Studiu despre relația Generației Z din România cu banii: Tinerii au o înclinație îngrijorătoare spre îndatorare / Unul din 5 urmărește influenceri financiari, inclusiv figuri controversate

Al doilea cel mai popular produs financiar în rândul tinerilor români este cardul de credit. Aproape 20%  dintre ei au un credit de nevoi personale și alți 74% și-ar dori unul, arată un recent sondaj efectuat de GfK la comanda Cook Communications. 

• Doar 9% dintre tineri au economii pentru șase luni sau mai mult. Bărbații tind să economisească și să investească mai mult decât femeile.
• Asta se explică și prin faptul că rata de ocupare a forței de muncă în rândul femeilor din România este una dintre cele mai scăzute din Europa, de 59,5%, în primul trimestru din 2024, conform Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene (UE).
• Printre tineri, punerea banilor  într-un cont de economii este cea mai populară alegere (38%), păstrarea lor într-un cont curent este a doua cea mai populară alegere (33%). 
• Tinerii care investesc o fac aproape egal în acțiuni la bursă și în criptomonede. Numai că 16% dintre ei spun că nu le rămân niciodată bani până la finalul lunii.

Lumea economică are un nou personaj popular: influencerul financiar. Amprenta acestuia este foarte vizibilă, în special în rândul bărbaților tineri, arată noul studiu GfK, din septembrie 2024, intitulat Young Money Matters. 

Unul din cinci tineri urmărește cel puțin un influencer financiar, inclusiv unele figuri controversate. Este clar că atât guvernul, cât și industria serviciilor financiare nu reușesc să ofere suficientă consiliere financiară tinerilor, susțin autorii cercetării.

Generația Z este prima generație care nu știe cum e viața fără internet

Născută între 1997 și 2012, Generația Z este prima generație care nu cunoaște viața fără internet. Acești nativi digitali au crescut cu tehnologia la îndemână și la o vârstă fragedă au asistat la nașterea smartphone-ului, a e-readerului și a Bluetooth-ului. 

Ei apelează la aplicațiile lor preferate, de la YouTube la Reddit, mai mult decât pornesc televizorul.

Ca grup, generația Z este, de asemenea, familiarizată cu crizele economice: Marea Recesiune din 2007-2009 și, mai recent, recesiunea indusă de COVID-19. 

Într-un sondaj din martie 2020 al Centrului de Cercetare Pew , aproape jumătate dintre adulții tineri de la acea vreme (apoi cu vârste cuprinse între 18 și 29 de ani, care ar fi inclus cei mai în vârstă generație Z și cei mai tineri mileniali) au declarat că ei sau un membru al gospodăriei lor și-au pierdut un loc de muncă sau s-a trezit cu salariul redus .

Actualul studiu,  realizat de GfK e făcut pe ambele generații Z și Millenials, în trei țări: România, Cehia și Polonia.

„Există o aplicație pentru asta”

După ce a crescut cu internetul, generația Z are acces la resurse financiare și platforme care nu erau disponibile pentru generațiile anterioare.

Un exemplu concret: un coleg de 24 de ani are o aplicație pentru bugetul zilnic pe smartphone-ul lui. Se uită pe aplicație pentru a ști exact cât mai poate cheltui în ziua respectivă. Aplicația calculează o limită zilnică de cheltuieli pe baza veniturilor de la job, a cheltuielilor sale recurente și a obiectivelor de economisire.

Ca generație X, planul meu financiar timpuriu consta în trei plicuri: unul pentru economisire, altul pentru facturi și al treilea pentru cheltuieli ocazionale. Clar,  cei din generația  Z sunt mai pricepuți la tehnologie.

Ce arată datele sondajului GfK printre tinerii români

55% dintre respondenții sondajului sunt angajați cu normă întreagă, în timp ce aproape jumătate (49%) câștigă sub 3.000 RON (aproximativ 600 EUR) pe lună. Ponderea celor plătiți sub 3.000 de lei e mai mare, de 77%, în intervalul de vârstă 18–21 de ani.

