Cât de complicat e, de fapt, să faci spitale cu finanțare din PNRR, chiar dacă ai banii? „Birocrația este extrem de stufoasă. Trebuie să urmăm toți pașii legali”
27 de spitale din România au semnat, anul acesta, contracte de finanțare cu bani din PNRR. Recent însă, 6 spitale au fost tăiate de Ministerul Sănătății de pe listă, după ce România a pierdut aproape o treime din banii nerambursabili din PNRR destinați spitalelor. Lista celor 21 de obiective rămase cuprinde spitale noi care vor fi construite sau reconstruite în întregime, secții sau corpuri noi de clădiri, precum și reabilitarea unor spitale sau corpuri de spital deja existente. Pe lista celor 21 se află și secția externă Zerlendi a Institutului de Pneumoftiziologie Marius Nasta din București – care funcționa într-o clădire veche de 130 de ani cu risc seismic gradul I și care a fost închisă în iulie 2020 din motive de siguranță.
Cât durează însă, de fapt, începerea efectivă a construcției unui spital cu bani din PNRR și câți pași sunt de urmat până acolo?
Institutul Marius Nasta a semnat contractul de finanțare pentru reconstrucția de la zero, cu bani din PNRR, a secției Zerlendi, însă începerea efectivă a construcției mai are de așteptat, deoarece, la fel ca în cazul tuturor spitalelor care au câștigat finanțare din PNRR, birocrația este stufoasă, iar procedurile și legea sunt foarte stricte și trebuie respectate întocmai, explică, într-un interviu pentru HotNews.ro, dr. Beatrice Mahler, managerul spitalului.
Secția externă Zerlendi va fi dărâmată și reconstruită de la zero cu bani din PNRR. Va găzdui cel mai modern centru de tratament al tuberculozei din România
Secția Zerlendi de la Marius Nasta va fi dărâmată și reconstruită complet, urmând să găzduiască un centru modern de diagnostic şi tratament a tuberculozei. Cât va fi însă gata noul centru și, mai ales, când va începe reconstrucția lui? Deși contractul de finanțare este semnat, începerea efectivă a construcției va mai dura, explică pentru HotNews.ro Beatrice Mahler.
„Sigur că mi-aș dori ca lucrurile să se întâmple mult mai repede, dar partea birocratică până la demararea efectivă a lucrărilor este foarte stufoasă”, mărturisește Beatrice Mahler.
Beatrice Mahler, medic pneumolog și managerul Institutului Marius Nasta / Foto: Agerpres
În ce etapă se află în acest moment Institutul Marius Nasta în ceea ce privește proiectul de reconstrucție a secției Zerlendi? „În acest moment, suntem în relaționare cu Ministerul Sănătății pentru alcătuirea echipei de proiect și începem să facem primele licitații pentru a lua servicii care să ne ajute în finalizarea caietului de sarcini pentru a ridica licitația – pentru că fiind o lucrare de construcție, Institutul Marius Nasta are un departament administrativ oarecum limitat. Încercăm în acest moment să finalizăm și această etapă, pentru că ne dorim ca până la sfârșitul anului să putem ridica licitația în SEAP și să dăm drumul la lucrări. Facem partea birocratică, care este extrem de stufoasă, dar necesară, pentru că orice instituție publică este un bun al statului. În acest moment am trimis către Ministerul Sănătății documentele prin care solicităm demolarea clădirilor existente la Zerlendi”, arată Beatrice Mahler.
Este necesară inclusiv adoptarea unei Hotărâri de Guvern pentru a putea permite demolarea acestor clădiri: „Vorbim despre bunurile statului și trebuie să existe un circuit extrem de atent al tuturor acestor clădiri. Chiar dacă ele sunt foarte vechi, așa prevede legea și trebuie să urmăm toți pașii legali”, explică Beatrice Mahler.
Când ar putea începe construcția efectivă a noului Zerlendi?
Institutul Marius Nasta a făcut și un parteneriat cu Primăria Sectorului 4 „ca să ne susțină în demersul nostru de a reuși să realizăm în timp util toate aceste lucrări – pentru că, Zerlendi fiind în raza sectorului 4, este extrem de important să avem suportul Primăriei, chiar dacă Institutul Marius Nasta este în subordinea Ministerului Sănătății. Și pot să spun că ne-am bucurat foarte mult de sprijinul pe care l-a primit Institutul Marius Nasta din partea întregii echipe de la Primăria Sector 4 și a domnului primar Daniel Băluță.”
