Peste 20 de mii de români mor anual de un cancer prevenibil sau tratabil. România alocă cei mai puțini bani din UE pentru tratarea unui pacient oncologic

​Mortalitatea prin cancer a crescut în România în ultimul deceniu și este mai mare decât media Uniunii Europene, principalele cauze de mortalitate prin cancer în țara noastră fiind cancerul pulmonar, cancerul colorectal și cancerul de prostată în rândul bărbaților, respectiv cancerul de sân, cancerul pulmonar, cancerul colorectal și cancerul de col uterin în rândul femeilor – arată raportul OCDE Profilul de țară privind cancerul – România 2023.

Principala modalitate de depistare precoce a cancerului este screeningul, însă în România programele de screening sunt în continuare timide. Nici în ceea ce privește accesul pacienților oncologici la tratament și îngrijire nu stăm foarte bine – analizele pentru diagnostic se fac adesea în sistemul privat, pe banii pacientului, iar România alocă cei mai puțini bani din UE pentru tratarea unui pacient bolnav de cancer. În fiecare an, în țara noastră, peste 20.000 de oameni mor din cauza unor cancere prevenibile sau tratabile.

Mortalitatea prin cancer a crescut în ultimul deceniu și se află peste media UE

Mortalitatea prin cancer în România este mai mare decât media UE și a crescut în ultimul deceniu pentru șase tipuri de cancer.

Cancerul este a doua cauză principală de deces în România, după bolile cardiovasculare, reprezentând 19 % din totalul deceselor.

În anul 2019, 50.324 de persoane au murit prin cancer în România.

Rata de mortalitate prin cancer standardizată în funcție de vârstă a fost cu 7% mai mare decât media UE în anul 2019 și a avut un progres foarte modest față de anul 2011 comparativ cu media UE.

Această situație poate reflecta rezultate sub nivelul optim ale programelor de screening și depistare precoce.

În timp ce, în România, mortalitatea prin cancer a scăzut cu 1 % în rândul bărbaților și a crescut cu 1 % în rândul femeilor în perioada 2011-2019, în UE ea a scăzut cu 10 % în rândul bărbaților și cu 5 % în rândul femeilor.

Diferența dintre rata de mortalitate prin cancer între România și media UE a crescut de la – 1 % la 7 % în cursul deceniului, ca urmare a progresului modest înregistrat în România.

Această situație este legată în special de ratele mai ridicate ale mortalității în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani.

În 2019, rata mortalității în rândul bărbaților cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani a fost cu 64% mai mare decât media UE.

Cancerul pulmonar și cancerul colorectal provoacă cele mai multe decese

Principalele cauze de mortalitate prin cancer în România sunt cancerul pulmonar, cancerul colorectal și cancerul de prostată în rândul bărbaților, respectiv cancerul de sân, cancerul pulmonar, cancerul colorectal și cancerul de col uterin în rândul femeilor.

România a înregistrat o ușoară creștere a mortalității pentru șase dintre primele zece tipuri de cancer în ultimul deceniu.

S-au observat tendințe descrescătoare ale mortalității pentru cancerul pulmonar, cancerul gastric (de stomac), cancerul cavității bucale și cancerul cerebral, dar reducerile au fost mai mici decât cele observate în UE.

De exemplu, mortalitatea prin cancer pulmonar în România a scăzut cu 3%, comparativ cu 9 % în UE.

România prezintă rate deosebit de ridicate de mortalitate prin cancerul gastric (de stomac) și prin cancerul cavității bucale.

Deși a scăzut cu 17% în ultimul deceniu, mortalitatea prin cancerul gastric (de stomac) a rămas cu 60% mai mare decât media UE în 2019. Rata de mortalitate a fost de 16 la 100.000 de locuitori în România, față de 10 la 100.000 de locuitori în UE.

Mortalitatea prin cancerul cavității bucale a rămas, de asemenea, cu 83 % mai mare în România decât în UE.

În 2019, melanomul malign a prezentat o rată de mortalitate de 2 la 100.000 de locuitori (mai mică decât media UE, care este 3 la 100.000 de locuitori).