• Tinerii români cheltuiesc cea mai mare parte din venitul lor pe alimente (28%), utilități (16%), iar 12% din venit este economisit. Cei din grupa cu cele mai mari venituri (17%) și cei din grupa de vârstă 18–21 de ani (18%) cheltuiesc proporțional mai mult pe utilități, dar și economisesc mai mult.

• 54% au economii care acoperă mai puțin de o lună de cheltuieli necesare traiului; doar 9% au economii pentru șase luni sau mai mult. Bărbații tind să economisească și să investească mai mult decât femeile.

• Aproape trei sferturi dintre tinerii români (72%) prevăd o creștere a costurilor de trai în următoarele 12 luni.

• Numerarul/ conturile curente (57%) și cardurile de credit (42%) sunt cele mai populare două produse financiare în rândul tinerilor români; 34% folosesc un cont de economii.

Cele mai importante aspirații financiare ale tinerilor români sunt: posibilitatea de a se întreține pe ei și familia lor, de a nu-și face griji pentru plata facturilor și de a avea propria locuință. 81% din respondenți consideră că aspirațiile lor sunt realizabile.

• 61% dintre tinerii români au fost forțați să amâne o decizie importantă în viață din motive financiare; această cifră crește la 71% dintre femei.

• Majoritatea (61%) locuiesc cu soțul/soția sau cu copiii, în timp ce o treime (32%) locuiesc încă cu părinții sau cu alte rude. Doar 13% locuiesc cu chirie.

• Părinții (45%) și căutările pe internet (42%) sunt principalele surse de informare privind gestionarea banilor pentru tinerii români; unul din cinci respondenți urmărește cel puțin un influencer financiar.

• 27% dintre românii cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani fie au fost ei înșiși ținta unei fraude cu produse financiare, fie cunosc pe cineva care a pățit așa ceva. Fraudele legate de criptomonede au fost cele mai frecvent citate incidente.

Munca și banii

Mai mult de jumătate dintre respondenții (55%) sondajului intitulat Young Money Matters sunt angajați cu normă întreagă, cu cea mai mare prevalență în grupele de vârstă 26-29 de ani (67%) și 30-35 de ani (70%). 

Categoriile de angajați cu jumătate de normă (6%), lucrători independenți (5%), susținători ai familiei (4%) au avut o reprezentare de sub 10%. Studenții au reprezentat doar 12% din respondenți.

În continuare, 14% dintre respondenți au declarat că nu lucrează (procentul crescând la 20% în rândul femeilor), iar 4% erau șomeri. Acest lucru este în concordanță cu rata scăzută de ocupare a forței de muncă din România în 2023, de 68,7%. 

România are o rată de ocupare a forței de muncă mai scăzută decât oricare dintre celelalte țări pe care le-am studiat – în Polonia aceasta situându-se la 77,9 % iar în Cehia la 81,7 % – reflectând salariile mici, în special pentru tineri și femei. 

Rata de ocupare a forței de muncă în rândul femeilor din România este una dintre cele mai scăzute din Europa, de 59,5%, în primul trimestru din 2024, conform Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene (UE).

Femeile și generația Z cu vârste cuprinse între 18 și 21 de ani se regăsesc în special în grupul cu cele mai mici venituri din sondajul nostru, respectiv cei care câștigă sub 3.000 RON (aproximativ 600 EUR) pe lună.

Comparativ, per ansamblu 49% din respondenți câștigă sub acest nivel, însă cifra crește la 58% pentru femei și la 77% pentru grupul de vârstă 18-21 de ani. Nu este surprinzător, prin urmare, faptul că 61% dintre tinerii români au declarat că au fost nevoiți să amâne cel puțin o decizie importantă în viață din cauza factorilor financiari, circumstanțe care afectează mai mult femeile (71%) decât bărbații (50%).

