Subiectele Zilei: Minele inchise ale Romaniei ascund rezerve de 7 miliarde de dolari; Ce factura la curent ne pregatesc "baietii destepti"; Un scripcar roman la Londra castiga pe strazi mai mult decat un profesor universitar in Romania; Cronica unei afaceri ratate. Drumul vinului s-a blocat in vie; Turnatorie la nivel academic

Minele inchise ale Romaniei ascund rezerve de 7 miliarde de dolari. Dupa amortizarea cheltuielilor cu repunerea in functiune si cu exploatarea, investitorii ar putea obtine un profit total de 5 miliarde de dolari din minele dezafectate in ultimii ani. Peste 30.000 tone cupru, 100 tone de aur, 1.000 tone de argint si 100.000 de plumb, zinc si magneziu ar mai putea fi in minele care au fost inchise dupa 1990 pana in prezent, arata estimarile specialistilor consultati de EVZ. Majoritatea minelor s-au inchis din motive economice, insa, astazi, pe fondul cresterii preturilor la materiile prime de pana la sase ori comparativ cu acum zece ani, calculele arata altfel: rezerve de circa 7 miliarde de dolari, costuri de exploatare de aproximativ 2 miliarde de dolari si un profit de 5 miliarde de dolari pentru companiile care vor dori sa investeasca. De altfel, si presedintele Traian Basescu spunea, in luna septembrie, ca minele inchise ar trebui redeschise, avand, in plus, avantajul crearii de locuri de munca, scrie EVZ.

Dana Bates, pionier in Valea Jiului: intalnirea unui texan cu ortodoxia si deochiul. Cand a ajuns prima oara in Valea Jiului, a plans „literalmente” pentru ca totul era aproape negru si oriunde te-ai fi uitat vedeai gunoi si caini vagabonzi, iar aerul era irespirabil. Cand a inceput sa puna bazele unui ONG in Lupeni, s-a lovit de „bunavointa” unui partener roman care a fost capabil sa insceneze un control al Garzii Financiare pentru a sustrage bani. Dupa asemenea experiente, ce te poate convinge sa ramai si sa construiesti ceva in Romania? Dana Bates are 43 de ani si este originar din Texas. A venit prima oara in Romania in 1995, pentru a-si vizita parintii care administrau un ofelinat si care s-au atasat atat de mult de oamenii pe care i-au ajutat incat si-au dorit sa fie inmormantati aici, intr-un cimitir de tigani. S-a stabilit in Lupeni din 1999 alaturi de sotia sa Brandi si au decis sa-si creasca cei doi copii, Briana Jelsa (6 ani) si Gabriel Matei (2 ani), aici, anunta Gandul.

Inchisoarea CIA se intoarce. Scandalul presupusei inchisori secrete a CIA la Bucuresti, in care ar fi fost torturati teroristi, e pe cale sa izbucneasca din nou, dupa ce cativa ziaristi germani sustin ca ar fi descoperit locul acesteia. Televiziunea publica germana ZDF pregateste difuzarea unui reportaj prin care incearca sa acrediteze ideea ca una dintre inchisoarile secrete ale CIA ar fi functionat in Romania, cu numele de cod ,,Britelite”. Conform ziaristilor germani, sediul inchisorii ar fi fost, din 2003 pana la jumatatea anului 2005, in cladirea Oficiului Registrului National al Informatiilor Secrete de Stat (ORNISS), din sectorul 1 al Bucurestiului, pe strada Mures, nr. 4, in apropierea Pietei Chibrit. Saptamana trecuta, o echipa de jurnalisti germani a discutat la Bucuresti cu mai multi oficiali romani. La sediul ORNISS au fost intampinati de unul dintre directorii adjuncti, informeaza Adevarul.

Ce factura la curent ne pregatesc „baietii destepti”. „Daca nu se anuleaza contractele baietilor destepti, vom plati facturi mai mari la curent electric”, spuneau zilele trecute reprezentantii Fondului Proprietatea, actionarul minoritar de la Hidroelectrica. Avertismentul e pe cale sa se adevereasca: conducerea Hidroelectrica a cerut marti cresterea pretului curentului livrat populatiei cu pana la 50%. Cine sunt, asadar, „vinovatii”? In timp ce contractele „baietilor destepti” continua sa produca pagube consistente companiei, conducerea Hidroelectrica a solicitat ieri Autoritatii Nationale de Reglementare in Energie acordul pentru majorarea pretului energiei furnizate populatiei cu 50%. Daca aceasta solicitare va fi aprobata, romanii ar putea plati de la 1 ianuarie cu aproximativ 15% mai mult pentru factura la curent electric decat pana acum (pretul final este stabilit in functie de mai multi indicatori). Directorul Hidroelectrica, Constantin Trihenea a cerut ieri „intelegere” in ceea ce priveste aceasta solicitare: „Intotdeauna am livrat pentru sectorul reglementat sub preturile comerciale si, uneori, chiar sub preturile de productie. Obiectivul nostru este sa livram populatiei energie ieftina, dar nu la nivel de jumatate de pret. Avem nevoie de acoperirea costurilor si sper ca vom fi intelesi”, a explicat directorul Hidroelectrica, scrie Romania Libera.

