De unde vine valul de viroze la copii: o poveste despre virusuri care își schimbă hăinuțele și memoria imunologică perturbată în anii pandemiei

​România se confruntă, de peste două luni, cu un val de infecții respiratorii, iar cei mai afectați sunt copiii. Cabinetele medicilor de familie, camerele de gardă ale spitalelor de pediatrie și chiar saloanele de spital au devenit neîncăpătoare în această perioadă. Mulți copii lipsesc de la școală sau grădiniță, iar părinții sunt nevoiți să lucreze de acasă sau să își ia zile libere pentru a îi putea îngriji. De unde vine însă acest val de viroze neobișnuit de agresiv?

De ce se îmbolnăvesc atât de des cei mici? Care este explicația pentru faptul că virusurile par să fie din ce în ce mai agresive?

Încercăm să găsim răspunsurile la toate aceste întrebări împreună cu prof. dr. Anca Doina Pleșca, medic primar pediatrie, neurologie pediatrică și pneumologie pediatrică la Spitalul Clinic de Copii Victor Gomoiu din București și președintele Societății Române de Pediatrie.

Virusurile care se trezesc din „adormire” după pandemie

Asistăm la o efervescență a infecțiilor respiratorii, altele decât cea cu care ne-am confruntat timp de 2 ani și jumătate, adică infecția cu SARS-CoV2, spune dr. Anca Doina Pleșca.

Una dintre principalele cauze este chiar „trezirea din adormire” a unor virusuri mai puțin vizibile în pandemie: „Nu este o problemă locală, este o problemă generală, care s-a datorat scăderii impresionante a numărului de cazuri de îmbolnăvire produse de infecția cu SARS-CoV2 și intrării în scenă a unor virusuri pe care noi deja le cunoaștem, dar care au fost într-o așa numită adormire, cum ar fi în principal virusul sincițial respirator, virusul gripal, adenovirusul sau rinovirusul. Le menționez doar pe acestea, ele fiind mult mai multe, pentru că suntem în acest sezon și pentru că, din punct de vedere epidemiologic, există anumite virusuri care domină sezonul de iarnă”, explică medicul Anca Doina Pleșca.

Dacă este să ne referim strict la virusul sincițial respirator, 90 până la 92% dintre copii trec cel puțin o dată prin această infecție în primii 2 ani de viață, subliniază dr. Anca-Doina Pleșca.

Prof. dr. Anca Doina Pleșca, medic primar la Spitalul de Copii Victor Gomoiu și președintele Societății Române de Pediatrie

La copiii născuți în pandemie, primul contact cu un virus poate fi „zgomotos”. La cei mai mari, memoria imunologică a fost perturbată și a „uitat” să reacționeze

Numărul pacienților pediatrici a crescut foarte mult în ultimele săptămâni în România, spune medicul Anca Doina Pleșca.

Țara noastră nu este nici pe departe singura aflată în această situație: „Toate acestea se leagă de tot ce se întâmplă mai demult în alte țări, inclusiv în Statele Unite, unde în luna octombrie era alertă epidemiologică – între 1.000 – 1.500 de copii sub vârsta de 5 ani, cu boli respiratorii, altele decât infecția cu SARS-CoV-2, erau admiși zilnic în spitale.”

Mulți dintre copiii foarte mici au coinfecție cu mai multe virusuri, ceea ce înseamnă risc de boală mai severă, atrage atenția medicul: „Și ceea ce este foarte important în studiile făcute de ei, pe care și noi ar trebui să le dezvoltăm în următoarea perioadă, este că aproximativ 25% dintre copiii foarte mici, cu vârsta mai mică de 5 ani, aveau coinfecţie – adică mai multe virusuri. Ce înseamnă acest lucru? Înseamnă în primul rând pericolul de a dezvolta forme severe de boală.”

