen de 3 zile lucrătoare de la prestarea serviciului. Serviciile medicale vor fi semnate cu cardul, renunțându-se astfel la dispozițiile speciale utilizate pe perioada în care PIAS a fost indisponibilă online”, a anunțat CNAS.

Potrivit CNAS, „în data de 1 august 2019, mare parte a problemelor PIAS a fost remediată de echipa mixtă formată din specialiști IT din sistemul de sănătate și din partea partenerilor care au contribuit la punerea în funcțiune a sistemului informatic. Ulterior, echipa tehnică a intervenit punctual acolo unde au fost depistate probleme care au cauzat imposibilitatea raportărilor zilnice sau lunare”.

Luni, în prima zi a acestei săptămâni, s-au înregistrat 36 de zile de când platforma a fost nefuncțională. În prima parte a zilei de luni, sistemul cardului de sănătate a funcționat temporar, însă în a doua parte a zilei era din nou blocat.

Vinerea trecută, în cea de-a 33-a zi în care Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate (PIAS) nu funcționa, CNAS, instituția responsabilă pentru funcționarea sistemului, a făcut primul anunț după două săptămâni de tăcere: o echipă mixtă formată din specialiști IT din sistemul de sănătate și parteneri „lucrează pentru a remedia disfuncționalitățile” începând din data de 25 iulie. Practic, Casa de Asigurări de Sănătate a admis, în comunicatul său, că lucrările de remediere a problemelor au început abia pe 25 iulie, adică în cea de a 25-a zi de la izbucnirea crizei fără precedent a plaformei PIAS – cea mai gravă avarie de la introducerea cardului de sănătate. CNAS și-a cerut, de asemenea, scuze „pacienților și furnizorilor de servicii medicale pentru problemele create de disfuncționalitățile PIAS”.

Precedentul anunț al CNAS, instituția care răspunde de funcționarea sistemului, data din 18 iulie, adică de exact două săptămâni în urmă, când reprezentanții Casei spuneau că se fac „teste finale” pentru repornirea sistemului.

Această avarie a sistemului PIAS a fost cea mai gravă de la introducerea cardului de sănătate încoace.

• Sistemul IT din sănătate, lăsat fără servicii de mentenanță la bazele de date

„Există fapte de natură penală” în legătură cu faptul că baza de date a sistemului a fost lăsată fără servicii de mentenanță, anunța în urmă cu două săptămâni ministrul Sănătății, Sorina Pintea.

Sorina Pintea mai spunea atunci că „în cursul zilei de astăzi se va face o procedură de achiziție în regim de urgență pentru servicii de mentenanță a bazei de date pentru sistemul informatic al cardului de sănătate, care să asigure o perioadă tampon”, până la încheierea unui contract pentru servicii de mentenanță pe termen mai lung. Potrivit ministrului Sănătății, „există fapte de natură penală” în legătură cu faptul că baza de date a sistemului a fost lăsată fără servicii de mentenanță, iar un raport pe această temă va fi trimis la DNA.

HotNews.ro a investigat cum a ajuns CNAS să rămână fără mentenanța Oracle, esențială pentru întreg sistemul IT și a descoperit o situație incredibilă.

Cu o mentenanță expirată în decembrie 2018 și fără personal IT specializat în tehnologia Oracle, CNAS a lansat în ianuarie o procedură simplificată de achiziție pentru 6 luni a acestor servicii. Luna trecută, procedura a fost anulată.