În alte categorii de venituri, 34% dintre tinerii români chestionați au declarat că au venituri între 3.000 și 5.000 RON pe lună; 16% câștigă între 5.000 și 10.000 RON; iar alți 2% câștigă mai mult de 10.000 RON (aproximativ 2.000 €). Deloc surprinzător, cei mai reprezentați în tranșele cu cele mai mari venituri (>5.000 RON) au fost bărbații (21%) precum și respondenții din grupa de vârstă cea mai înaintată, 30-35 de ani (21%)

Cum își cheltuiesc tinerii români banii

Cu aproape jumătate din tineri câștigând sub 3.000 RON (aproximativ 600 €) pe lună, banii sunt în mod evident puțini pentru mulți români din Generația Z/Millennials. Așadar, cum își cheltuie ei salariile lunare?

Studiul Young Money Matters a arătat că tinerii români cheltuiesc cei mai mulți bani pe mâncare, la fel ca tinerii cehi și polonezi. În medie, 28% din venitul lor lunar se duce pe mâncare, acest procent fiind mai mare în rândul femeilor și al celor din grupa de vârstă 30–35 de ani (30% fiecare).

Cheltuielile cu utilitățile au fost pe locul doi, cu 16%, în ciuda faptului că, la sfârșitul anului 2022, guvernul român a introdus măsuri de ajutor de stat pentru a proteja cetățenii de prețurile excesive la energie după invazia Rusiei în Ucraina, care a provocat o creștere puternică a facturilor la energie.

Aceste limitări ale prețurilor la electricitate și gaze urmează să rămână în vigoare cel puțin până în martie 2025.

În mod remarcabil, având în vedere nivelul scăzut al salariilor din România, economiile au fost enumerate ca fiind a treia cea mai mare „cheltuială“ de către respondenți, cu 12% din salariul lunar economisit. 

Investițiile s-au situat la o medie de 6%, ceea ce înseamnă că, în medie, 18% din venitul lunar este investit într-o formă sau alta în active. 

Evident, cei cu venituri mai mari economisesc cel mai mult (17%); mai puțin așteptat, grupa de vârstă cea mai tânără (între 18 și 21 de ani) a declarat că economisește cel mai mult din salariu (18%). 

În timp ce alte studii arată, de asemenea, că generațiile mai tinere economisesc mai mult decât înainte, unii experți avertizează că tinerii, în general, tind să supraestimeze suma pe care o economisesc. 

Sondajul Young Money Matters a arătat că cel mai mare grup din cadrul studiului, 54% dintre Gen Z/ Millennials din România, au pus deoparte echivalentul unei luni sau mai puțin din salariul lor lunar, acest număr fiind puternic concentrat în grupul cu cele mai mici venituri (65%), în rândul femeilor (62%) și al celor cu vârste cuprinse între 30–35 de ani (61%). 

Acest lucru demonstrează că economisirea banilor este dificilă pentru cei din grupele cu cele mai mici venituri și, probabil, și pentru cei cu familii, deși situația aceasta pare să difere de alte răspunsuri pe care le-au dat.

Doar 9% au economii de cel puțin o jumătate de an

Alți 22% dintre respondenți au declarat că au pus deoparte între una și două luni de salariu, 15% au economisit între trei și cinci luni de salariu, iar 9% au economii egale cu jumătate de an de salariu sau mai mult. 

Procentul scăzut al românilor care au mai mult de trei luni de economii (24%) în comparație cu cehii (44%) și polonezii (47%) reflectă salariile relativ mici din România.

Plățile pentru locuință, în special chiria, care reprezintă în medie doar 7% din salariul lunar, sunt mai mici în comparație cu Cehia și Polonia, 31% și, respectiv, 19%.

Acest lucru se datorează în mare parte numărului semnificativ de respondenți (52%) care locuiesc în propria lor casă; această cifră depășește 60% pentru cei cu vârste și venituri mai mari. 