Peste 20 de mii de decese de cancer din cauze prevenibile și tratabile pe an

În anul 2018, în România au fost raportate 15.589 de decese prevenibile și și 6.999 de decese prin cauze tratabile, fiecare categorie reprezentând 6% din decesele prevenibile, respectiv prin cauze tratabile din UE, în condițiile în care populația României reprezintă 4% din populația UE.

În anul 2011 existau diferențe procentuale substanțiale între ratele mortalității prevenibile, respectiv între ratele mortalității de cauze tratabile între România și UE (în particular pentru mortalitatea prevenibilă) și aceste diferențe au crescut în timp.

Creșterea a fost mai pronunțată în rândul bărbaților, atât în ceea ce privește mortalitatea prevenibilă (cu 61% mai mare în România decât în UE în anul 2019), cât și mortalitatea prin cauze tratabile (cu 44% mai mare în România decât în UE).

La femei, creșterea mortalității a fost constatată doar în cazul mortalității prin cancer tratabile.

Evoluția mortalității prin cancer în România în ultimul deceniu a prezentat diferențe în creștere față de media UE din cauza progreselor mai lente în controlul cancerului.

Inegalitățile socioeconomice se reflectă clar în ratele mortalității prin cancer, care sunt mai mari în zonele rurale și în regiunile mai puțin dezvoltate ale țării.

Pentru accelerarea progreselor în România este necesar să se acorde o prioritate ridicată controlului cancerului în viitor și să se intensifice colaborarea cu UE în acest domeniu.

Fumatul, consumul de alcool, supraponderalitatea, obezitatea și poluarea – principalii factori de risc pentru cancer

Principalii factori de risc care au contribuit la povara globală a cancerului în 2019 au fost factorii comportamentali (fumatul, consumul de alcool, supraponderalitatea și obezitatea) și factorii de mediu.

Prevalența majorității factorilor de risc de cancer este mai mare în România decât în alte țări ale UE, ceea ce indică necesitatea intensificării eforturilor pentru prevenție.

În anul 2020, cheltuielile cu serviciile de prevenție au reprezentat 1,9 % din cheltuielile de sănătate curente, sub media de 3,4 % din UE.

De asemenea, proporția de decese atribuibile poluării aerului este mai mare în România decât în UE.

Poluarea atmosferică, deși a scăzut, se menține mai ridicată în România decât în UE, fiind responsabilă de 7% din totalul deceselor în 2019 (față de 4 % în UE) – OCDE/Observatorul european pentru sisteme și politici de sănătate, 2021).

În 2019, expunerea la PM10 a ajuns la 25,6 μg/m3 în România, peste media UE (20,5 μg/m3).

De asemenea, România a înregistrat o concentrație mai mare de PM2,5 față de media UE (16,4 μg/m3 față de 12,6 μg/m3 ), situându-se pe locul trei ca mărime a valorilor de concentrație între țările UE în 2019.

Cancerele asociate poluării aerului au cauzat 7,2 decese la 100,000 de locuitori și 179,5 ani de viață ajustați pentru dizabilitate la 100.000 de locuitori în 2019 (IHME, 2019).

Nu în ultimul rând, România se află în urma UE în ceea ce privește prevenirea cancerelor asociate virusului papiloma uman (HPV). În România, rata de incidență a cancerului de col uterin (32,3 la 100.000 de femei) și rata mortalității (16,9 la 100.000) sunt cele mai ridicate din UE.

România nu are deocamdată un program consolidat de vaccinare împotriva virusului papiloma uman (HPV). Mai puțin de 30 % dintre femei au declarat că au făcut un test Babeș-Papanicolau și mai puțin de 10% dintre adolescente au fost vaccinate împotriva infecției cu HPV în anul 2019. Rata estimată a infecției cu HPV standardizată în funcție de vârst a fost, de asemenea, una dintre cele mai ridicate din UE (între 12,2 și 15,4 la 100 000 de locuitori).