În cazul copiilor născuți în ultimii 2 ani și jumătate, în timpul pandemiei, și foarte protejați pentru a nu se infecta cu SARS-CoV2, o primă întâlnire cu un virus poate fi una „zgomotoasă”, potrivit medicului de la spitalul Gomoiu: „Suntem în fața unor copii care s-au născut în ultimii 2 ani și jumătate și ei nu cunosc altceva. Iar dacă vor veni în contact cu un virus, acest contact poate fi mai zgomotos, printr-o boală semnificativă.”

De asemenea, spune medicul, sunt copiii mai mari, care prin izolare, în timpul pandemiei, „n-au mai făcut îmbolnăviri și, practic, se pare că memoria imunologică a fost perturbată, a uitat să reacționeze”.

Bebeluș la medic / Foto: Oksun70 | Dreamstime.com

Spre deosebire de bacterii, virusurile își schimbă „hăinuțele” și nu mai sunt recunoscute de organism. Te poți îmbolnăvi o dată, de două sau de 10 ori

Un alt amănunt important pe care dr. Anca Doina Pleșca ține să îl sublinieze este acela că virusurile, spre deosebire de bacterii, au capabilitatea de a „schimba hăinuța”: „Această capabilitate le face să nu mai fie recunoscute. Și atunci, organismul se va îmbolnăvi o dată, de două ori, de zece ori, depinde de contactul infectat.”

În spitale, în acest moment, marea majoritate a adresabilității pe segmentul de pediatrie este determinată de bolile respiratorii. Pentru a face față valului de îmbolnăviri, spitalele fac o selecție, aplicând criterii ce pornesc de la vârstă, comorbidități, severitatea bolii, incapabilitatea copilului de a se alimenta etc.: „Nu toți copiii au nevoie de internare, noi trebuie să îi identificăm pe cei care au forme moderat severe și care vor fi în pericol”, explică medicul de la Spitalul Victor Gomoiu.

Dr. Anca Doina Pleșca are și un mesaj pentru pacienți în general, nu doar pentru copii: „Spitalul reprezintă locul unde se salvează vieți, când există imposibilitatea asigurării alimentației, când starea pacientului prin manifestări respiratorii, cardiace, manifestări digestive și nu numai îi pun viața în pericol, iar după ce s-a stabilizat, locul lui este acasă, cu o monitorizare atentă din partea medicilor din spital, respectiv din partea medicilor de familie.”

Am atins sau nu vârful valului de viroze?

Când va fi vârful valului de infecții respiratorii în această iarnă? L-am atins deja sau urmează să îl atingem? „E foarte interesantă întrebarea și în același timp foarte dificilă, pentru că noi asistăm la acest moment la o modificare comportamentală a virusurilor. Spre exemplu, dacă este să vorbim despre virusul sincițial respirator, acesta a înregistrat destul de multe cazuri la populația pediatrică în lunile de vară, deci într-un fel s-a produs un switch în comportamentul lui”, este răspunsul medicului Anca Doina Pleșca.

„Dar, în același timp, constatăm faptul că, cu cât cazurile de infecție cu SARS-CoV-2 vor fi mai puține, cu atât aceste noi cazuri de infectare cu alte virusui vor apărea, așa încât trebuie să ne temem de virusul sincițial, de virusul gripal, de rinovirus, de adenovirus, și lista poate continua”, adaugă medicul.

Anca Doina Pleșca se așteaptă însă ca acest val de viroze „să fie destul de prelungit, ținând cont de faptul că cei mici merg în colectivități – grădinițe, creșă, școală – și de asemenea datorită faptului că am cam uitat de măsurile acelea de distanțare, de purtare a măștii, care sunt opționale și nu obligatorii, dar care în momentul în care se produce un val epidemiologic ar trebui să fie reconsiderate de fiecare dintre noi”.

Cel mai frecvent, vârful este în ianuarie-februarie, spune dr. Anca Doina Pleșca, „dar vedem că s-a modificat puțin momentul debutului – nu în septembrie era obiceiul, ci e cam prin noiembrie-decembrie. Ori vedem că această sezonalitate a virusurilor a fost foarte mult influențată de ceea ce a însemnat pandemia”.

Foto: Dreamstime.com, Agerpres.