UE introduce o listă de medicamente „critice” – cele mai importante pentru sistemele de sănătate – care să nu lipsească din niciun stat membru

​Uniunea Europeană introduce o listă de medicamente „critice”, alcătuită din medicamentele considerate ca fiind cele mai importante pentru sistemele de sănătate, și care ar trebui să fie întotdeauna disponibile în statele membre, a anunțat Ferreira Joao Francisco, expert în discontinuități în cadrul Agenției Europeană pentru Medicamente (EMA), la un eveniment organizat de Agenția Națională a Medicamentelor și Dispozitivelor Medicale din România. Această listă cu medicamente critice la nivelul UE „va fi transformată în 2024 într-o serie de liste naționale inclusiv în România”, a declarat Răzvan Prisada, președintele Agenției Naționale a Medicamentului.

Principalele obiective ale introducerii listei de medicamente critice sunt:

• Asigurarea faptului că medicamentele considerate ca fiind cele mai importante pentru sistemele de sănătate sunt întotdeauna disponibile.

• Furnizarea de capacități/ sprijin industrial în cazul în care sunt identificate vulnerabilități și dependențe ale lanțului de aprovizionare cu medicamente.

• Permiterea unor măsuri de securitate a aprovizionării pe termen scurt, mediu și lung.

„Această listă cu medicamente critice la nivelul UE va fi transformată în 2024 într-o serie de liste naționale inclusiv în România, pentru că unele dintre produse nu sunt de relevanță pentru piața românească, altele nu se regăsesc acolo deși nouă ne ridică probleme. Și pe baza acesteia, vom realiza o listă națională de medicamente critice”, declară Răzvan Prisada, președintele Agenției Naționale a Medicamentului.

Răzvan Prisada, președintele Agenției Naționale a Medicamentului, spune că instituția pe care o conduce a identificat și pus în aplicare și o serie de măsuri pentru a contracara efectele discontinuităților de medicamente:

eliberarea de autorizații de import paralel prin care se urmărește ca un distribuitor să aducă același produs de pe alte piețe europene;

pentru probleme care se întind pe o perioadă mai lungă se poate apela la autorizații de nevoi speciale;

autorizațiile de nevoi de sănătate publică – autorizații pe care agenția le poate acorda (a și început acest lucru) pe perioade mai lungi de timp (3 – 6 ani), pentru medicamente care nu au neapărat un rulaj foarte mare, dar de care pacienții români au absolută nevoie (vaccinuri, tratamente mai vechi care au ieșit de pe piață).

„Pacientul ar trebui să verifice pe site-ul ANMDMR dacă există notificare pentru produsul respectiv, dacă el există în acel registru unde sunt înregistrate medicamentele care au probleme comerciale, adică medicamentele care ori sunt retrase din motive comerciale, ori au discontinuitate. Acesta ar fi un prim pas. Un al doilea pas este acela de a face o notificare la adresa de e-mail: lipsamediacment@anm.ro pentru a sesiza lipsa unui produs și, cu siguranță, acolo va putea primi un răspuns, dacă produsul se găsește într-o anumită zonă de distribuție sau dacă, într-adevăr, este discontinuitate și nu există pe teritoriul României”, declară Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România.

Problema lipsei medicamentelor nu este doar un fenomen românesc, ci o problemă internațională. Producția de medicamente este globală, lanțul de aprovizionare este complex și pot exista multe motive pentru penurie (diverse probleme de producție, deficitul de materii prime sau vânzări mai mari decât era de așteptat), precum și schimbările structurale de pe piața farmaceutică globală (politica de prețuri/piață neatractivă din punct de vedere comercial, război, pandemii etc).

Dan Zaharescu, director executiv al Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente, spune că, din perspectiva producătorilor de medicamente, disfuncționalitățile cu care se confruntă piața din România sunt generate de trei tipuri de perturbări: legate de lanțul de aprovizionare (problemă greu de administrat) cu materie primă, energie, etc; legate de capacitățile de producție (aproape toți producătorii sunt la limita acestor capacități); cele care țin de lanțurile comerciale (în UE, medicamentele sunt produse cu caracter dual – o marfă care circulă liber în spațiul european pe de o parte, dar care se eliberează pacienților după reguli specifice fiecărui stat membru, pe de altă parte). Strict, pentru pacienții români, una din cauzele principale pentru care se confruntă cu probleme în accesul la medicamente o reprezintă comerțul intracomunitar cu acestea.

Reprezentanți ai autorității de reglementare în domeniu, ai producătorilor și ai asociațiilor de pacienți au explicat reprezentanților mass media de ce lispsesc medicamentele din România și ce soluții sunt pentru această problemă în cadrul unui media training organizat de Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale din România, în colaborare cu Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente.

Foto: Dreamstime.com.