Sprijinul primăriei de sector era extrem de binevenit deoarece, explică Beatrice Mahler, este o lucrare care, dincolo de construcția concretă, presupune „foarte multe documente, foarte multe avize, autorizație de construcție, avize de urbanism, de mediu și toate acestea nu se pot face dacă nu există o colaborare interinstituțională foarte bine pusă la punct. Așa că, până în acest moment, lucrurile se leagă într-o direcție bună. Sigur, nu este ușor, dar ne bucurăm că am primit această finanțare și facem pași ca să fim în grafic.”
Având în vedere procedurile foarte stufoase, am întrebat-o pe Beatrice Mahler dacă are o estimare privind termenul când construcția noului sediu Zerlendi al spitalului ar putea începe efectiv: „Numai după ce vom avea licitația finalizată voi putea să dau acest termen. În acest moment lucrăm la caietul de sarcini, am început să lucrăm la caietul de sarcini, să reactualizăm studiu de fezabilitate legat de prețuri. Nu stăm, facem în paralel mai multe etape ca să putem începe demolarea, să facem documentele pentru indicatorii economico-financiari, indicatorii care sunt parte integrantă a caietului de sarcini și să organizăm echipa de proiect. Așteptăm și de la Ministerul Sănătății niște răspunsuri.”
Secția externă Zerlendi a Institutului Marius Nasta, închisă acum 3 ani din motive de siguranță, va fi reconstruită de la zero cu bani din PNRR / Foto: HotNews.ro
Clădirea Zerlendi, donată acum 130 de ani de filantropul Christofi Zerlendi statului român pentru a adăposti un azil pentru infirmi
Institutul Marius Nasta își desfășoară activitatea în două sedii. Unul dintre ele – cel din Calea Șerban Vodă, cunoscut ca Zerlendi – funcționa într-o clădire veche de aproximativ 130 de ani, cu risc seismic de gradul I. În iulie 2020, secția Zerlendi a spitalului a fost închisă din motive de siguranță.
Secția avea 140 de paturi, iar reprezentanții Institutului Marius Nasta anunțau atunci că se vor face eforturi suplimentare pentru ca minusul de paturi cauzat de închidere să afecteze cât mai puțin tratamentul pacienților cu afecțiuni respiratorii.
Clădirea în care a funcționat sediul Zerlendi al Institutului Marius Nasta a fost donată acum aproximativ 130 de ani de bancherul și filantropul Christofi Zerlendi, pentru a adăposti un azil pentru infirmi. Ulterior, aici a funcționat timp de zeci de ani o secție externă a celui mai important spital de boli pulmonare din România.
Noua clădire din sediul cunoscut acum ca Zerlendi ar urma să aibă 6 etaje. Acum 3 ani, la momentul închiderii Zerlendi, Beatrice Mahler spera ca noua clădire a spitalului să fie gata în 4 ani.
La Institutul Marius Nasta ajung cele mai grave cazuri de boli pulmonare din toată țara – cancer pulmonar, tuberculoză sau fibroză chistică. Dacă medicii de aici sunt căutați de pacienți din toată țara, condițiile de cazare din spital au rămas mult în urma calității actului medical oferit, se plâng angajații Institutului.
Construită acum peste 100 de ani, clădirea Zerlendi corespundea standardelor de atunci, dar nu mai are cum să corespundă celor actuale și să asigure circuitele corecte pentru funcționarea unui spital – coridoarele și scările sunt foarte înguste, saloanele sunt foarte mari și nu permit izolarea pacienților și împiedicarea răspândirii infecțiilor, nu există lift.
Managerul Beatrice Mahler a început să facă demersuri și adrese la Ministerul Sănătății încă din anul 2019, în care atrăgea atenția asupra gradului avansat de deteriorare a clădirii Zerlendi a spitalului și cerea consolidarea acestuia. Ministerul Sănătății a ajuns însă la concluzia că se poate construi o clădire nouă, de la zero, în locul consolidării celei vechi de peste 100 de ani, iar costurile ar fi similare.
Când ar putea fi gata spitalele care primesc bani din PNRR? Ce spune Alexandru Rafila
Când ar putea fi gata spitalele care au obținut finanțare din Planul Național de Redresare și Rezilienţă (PNRR)?
„Îmi doresc ca a doua parte a anului 2026 să ne găsească cu toate aceste obiective realizate. Sigur că depinde foarte mult şi de aplicant ca să aibă succes”, declara ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, în martie anul acesta.