De fapt, locuința familială (soț/soție/copii) este de departe cel mai frecvent tip de gospodărie (61%); pe locul al doilea se situează cei care locuiesc la părinți sau cu alte rude (32%), ceea ce corespunde în linii mari și situației din Cehia și Polonia. 

Suntem sub Slovacia și Cehia la posibilitatea de a cumpăra locuințe

Prețurile proprietăților în România, precum cele din alte țări din Europa Centrală și de Sud-Est, au crescut semnificativ în ultimul deceniu, dar rămân relativ accesibile, consideră studiul, comparându-le cu cele de pe piețele dezvoltate. 

Cel mai recent raport Property Index al Deloitte, care calculează accesibilitatea locuințelor ocupate de proprietari prin analizarea numărului de salarii anuale brute medii necesare pentru achiziționarea unei locuințe noi standardizate, cu o dimensiune medie de 70m2 , plasează România pe locul 16 în Europa, cu 6,3 salarii anuale, la mare distanță de Slovacia, pe primul loc, cu 14,1 salarii anuale, și de Cehia, pe locul doi, cu 13,3 salarii anuale. 

Unde își păstrează tinerii români banii

Cum și unde își economisesc și investesc banii tinerii români?

Numerarul sau contul curent și contul de economii sunt două dintre cele mai populare trei produse financiare pentru tinerii români, indicate de 57% și respectiv 34% din respondenți. 

Deși românii consideră numerarul sau contul curent drept cea mai potrivită modalitate de a economisi bani, aceștia își pierd o parte din aceste economii din cauza inflației, care a fost deosebit de  ridicată în 2022 și 2023. 

Studiul Young Money Matters a arătat că, în timp ce mutarea banilor rămași într-un cont de economii este cea mai populară alegere (38%), păstrarea lor într-un cont curent este a doua cea mai populară alegere (33%). 

Această strategie este comună tuturor categoriilor de vârstă. Acest lucru este susținut de alte sondaje recente care arată că românii din Generația Z/Millennials își măresc activele în numerar.

Aceștia citează „accesul facil“ la banii lor ca motiv pentru a face acest lucru.

Cheltuirea banilor rămași pe alegerea stilului de viață a fost indicată de 14% dintre respondenți, dar puțin peste aceasta, la 15%, a fost căutarea unui produs de investiții financiare. Această cifră a crescut la 19% pentru bărbați, față de 10% pentru femei, și la 27% pentru cei cu cel mai ridicat nivel de venit.

Criptomonedele și acțiunile la bursă, aproape egale pentru tineri

După conturile curente, al doilea cel mai popular produs financiar sunt cardurile de credit, care, împreună cu 17% care aleg un împrumut personal, sugerează o tendință a respondenților de a se baza pe credit sau, cu alte cuvinte, de a trăi peste posibilitățile lor. 

La urma urmei, 16% dintre respondenți au declarat că nu le rămân niciodată bani la sfârșitul lunii, această cifră crescând la 20% în cazul femeilor. 

Pentru mulți tineri români, a avea bani până la sfârșitul lunii este o provocare serioasă. 

Acțiunile (12%), criptomonedele (11%) și fondurile de investiții (10%) se numără printre cele mai populare trei produse financiare utilizate, precum și printre cele mai dorite active în rândul respondenților (17%, 11% și respectiv 17%). Pensia suplimentară/asigurarea de pensie se numără printre cele mai dorite produse financiare, cu 14%, însă doar 7% investesc în prezent în astfel de produse în timp ce 79% au declarat că nu le utilizează și nu doresc să le utilizeze.

Cunoaștere și învățare

Având în vedere că tinerii sunt nativi digitali și luând în considerare ascensiunea criptomonedelor, nu este surprinzător faptul că siguranța financiară a tinerilor români este susceptibilă la fraudele care afectează mediul online. 

