Întoarcerea la „avem de toate”: România a transferat în străinătate un singur pacient cu arsuri grave în 2022, deși are zeci de mari arși lunar
Un singur pacient cu arsuri foarte grave – „mare ars” – a fost transferat din România într-un spital din străinătate în primele 3 luni ale acestui an, arată datele transmise de către Compartimentul Operativ pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Sănătății, la solicitarea HotNews.ro.
Cu un an în urmă, în perioada 1 ianuarie 2021 – 31 martie 2021, fuseseră transferați în străinătate 7 pacienți cu arsuri grave, mai arată Compartimentul Operativ pentru Situații de Urgență din Ministerul Sănătății, în răspunsul la solicitarea HotNews.ro.
HotNews.ro a solicitat Ministerului Sănătății datele privind numărul de pacienți mari arși transferați în primele 3 luni ale anului în prima jumătate a lunii aprilie, iar răspunsul a venit la începutul lunii mai.
La aproape 7 ani de la Colectiv, numărul pacienților cu arsuri grave transferați în afara țării rămâne infim în ciuda faptului că, în decembrie 2020, România a introdus în lege un mecanism de transfer al marilor arși pentru care nu există condiții de tratament în țară, cu tot cu criterii clare și transparente: un Ordin de ministru aprobat în decembrie 2020 spune negru pe alb că pacienții cu arsuri prea grave pentru a putea fi tratați în spitalele din țară sunt transferați cât mai rapid în străinătate, în baza unor criterii clare.
Câți mari arși are România: 70-75 pe lună, între 600 și 800 pe an
România are cei mai mulți mari arși din Europa – între 600 și 800 de pacienți mari arși anual.
Cazul Colectiv a fost doar vârful iceberg-ului și a atras atenția tuturor asupra lipsei condițiilor pentru tratarea acestor pacieți, fiind primul accident colectiv cu mari arși din țara noastră. Problema există însă dintotdeauna, iar rezolvarea ei întârzie.
În octombrie 2019, Sorina Pintea, ministrul Sănătății la acea vreme, declara pentru HotNews.ro că România înregistrează lunar 70-75 de pacienți mari arși, cei mai mulți din Europa. O parte dintre ei sunt tratați în țară, o parte sunt transferați în străinătate, mai spunea Sorina Pintea, ministrul Sănătății în al cărui mandat s-au făcut cele mai multe transferuri de pacienți mari arși în afara țării.
„După 4 ani ar fi trebuit să avem mult mai mult. În continuare, dacă, Doamne ferește, am avea un nou episod Colectiv, nu am putea trata toți pacienții în România, asta este clar, dar nicio țară din lume nu ar putea. Dar am evoluat, am recunoaște că nu putem„, declara Sorina Pintea pentru HotNews.ro, în octombrie 2019.
Au trecut aproape 3 ani de atunci, dar pare că ne-am întors înaintea acelui moment.
Incendiu la Spitalul Județean de Urgență din Piatra Neamț, noiembrie 2020 / Foto: Exploziv Tv Neamț
De ce nu pot fi tratați în România pacienții cu arsuri foarte grave – „marii arși”
România nu are, nici la aproape 7 ani de la incendiul din clubul Colectiv, niciun centru specializat în tratarea marilor arși.
Pacienții mari arși ar avea nevoie, pentru a fi tratați în condiții de maximă siguranță în România, de centre pentru mari arși.
Centrele pentru mari arși sunt singurele structuri în care pacienții cu arsuri foarte grave, pentru cei de la Colectiv, pot fi tratați în condiții de maximă siguranță. România nu are deocamdată niciunul.
În România ar urma să se construiască astfel de centre, cu finanțare de la Banca Mondială – în București, Timișoara și Târgu Mureș. Centrele există însă în acest moment doar pe hârtie și nimeni nu știe exact când vor fi construite.
Asta chiar dacă despre construirea lor se vorbește înca dinaintea incendiului din Colectiv.
De ce nu s-a construit niciun centru de arși: „Multă birocraţie, multă delăsare şi ani de zile în care lumea nu s-a interesat”
Patru centre pentru pacienții mari arşi – două la București, unul la Timișoara și unul la Târgu Mureș – urmau să fie construite în România după anul 2020, afirma Sorina Pintea, ministrul Sănătății la acea vreme, în noiembrie 2018. Pintea mai spunea atunci că acesta este „un termen realist”.