O parte dintre aceste proiecte sunt deja în procedură avansată, iar în aceste cazuri, acolo unde construcția a început deja, banii vor fi, practic, recuperați din PNRR, a mai precizat Rafila.
De pe lista celor 27 de spitale au fost tăiate, recent, 6 obiective, la finanțarea nerambursabilă din PNRR mai rămânând doar 21 de spitale. Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a dat însă asigurări că și cele 6 spitale tăiate de pe lista finanțării nerambursabile din PNRR vor merge mai departe cu proiectele, însă cu bani împrumutați de la Banca Europeană de Investiții.
Ministerul Sănătății a motivat că cele 6 spitale tăiate de pe lista PNRR aveau întârzieri mari în proiecte.
Alexandru Rafila, ministrul Sănătății / Foto: Inquam Photos – Octav Ganea
Lista finală a celor 21 de spitale din România care primesc finanțare prin PNRR:
- 1. Construire Centru Chirurgical Cardiovascular la Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant Târgu Mureș.
- 2. Construire secții la Spitalul nr. 2 din Vaslui.
- 3. Spitalul Județean de Urgență Bistrița – extinderea pavilionului spitalului prin construirea unei clădiri noi.
- 4. Finalizare proiectare și execuție Pavilion Municipal Bacău și integrarea în ansamblul medical al Spitalului Județean de Urgență Bacău.
- 5. Spital județean de Urgență Giurgiu – spital nou etapa I (secțiile oncologie și neurologie).
- 6. Construire sediu nou pentru Spitalul Județean de Urgență Piatra Neamț, județul Neamț, cu funcțiuni și tehnologii inovative pentru protejarea climei și digitalizare.
- 7. Construire și dotare corp clădire destinat secțiilor de boli infecțioase și pneumologie, Oradea.
- 8. Construire spital și funcțiuni conexe pentru Spitalui Municipal Dr. Teodor Andrei din Lugoj.
- 9. Institutul Regional de Oncologie Timișoara.
- 10. Construcție nouă: Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare Prof.Dr.C.C. Iliescu, București.
- 11. Spitalul „Prof. Dr. Agrippa Ionescu” Balotești – modernizarea infrastructurii.
- 12. Extinderea aripilor A1, A4 ale Spitalului Universitar de Urgență București cu regim de înălțime P+6E, amenajări parcări exterioare.
- 13. Recompartimentare clădire existentă și extindere cu un corp nou – secția clinică neurochirurgie – centru de patologie vasculo-cerebrală și neurochirurgie la Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj.
- 14. Realizare pavilion nou-bloc chirurgical politraumă din cazarma 1044 Sibiu.
- 15. Lucrări de investiții și intervenții în cazarma 705, Pitești.
- 16. Pavilion de medicină operațională-politraumă în cazarmă 1053 Craiova.
- 17. Policlinica municipală, specializarea cardiologie și oncologie, Constanța – spital nou.
- 18. Laborator de radioterapie Spitalul Județean de Urgență Pitești.
- 19. Realizare pavilion nou medicină operațională politraumă D=P=4E, drum acces și rețele în cazarma 646, Brașov.
- 20. Centrul de Diagnostic şi Tratament al Tuberculozei Zerlendi (Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta), Bucureşti – spital nou.
- 21. Construire centru de psihiatrie pediatrică în incinta Spitalului Clinic de Psihiatrie Prof. Dr. Alexandru Obregia, București.
Lista celor 6 spitale tăiate de la finanțarea din PNRR, unde se vor face investiții din bani împrumutați de la Banca Europeană de Investiții:
- 1. Construire, dotare și amenajare a Spitalului de Obstetrică-Ginecologie Buftea și desființare construcții existente (C1-C15), relocarea stației de oxigen și relocarea gospodariei apă.
- 2. Construire corp nou- Departament Sănătatea mamei și copilului Spitalul Clinic Județean de Urgență Sf. Apostol Andrei Constanța.
- 3. Construcția unei noi secții de obstetrică și ginecologie – Arad.
- 4. Construcția Spitalului de Urgență Prof. Dr. Dimitrie Gerota într-o nouă locație.
- 5. Construire Spital Clinic de Pneumoftiziologie și Boli Infecțioase Brașov
- 6. Spitalul Județean de Urgență Alba Iulia – relocare și modernizare activ.
Citește și:
INTERVIURILE HotNews.ro