STUDIU: Somnul de după-amiază ajută la prevenirea demenței, însă nu trebuie să depășească 30 de minute

Un pui de somn după-amiaza menține creierul tânăr și funcțiile cognitive sănătoase scăzând, în același timp, riscul de de demență. Specialiștii atrag însă atenția că siesta nu ar trebui să fie mai lungă de 30 de minute, în cazul adulților.

Oamenii de știință din SUA, Marea Britanie și Uruguay au analizat date medicale de la 378.932 de persoane cu vârste cuprinse între 40 și 69 de ani pentru a face o comparație între adulții care obișnuiesc să doarmă în timpul zilei și cei care nu fac acest lucru.

Rezultatele, publicate în Sleep Health, au scos la iveală că persoanele „programate” genetic să doarmă la amiază au creierul mai mare în volum, ceea ce înseamnă că sunt mai tinere cu 2,6 până la 6,5 ani, din punct de vedere al funcțiilor cognitive.

„Studiul nostru indică o legătură cauzală între siestă și volumul total mai mare al creierului”, a precizat Valentina Paz, autorul principal al studiului și profesor de neuroștiință la University College London (UCL).

Siesta nu trebuie să depășească 30 de minute

Alte cercetări anterioare efectuate asupra adulților cu vârste peste 65 de ani sugerează că ațipitul în timpul zilei îmbunătățește cogniția pe termen scurt, iar persoanele care obișnuiesc să doarmă la amiază au rezultate mai bune la testele cognitive decât cele care nu au parte de sieste. Noul studiu nu a înregistrat și durata somnului, dar studiile anterioare sugerează că somnul din timpul zilei nu trebuie să depășească 30 de minute. Asta pentru că, după 30-60 de minute, intri în etapa de somn profund, din care îți este mult mai greu să te trezești. Te poți simți amețit chiar și o oră după ce te-ai trezit dintr-o fază a somnului profund.

„La adulți, siesta nu trebuie să dureze mai mult de 20-30 de minute pentru a fi cu adevărat odihnitoare. La copii, somnul este binefăcător și se ajustează în funcție de grupa de vârstă, ca o completare a somnului nocturn, pentru a atinge durata per 24 de ore corespunzătoare vârstei acestuia,“ a explicat prof. dr. Florin Mihălțan, președintele Secțiunii de Somnologie a Societății Române de Pneumologie, pentru smartliving.ro.

Un studiu recent a scos la iveală că siesta care durează mai mult de 30 de minute e asociată cu un indice de masă corporală mai mare, tensiune arterială crescută și diabet. În cadrul studiului, publicat în revista Obesity, cercetătorii de la Brigham and Women’s Hospital din Boston, au evaluat peste 3.000 de adulți din zonele mediteraneene – unde somnul de la prânz e un lucru obișnuit. Cercetătorii au examinat legătura dintre siestă și durata acesteia și riscul de obezitate și sindrom metabolic.

S-a descoperit că persoanele care dorm după-amiaza 30 de minute sau mai mult, sunt mai predispuse să aibă un indice de masă corporală mai mare, tensiune arterială crescută și și diabet, comparativ cu persoanele care nu dorm în timpul zilei.

Legătura dintre siestă și memorie

Timpul de răspuns și memoria scad cel mai mult pe măsură ce îmbătrânim, iar deteriorarea cognitivă este frecventă la persoanele vârstnice, de aceea prof. Valentina Paz și colegii săi afirmă că este extrem de importantă identificarea factorilor de risc modificabili, precum obiceiurile de dormit.

„Evaluarea legăturii dintre somnul de la prânz și volumul creierului nu este bine caracterizată, chiar dacă aproape o treime dintre adulții în vârstă obișnuiesc să își facă siesta, iar reducerea volumului creierului este mai frecventă la vârsnici,” a menționat expertul în neuroștiință Valentina Paz.

