Câți români vindecați de COVID-19 au donat plasmă, care sunt orașele cu cei mai mulți și orașele cu cei mai puțini donatori: Media donatorilor este sub 1%, în timp ce media europeană e 7%
Sub 1% dintre românii vindecați până acum de COVID-19 au donat plasmă ce poate fi folosită la tratarea pacienților infectați, în timp de media europeană este de 7%. Debirocratizarea metodologiei de colectare a plasmei a dus însă la creșterea de peste 3 ori a numărului de proceduri de plasmafereză (donare de plasmă) în perioada 11 august – 15 septembrie, arată datele făcute publice de Florin Hozoc, CEO al Besmax Pharma Distribution, compania care a donat statului român singurele 18 aparate de plasmafereză disponibile în țara noastră.
„În România avem deja peste 80.000 de persoane declarate vindecate, însă încă suntem cu mult sub media europeană de donare a plasmei convalescente, respectiv la noi au donat sub 1% dintre cei deja vindecați, în timp ce media europeană este de 7%”, arată Florin Hozoc.
Dacă înainte de corectarea metodologiei de donare de plasmă, în luna august, România a avut 279 de donări în 16 săptămâni (24 aprilie – 11 august), adică 17,5 donări pe săptămână, respectiv o medie de o donare per echipament instalat, după corectarea metodologiei s-au înregistrat 311 donări în 5 săptămâni (11 august – 15 septembrie) adică 62 de donări pe săptămână, respectiv o medie săptămânală de 3,7 donări/echipament instalat. În acest moment sunt în funcțiune doar 17 echipamente, iar cel de-al 18 lea asteaptă în depozit să fie instalat tot la București, unde numărul de donatori este mai mare.
Datele prezentate de Florin Hozoc sunt cele mai recente disponibile (centralizate) din centrele de recoltare de plasmă din țară și vizează perioada 24 aprilie (când a început recoltarea de plasmă de la pacienți români vindecați de COVID-19) – 15 septembrie.
„Cine plătește pentru cele 15 săptămâni în care Ministerul Sănătății a refuzat să corecteze erorile din metodologie?”, se întreabă Florin Hozoc.
„Un exemplu foarte clar este centrul de transfuzie de la București, unde, după instalarea celui de-al doilea echipament oferit gratuit, avem de 10 ori mai multe proceduri de plasmafereză decât în primele 4 luni. În ultimele 2 săptămâni au fost realizate 43 de donări prin plasmafereză, față de doar 37 de donări în primele 16 săptămâni.”
Cele mai bune rezultate le au centrele de transfuzie din Hunedoara, Arad, Galați, Bistrița Năsăud și Buzău.
Sunt însă și centre de transfuzie unde se pune praful pe echipamentele oferite gratuit, spune Florin Hozoc. Este vorba despre acele centre care au efectuat mai puțin de 20 de donări în cele 21 de săptămâni de când au fost instalate: Alba Iulia, Bacău, Baia Mare, Sibiu, Iași.
Urmează ca în zilele următoare să stabilim împreună cu Institutul Național de Hematologie Transfuzională unde vor fi relocate aceste echipamente. Deja au fost retrase și relocate echipamentele de la Bârlad, Focșani și Giurgiu. Unul dintre aceste echipamente a ajuns la Târgu Jiu, unde sperăm că va fi folosit cu mai multă eficiență.
Câți români s-au vindecat de infecția cu coronavirus
92.169 de pacienți au fost declarați vindecați de COVID-19 în țara noastră, potrivit celor mai recente date, făcute publice de Grupul de Comunicare Strategică. Datele comunicate de Florin Hozoc, centralizate din centrele de transfuzii, sunt cele de până la data de 15 septembrie, când aveam peste 80.000 de pacienți vindecați.
Donarea de plasmă se face prin două metode: plasmafereză și donare standard (sânge total) din care se extrage apoi plasma.
Colectarea de plasmă se face, teoretic, în 18 centre de transfuzie din România – toate dotate cu aparate de plasmafereză (recoltare de plasmă) donate de firma Besmax Pharma în această primăvară. Statul român nu avea astfel de aparate în centrele de transfuzii. Besmax Pharma a donat, împreună cu aparatele, și 9.000 de kituri de recoltare.
În plus, statul român a ratat o sponsorizare cu încă 32 de aparate de plasmafereză, oferită tot de Besmax Pharma, după ce Ministerul Sănătății nu a oferit luni de zile niciun răspuns la această ofertă.
Tratamentul cu plasmă poate salva viața pacienților cu forme grave de COVID-19, dar România are puțini donatori
Tratamentul cu plasmă este într-adevăr unul care „le poate salva viața pacienților cu forme grave de COVID-19. Nu terminalii, nu formele critice. Dar cei gravi, care se află în secțiile de Terapie Intensivă, pot fi salvați de tratamentul cu plasmă”, declara recent, pentru HotNews.ro, medicul Virgil Musta, șef de secție și coordonatorul Spitalului de Boli Infecțioase Victor Babeș din Timișoara, unul dintre cele mai importante spitale COVID din țară.
Din păcate, admitea Virgil Musta, un număr foarte mic de români vindecați de COVID-19 donează plasmă în acest moment: „Deși, atunci când pleacă din spital, mulți promit că vor veni să doneze, că vor ajuta, în momentul în care ar trebui să meargă să doneze, nu toată lumea dă curs. În plus, dintre pacienții vindecați de COVID-19, nu toată lumea are suficient de mulți anticorpi.”
Virgil Musta spunea că la Timișoara, „doar 5 pacienți au beneficiat de tratament cu plasmă, dar asta mai demult. Apoi, nu am mai avut nici noi, nici județele limitrofe.”
Toți cei 5 pacienți tratați cu plasmă la Timișoara s-au vindecat, a subliniat Virgil Musta.
Medicul timișorean a precizat însă că tratamentul cu plasmă nu li se administrează tuturor pacienților cu COVID-19, ci în anumite condiții: „Este util în anumite etape, la anumite forme ale bolii, la anumiți pacienți – de exemplu, pacienții cu insuficiență renală au contraindicație, pentru că dacă le dai, le agravează insuficiența renală.
Citește și:
INTERVIURILE HotNews.ro