Cum poate fi depistat cancerul cât mai precoce? Prin screening, dar în România nu există practici sistematice de screening pentru cancer

Screeningul pentru cancer a fost identificat drept domeniu prioritar al intervențiilor de sănătate publică.

Depistarea precoce și screeningul pentru cancer au fost recunoscute drept priorități ale intervențiilor de sănătate publică în cadrul strategiei anterioare, Strategia Națională de Sănătate 2014-2020.

Cu toate acestea, în România nu există practici sistematice de screening pentru cancer, iar cheltuielile cu măsurile de prevenție sunt scăzute.

În ultimii 5 ani, România a depus eforturi și a alocat resurse pentru dezvoltarea unor programe de screening populațional (screening oferit unei populații-țintă specifice expuse riscului) pentru cancerul de col uterin, de sân și de colon, elaborând și punând în aplicare programe-pilot finanțate din fonduri UE. Aceste programe-pilot au ca obiective dezvoltarea infrastructurii și elaborarea ghidurilor naționale de screening formarea profesioniștilor din domeniul sănătății și adresarea cu prioritate a grupurilor de populație vulnerabilă.

Rata de participare în screening-ul pentru cancerul de col uterin este cea mai scăzută din UE, iar programele de screening pentru cancerul de sân și cancerul colorectal se află într-un stadiu incipient de implementare.

Screeningul pentru cancerul de prostată și pentru cancerul pulmonar urmează să fie implementat sub formă de proiecte-pilot.

România alocă cei mai puțini bani din UE pentru tratarea și îngrijirea unui pacient oncologic

Accesul la îngrijire al pacienților oncologici este garantat prin lege, dar există bariere financiare.

Teoretic, accesul la îngrijire al pacienților cu cancer este garantat și gratuit pentru cetățeni, indiferent dacă aceștia sunt asigurați sau nu.

Îngrijirea pacienților oncologici are loc în regim de internare continuă sau în regim de spitalizare de zi. Tratamentul se acordă prin Programul Național de Oncologie și constă în chimioterapie, imunoterapie, hormonoterapie, radioterapii specifice, chirurgie și transplant de celule stem hematopoetice . De curând, a fost introdusă și terapia celulară CAR-T pentru tratamentul leucemiei limfoblastice acute cu celule B și al limfomului difuz cu celule B mari.

În pofida eforturilor depuse pentru asigurarea unui acces liber și egal la îngrijire pentru pacienții oncologici, lipsa continuității dintre diferitele niveluri de servicii și distribuția teritorială inegală a tehnologiei și a specialiștilor au drept rezultat faptul că pacienții recurg la servicii private pe care le plătesc direct (din surse proprii) pentru a fi diagnosticați mai repede.

Plățile directe au reprezentat 18,9 % din cheltuielile curente pentru sănătate în 2019, peste media de 15,4 % din UE.

Cea mai mare parte a plăților directe se efectuează pentru cumpărarea de medicamente, dar, și uneori acestea sunt necesare și pentru proceduri de diagnostic.

Persoanele neasigurate (11 %), care sunt în principal persoane în situație de vulnerabilitate socioeconomică, se confruntă cu dificultăți financiare și în ceea ce privește accesul până la confirmarea unui diagnostic, deoarece aceste servicii nu sunt acoperite.

Cheltuielile publice pentru cancer au crescut substanțial, dar rămân cele mai scăzute din UE, chiar dacă fondurile alocate Programului Național de Oncologie au crescut de la 490 de milioane EUR în 2020 la 633 de milioane EUR în 2021 (Casa Națională de Asigurări de Sănătate, 2022).

Cheltuielile estimate pe cap de locuitor pentru cancer reprezintă 7,1 % din totalul cheltuielilor de sănătate. Per ansamblu, România are cele mai scăzute costuri de îngrijire a pacienților oncologici din UE, acestea ridicându-se la 160 EUR pe cap de locuitor, ajustate la paritatea puterii de cumpărare (PPC), în condițiile în care media UE este de 326 EUR.

Raportul Profil de țară privind cancerul: România 2023 poate fi consultat integral aici.