Peste un sfert (27%) dintre românii cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani au fost sau cunosc pe cineva care a fost victima unei fraude ce are legătură cu produsele financiare. În mod ciudat, un sondaj recent a constatat că, deși sunt mult mai familiarizați cu tehnologia decât alte generații, românii din Generația Z/Millennials au reprezentat aproape 74% din victimele înșelătoriilor raportate în ultimele 12 luni.

Poate că nu este surprinzător faptul că fraudele care implică criptomonedele par a fi cele mai frecvente (10% din cei 27%), urmate de fraudele care implică valute, acțiuni, obligațiuni și bunuri imobiliare (5–7% fiecare). Aproape un sfert (24%) din grupul cu cele mai mari venituri a declarat că investește în criptoactive.

Având în vedere nivelul criminalității financiare, este mai important ca oricând ca tinerii, din România și nu numai, să primească o educație adecvată cu privire la gestionarea banilor și a investițiilor lor, susține studiul.

20% urmăresc un influencer financiar

Părinții sunt principala sursă de informații despre gestionarea finanțelor personale  pentru tinerii români (45%), urmați de căutările pe internet (42%), rețelele sociale (31%), prieteni (28%) și bănci sau alte instituții financiare (24%).

Doar 13% au declarat că primesc educație financiară la școală, ceea ce sugerează că autoritățile ar putea face mai mult sa pregătească tinerii pentru a-și gestiona finanțele. În mod încurajator, această cifră crește la 28% pentru cea mai tânără grupă de vârstă (18–21 de ani), ceea ce poate sugera că această deficiență începe sa fie abordată.

Ascensiunea influencerului/bloggerului financiar, așa-numitul „finfluencer“, este vizibilă și în rândul tinerilor

O cincime (20%) dintre respondenți urmăresc cel puțin un influencer financiar online (cifra urcă la 25% dintre bărbați, 28% dintre cei cu vârste cuprinse între 18–21 de ani și 34% dintre cei cu cele mai mari venituri), cu primii trei numiți: Selly (22%), Dorian Popa (13%) și Marilu Dobrescu (5%). 

Trei sferturi (75%) dintre cei care urmăresc un influencer financiar au încredere în sfaturile acestora, iar marea majoritate (88%) susțin că este evident atunci când postările acestora includ promoții plătite. 

Este demn de remarcat faptul că în România, la fel ca în multe alte țări, influencerii financiari nu sunt obligați prin lege să urmeze nicio forma de educație formală și nici să adere la vreun cod de practică și, deși ar putea încălca reglementările financiare, aceștia nu sunt reglementați în mod formal.

Ce am învățat din sondaj…

Ultimii ani, cu blocajele generate de pandemie, inflația ridicată, creșterea costului vieții și a prețului locuințelor, s-au dovedit, fără îndoială, dificili pentru tinerii români. Nici condițiile de pe piața muncii nu sunt foarte favorabile. 

România are o rată de ocupare a forței de muncă mai mică decât celelalte două țări studiate – Cehia și Polonia – ceea ce se reflectă în salarii mai mici, în special pentru tineri și femei. 

Totuși, aproape jumătate dintre tinerii români au raportat că nivelul lor de trai s-a îmbunătățit în ultimul an și, în ciuda faptului că majoritatea lor se așteaptă la o creștere a costului vieții, ei rămân remarcabil de optimiști cu privire la viitor, spun autorii sondajului. 

Îndeplinirea aspirațiilor financiare va fi însă în continuare dificilă. Peste jumătate au economii care acoperă doar o lună de cheltuieli de întreținere, iar 16% spun că nu le rămân niciodată bani la sfârșitul lunii. 

Dintre cei care au economii, prea mulți își păstrează banii în numerar/ conturi curente. Conturile de economii sunt al treilea cel mai popular produs financiar, dar doar 34% au unul.

Însă cu inflația din ultimii ani depășind ratele nominale ale dobânzii, tinerii chiar trebuie să găsească locuri mai avantajoase pentru a-și plasa economiile.