Sorina Pintea adăuga că aceste centre ar fi trebuit să fie construite încă din anul 2014, când a fost dată o Hotărâre de Guvern în acest sens, dar „a fost multă birocraţie, multă delăsare şi ani de zile în care lumea nu s-a interesat”.
România are în acest moment doar unități funcționale pentru arși – la București, Timișoara sau Iași – dar și în acelea, numărul de paturi este insuficient.
Unitățile funcționale pentru arși pot îngriji doar pacienți de o anumită gravitate – din punctul de vedere al suprafeței și profunzimii arsurilor – fiind inferioare centrelor pentru arși.
Nu în ultimul rând, pacienții mari arși nu pot face, în acest moment, nici recuperare în România, din cauză că nu există centre speciale de recuperare pentru ei.
Mecanismul de transfer al marilor arși, aprobat după ani întregi de ezitări
Mecanismul de transfer la spitale din străinătate al pacienților cu arsuri grave (mari arși) care nu pot fi tratați în țară a fost aprobat de Ministerul Sănătății după ani întregi de ezitări în decembrie 2020. Mecanismul de transfer a fost elaborat de medici și de supraviețuitori ai incendiului din clubul Colectiv.
La elaborarea lui s-a început să se lucreze încă din anul 2018, în timpul mandatului de ministru al Sănătății al Sorinei Pintea, iar proiectul de act normativ era aproape finalizat la momentul plecării acesteia de la conducerea instituției.
În cele din urmă, după multe ezitări și la presiunea supraviețuitorilor incendiului din Colectiv și a presei, mecanismul a fost aprobat prin Ordin de ministru în decembrie 2020, în mandatul lui Nelu Tătaru.
Protest al familiilor și supraviețuitorilor incendiului din clubul Colectiv la Curtea de Apel București, octombrie 2021
Ce prevede Mecanismul de transfer al marilor arși
Cum funcționează Mecanismul de transfer al marilor arși, cel puțin pe hârtie – potrivit Ordinului ministrului Sănătății prin care a fost introdus:
- Comisiile care vor analiza dosarul medical al pacientului și vor stabili necesitatea transferului pacienților cu arsuri grave în străinătate se vor constitui la nivelul unităților sanitare care asigură managementul cazurilor cu arsuri grave, în termen de 10 zile de la publicarea în Monitorul Oficial al acestui Ordin.
- Acestea vor aproba transferul numai pentru cazurile care întrunesc criteriile de internare în centrele pentru arși conform prevederilor Anexei nr. 5 din Ordinul ministrului sănătății nr. 476/2017, cu modificările și completările ulterioare. Evaluarea oportunității transferului se realizează cu respectarea prevederilor Anexei 8 din același act normativ.
- Comisiile vor fi formate din 3 membri: medicul curant al pacientului, un medic în specialitatea anestezie şi terapie intensivă și un medic în specialitatea chirurgie plastică, estetică şi microchirurgie reconstructivă sau chirurgie generală, după caz, desemnați în prealabil prin decizie a directorului medical al unității sanitare care asigură managementul cazurilor cu arsuri grave, ținând cont de graficul lunar al gărzilor.
- Aceste comisii se întrunesc în regim de urgență la solicitarea medicului curant al pacientului, în maxim 2 ore de la primirea cazului, analizează dosarul medical al pacientului și, după caz, aprobă transferul motivat.
- Deciziile comisiilor se iau prin consens și se transmit Departamentului pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Afacerilor Interne pentru realizarea transferului către unități specializate în străinătate.
- Pentru acest demers, Ministerul Sănătății și Ministerul Afacerilor Interne vor încheia un protocol de colaborare și coordonare.
- În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a noilor prevederi, Ministerul Sănătății inițiază demersurile necesare pentru încheierea protocoalelor de colaborare cu unități medicale din străinătate care asigură asistenţă medicală bolnavilor cu arsuri.
- De asemenea, Ordinul pentru modificarea și completarea Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1419/2017 privind aprobarea modului de administrare, finanţare şi implementare a acţiunilor prioritare pentru tratamentul pacienţilor cu arsuri prevede ca decontarile cheltuielilor să se realizeze direct către unitățile sanitare pe baza documentelor medicale și facturilor aferente serviciilor medicale de care a beneficiat pacientul din bugetul MS, în cadrul acțiunilor prioritare AP-ARSURI.
Citește și:
INTERVIURILE HotNews.ro