Modestia de a guverna si a administra – exemplul finlandez. Ministerul Economiei din Helsinki are la dipozitie o cladire modesta, cu camere joase si micute. Pubul de peste drum are o arhitectura mult mai interesanta. Si chiar mai mult spatiu. De curiozitate, o intreb pe asistenta ministrului daca este vorba de vreo mutare temporara, daca le renoveaza sediul. Imi spune ca aici functioneaza ministerul de cand se stie si adauga: „Nu cred ca avem nevoie de mai mult. Ne descurcam destul de bine aici. Suntem un simplu minister, nu o mare companie, care are nevoie de imagine”. Venind din Romania, aceste vorbe, de altfel simple, imi produc o impresie puternica. Vad o modestie constructiva in acest minister, in care fiecare data care te intereseaza iti e oferita de angajati cu o viteza uimitoare. Nu consulta internetul, baze de date, pur si simplu stiu. Baza de date doar confirma ceea ce iti spun, anunta Great News.

Un scripcar roman la Londra castiga pe strazi mai mult decat un profesor universitar in Romania. Pustiu’ ridica 3.000 de lire sterline lunar cantand la acordeon sub Tamisa Bridge, in duet cu un violonist. Cei doi fac 200 de lire zilnic si stiu locurile cu vad. Legile britanice permit aceasta activitate. Pustiu’, care a fost lautarul de casa al Cordunenilor, si-a adus sotia si copilul la Londra, si-a inchiriat un apartament si merge la cantat, pe strazi, ca si cum ar merge la serviciu. Lautarul Cordunenilor s-a mutat, cu tot cu acordeon, langa London Bridge, celebrul pod din metropola britanica. De cand s-au inrautatit afacerile clanului iesean, acordeonistul Pustiu’ a fost nevoit sa se reprofileze. A luat calea pribegiei si a ajuns tocmai in Londra, capitala Marii Britanii. Pe Pustiu’ l-am gasit sub un pod din capitala, cantand cu foc la acordeon, acompaniat de un amic mai tanar, c-o scripca-n mana. Niciunul dintre ei nu stie boaba de engleza, dar castiga din cantat bani frumosi. Versuri precum „Foaie verde peste Prut” sau „Barca pe valuri pluteste usor” rasuna toata ziua pe malurile Tamisei, in centrul Londrei. Versurile romanesti, acompaniate de acordeon si de vioara, opresc trecatorii, fie turisti, fie chiar londonezi in fuga spre serviciu. Isi trag sufletul cateva momente apoi platesc cu ceva maruntis pentru spectacolul ambulant, informeaza EVZ.

Turnatorie la nivel academic. Academicianul Laurentiu Mircea Popescu figureaza ca informator al Securitatii in documentele CNSAS. Tinta sa: un coleg cercetator. Laurentiu Mircea Popescu, presedintele Academiei de Stiinte Medicale si profesor in cadrul Universitatii de Medicina si Farmacie „Carol Davila” ar fi colaborat cu fosta Securitate, potrivit unui document al CNSAS. Informatia este detaliata in numarul de astazi al publicatiei „Catavencii”, cea care a anuntat, in ultimele zile, pe editia online, existenta unui document din arhivele CNSAS ce incrimineaza o personalitate medicala romana, fara a-i oferi insa numele complet. Potrivit documentelor CNSAS, Laurentiu Mircea Popescu ar fi fost racolat de Securitate in 1986, sub numele de cod „Preda”. In motivarea racolarii, Costica Paun, capitan in cadrul Directiei a III-a Contraspionaj, ofiterul de legatura al sursei „Preda”, invoca contactele pe care sursa le avea, deopotriva, cu cetateni straini si cercetatori romani, dar si faptul ca „Preda” ii cunostea pe cativa personal, fapt ce ar fi ajutat la supravegherea acestora, scrie Adevarul.

Cronica unei afaceri ratate. Drumul vinului s-a blocat in vie. Desi avem vinuri bune, cramele din podgoriile renumite atrag totusi foarte putini turisti. Una dintre explicatii este ca retetele de succes in ceea ce priveste turismul vinului, aplicate in alte state, nu au fost preluate si in Romania. Programul „Drumul vinului” a demarat in urma cu mai bine de zece ani. Nu este o initiativa „made in Romania”, deoarece ea a fost pusa in practica cu succes in Africa de Sud (cuprinde 200 de mii de podgorii), Noua Zeelanda (unde se cultiva aproape 10.000 de hecatre), Chile (viile incep de la poalele Anzilor, cuprind capitala Santiago si se revarsa pana spre Pacific), Spania (brazdata de aproape zece astfel de drumuri) si exemplele pot continua cu alte tari, precum Australia ori Franta. In aceste state, viticultorii au inteles sa construiasca in jurul unei podgorii renumite nu doar o simpla crama, ci hoteluri, locuri de petrecere a timpului liber materializate prin terenuri de tenis sau fotbal, amenajarea unor piscine sau a unor sali de conferinte, anunta Romania Libera.