Unul dintre autorii lucrării a coordonat un studiu anterior care a utilizat informații despre obiceiurile de somn autoraportate, pentru a identifica variațiile genetice care influențează tendința adulților de a dormi la prânz. Participanții au purtat inclusiv brățări cu senzori care au înregistrat măsurători ale activității fizice pentru a verifica veridicitatea datelor furnizate.

Noul studiu a analizat rezultatele privind sănătatea și cogniția persoanelor care au aceste variații genetice și au fost ajustate pentru a evita potențiale erori. De exemplu, cercetătorii nu au luat în considerare persoanele care au o variații genetice asociate cu somnolența excesivă în timpul zilei.

Analizele genetice și testele imagistice ale creierului provenite de la 35.080 de persoane, i-au ajutat pe cercetători să analizeze volumul creierului și 92 de secțiuni ale ADN-ului asociate cu tendința de a dormi la prânz în mod obișnuit, efectuând o analiză prin randomizarea mendeliană.

Această abordare poate ajuta în luarea deciziilor medicale prin identificarea genelor despre care se știe deja că au anumite efecte asupra sănătății, permițând cercetătorilor să identifice alte efecte care ar putea să influențeze studiile observaționale. Utilizată în acest context, această unealtă analitică ajută la reducerea potențialelor erori cauzate de alte asocieri între somnul de la amiază și beneficiile sale pentru sănătate.

„Acesta este primul studiu care încearcă să deslușească relația cauzală dintre somnul la amiază și rezultatele cognitive și structurale ale creierului,” a explicat prof. Paz. În rapoartele personale, 57% dintre participanți au afirmat că nu dorm la prânz „niciodată” sau „rareori”, în timp ce 38% au spus că își fac siesta „uneori”, iar 5% „în mod obișnuit”.

Analiza prin randomizare mendeliană a demonstrat că persoanele care au tendința să doarmă frecvent la amiază au creiere „mai tinere” cu 2,6 până la 6,5 ani, lucru observabil printr-un volum total mai mare al creierului.

„Pentru unele persoane, reprizele scurte de somn din timpul zilei pot face parte din puzzle-ul care poate contribui la menținerea sănătății creierului pe măsură ce înaintează în vârstă,” afirmă Victoria Garfield, epidemiolog genetic la UCL.

Desigur, volumul total al creierului reprezintă doar unul dintre factorii relevanți pentru funcțiile cognitive, iar cercetătorii spun că, în mod surprinzător, nu au găsit nicio diferență între persoanele care dorm la prânz și cele care care nu fac aceste lucru în privința altor trei măsurători: volumul hipocampului (o zonă critică a creierului pentru formarea memoriei), timpul de reacție sau procesarea vizuală.

„Cu toate că este un studiu bine realizat, are anumite limitări. Dar chiar și cu aceste limitări este încă o dovadă a importanței somnului pentru sănătatea creierului,” afirmă dr.Tara Spires-Jones, neurolog la Universitatea din Edinburgh, care nu a fost implicată în cercetare.

Autorii au menționat, de asemenea, că toți participanții erau de origine europeană, ceea ce limitează generalizabilitatea rezultatelor studiului și sugerează că studiile viitoare ar trebui să investigheze și alte grupe de vârstă, utilizând studii controlate randomizate.

Auto-raportarea este o altă limitare, deși este dificil de măsurat altfel somnul de prânz, dar datele obținute prin senzorii plasați la încheietura mâinii cresc încrederea echipei în exactitatea informațiilor.

Alte beneficii ale somnului de după-amiaza

Un alt studiu sugerează că somnul de după-amiază este excelent pentru îmbunătățirea stării de spirit, a energiei și a productivității. În același timp, reduce anxietatea și tensiunea fizică și mentală.

În cadrul unei cercetări din 2015, oamenii de știință au observat un risc semnificativ mai mic de apariție a acestor evenimente medicale fatale și non-fatale legate de sănătatea inimii la persoanele care au dormit după-amiaza o dată sau de două ori pe săptămână, comparativ cu persoanele care nu au dormit ziua deloc.

Sursa foto: Dreamstime.com