Sari direct la conținut

Când ar trebui să primești antibiotic pentru 48 de ore fără rețetă și când nu? Mihai Craiu: Expunerea repetată la antibiotice – ca și cum microbii ar fi un copil care face meditații

HotNews.ro
Dr. Mihai Craiu, Foto: Inquam Photos / George Călin
Dr. Mihai Craiu, Foto: Inquam Photos / George Călin

​După ani de zile în care antibioticele au fost eliberate în România doar cu prescripție de la medic, Ministerul Sănătății a decis că farmaciile pot elibera o doză de urgență, pentru 48 de ore, fără rețetă de la medic. Decizia a venit și după o bâlbâială a instituției conduse de Alexandru Rafila, care inițial dăduse undă verde pentru doză pe 72 de ore eliberată fără rețetă, iar apoi s-a răzgândit, ministrul Rafila invocând o „eroare de redactare” în reglementarea inițială. Este însă normal să primești, la farmacie, doză de antibiotic pentru 48 de ore fără să fi trecut pe la medic în orice situație sau doar în anumite situații? HotNews.ro a stat de vorbă cu dr. Mihai Craiu, cel mai cunoscut medic pediatru din România și una dintre cele mai critice voci din lumea medicală, de-a lungul ultimilor ani, la adresa consumului haotic de antibiotice.

4,2 milioane de români au luat antibiotice cu rețetă de la medic în anul 2022, potrivit datelor prezentate în toamna trecută de Andrei Baciu, la acea vreme președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. El avertiza atunci că „în realitate, consumul de antibiotice e mult mai mare”: „Antibioticele salvează vieţi, este un adevăr incontestabil, dar dacă nu sunt administrate corect, ne pot face mai mult rău. Iar sfatul meu este unul simplu: nu luaţi antibiotic decât la recomandarea unui medic!”, declara fostul președinte al CNAS.

Vor fi situații în care o persoană merge la farmacie și cere antibiotic pentru 48 de ore, dar va fi refuzată?

Având în vedere faptul că Ordinul Ministerului Sănătății face referire la „o doză de urgență”, vor fi situații în care o persoană merge la farmacie și cere antibiotic pentru 48 de ore, dar va fi refuzată? Sau ar trebui să existe astfel de situații, atunci când nu vorbim despre o urgență?

„Mă îndoiesc”, este răspunsul medicului Mihai Craiu. „Dar eu sunt absolut convins că farmacistul are responsabilitatea și experiența de a identifica o urgență reală. Adică dacă este sâmbătă, duminică, Crăciun sau Paști și, evident, omul nu are cum să ajungă la medicul de familie să îi dea prescripție medicală, este justificat să primească antibiotic fără rețetă pentru 48 de ore. E vorba despre situații excepționale – cu unități de primiri urgențe super pline sau când foarte mulți medici sunt în concediu și e 1 Decembrie sau Crăciunul. Dar nu cred că farmaciștii se vor opune eliberării, mai ales când este vorba despre o cantitate foarte mică”, explică medicul.

Pe de altă parte, Mihai Craiu spune că „farmacistul are responsabilitatea și pregătirea profesională să înțeleagă că unui copil de 3 luni cu febră nu îi trebuie antibiotic, așa cum cere părintele, ci trebuie să se ducă la urgențe.”

La farmacie / Foto: Softdreams | Dreamstime.com

În ce situații ar trebui concret să fie eliberată această doză de urgență de antibiotic pentru 48 de ore? „Unui adult care are abces dentar, spre exemplu, poate să i se elibereze medicația.”

„Cred că farmacistul are experiența și pregătirea necesară să discearnă. Pe de altă parte, există și interesul economic. Problema va fi la percepția populației, care va considera că este un act pe care farmacistul trebuie să îl facă”, este concluzia medicului Mihai Craiu: „Va sări peste consultul la medicul real, se va duce pe dr. Google sau pe forumuri de părinți. Convingerea mea este că trebuie ca indicația medicală să existe. Acesta este semnalul care trebuia tras și văd că autoritățile au bătut înapoi și au făcut ce trebuiau să facă.”

Mihai Craiu consideră că „problema este că românul are tendința să treacă printre barierele coborâte, dacă are posibilitatea să o facă – noi nu respectăm nici regulile de circulație, iar românii, peste tot unde se face o regulă care vorbește și despre excepții, vor vedea excepțiile. Vor pune presiune pe doctorul de familie, pe spitale, pe farmaciști”, este temerea medicului.

Dr. Mihai Craiu mai spune că și până acum, anterior acestei reglementări, antibioticele erau oricum prescrise în exces în România și amintește de cifrele prezentate de fostul președinte al CNAS, Andrei Baciu, în toamna trecută.

Peste 3 sferturi dintre bolile cu febră la copii sunt viroze și nu se tratează cu antibiotic

Cel puțin 3 sferturi dintre bolile cu febră ale copilului sunt produse de viroze și nu se tratează cu antibiotic, arată dr. Mihai Craiu: „E greu de generalizat, dar trebuie spus că dintre bolile cu febră ale copilului, oricare ar fi ele, la un copil sănătos anterior episodului febril, în principiu 75-80% dintre ele sunt produse de viroze. Adică antibioticul nu numai că este inutil, că nu are pe cine să influențeze, dar este chiar dăunator, deoarece nu omoară niște musafiri nedoriți în corpul copilului, ci omoară flora lui intestinală normală, care îl ajută la imunitate, la digestie, la toate lucrurile care știm că sunt necesare creșterii și dezvoltării copilului.”

„Așadar, antibioticul dat de frică nu numai că nu ajută, dar face rău imediat și acest lucru îl observă și părintele – copilul poate vomita sau poate avea diaree dacă primește antibiotic într-o boală în care nu are nevoie de el. De aceea ne recomandă farmacistul să luăm probiotice și să avem niște precauții în administrarea antibioticului”, este concluzia medicului.

Copil bolnav / Foto: Ia64 | Dreamstime.com

Cu cât va fi expus mai devreme și mai frecvent la antibiotice, cu atât un copil va fi mai „handicapat” din punct de vedere imunologic

În plus, administrarea repetată de antibiotice este foarte nocivă, iar medicamentele riscă să nu mai aibă efect atunci când vei avea cea mai mare nevoie, avertizează Mihai Craiu: „Expunerea repetată a microbilor răi, așa-numiții agenți patogeni, la antibiotice este ca și cum aceștia ar face meditații. Ei vor învăța să evite foarte bine efectul antibioticului data viitoare când ai meningită sau o pneumonie complicată. Microbii știu să evite aceste arme cu care noi venim din afară prin procesul de învățare. Însuși Alexander Fleming, omul care a descoperit penicilina, când a primit premiul Nobel, a spus în alocuțiunea respectivă că, dacă nu folosim cum trebuie această armă, ea va deveni ca un cuțit bont care se va toci. Și a avut dreptate. De ce se va toci? Pentru că va apărea rezistența la antibiotice.”

Mihai Craiu atrage atenția și că „sunt tot felul de microbi multi-rezistenți în comunitate, nu doar la spital. Toți ne speriem de microbii groaznici pe care îi luăm ca infecții nosocomiale din spital. Dar există și în comunitate foarte mulți microbi rezistenți, iar acesta este viitorul spre care ne îndreptăm. Organizația Mondială a Sănătății a semnalat între primele 10 amenințări la adresa sănătății globale rezistența la antibiotice. Dacă o ținem tot așa, în cateva zeci de ani se va ajunge să se moară de la o pneumonie sau infecție urinară, din cauză că pacienții nu vor putea fi tratați cu absolut niciun antibiotic. Vorbim despre boli comune care nu vor mai putea fi tratate cu antibiotic.”

Practic, „un copil, cu cât va fi expus mai devreme și mai frecvent la antibiotice, cu atât va fi mai „handicapat” din punct de vedere imunologic”, este concluzia medicului.

Conf. dr. Mihai Craiu este medic primar pediatrie la Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului „Alessandrescu-Rusescu” din București și este fondatorul și autorul paginii de Facebook Spitalul Virtual pentru Copii, unde face de ani de zile educație medicală pentru publicul larg.

Foto: Dreamstime.com, Inquam Photos.

Citește și:

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro