Skip to content

Xi-Trump-Putin: Imaginea e „îngrozitoare pentru noi”, dar discuția despre efectele summitului din China e mai complicată

Senior editor (externe)

Reuniunea din China l-a adus pe liderul de la Kremlin pe același piedestal cu Trump și Xi, chiar dacă Rusia se află în urma Statelor Unite și a Chinei la aproape toate capitolele, cu excepția armelor nucleare. Și a oferit Moscovei și Beijingului, cel puțin aparent, o confirmare a ideii că echilibrul global al puterii se schimbă fundamental în favoarea lor.

Xi Jinping, Donald Trump și Vladimir Putin au discutat fără un rezultat concret despre dezarmarea nucleară, s-au angajat la stabilitate strategică și securitate internațională, pe fondul războaielor aflate în desfășurare, și au lansat un aparent atac la adresa unor instituții multilaterale, în cadrul unui summit istoric trilateral care a stârnit îngrijorare în Europa.

Putin a elogiat Ialta, dar datele erau altele

Prima întâlnire trilaterală din istorie dintre liderii SUA, Rusiei și Chinei a avut o puternică încărcătură simbolică, unii analiști numind-o „Ialta 2.0”, într-o paralelă cu conferința din 1945, când Marea Britanie, SUA și Uniunea Sovietică s-au reunit pentru a decide ordinea postbelică. Putin însuși a făcut astfel de sugestii în conferințele sale de presă. A fost chiar favorabil ideii de Ialta, ca sublimare a înțelegerii „între cei mari”.

Dar mai multe voci au ridicat semne de întrebare cu privire la validitatea comparației. Reuniunea de la Ialta, după cum a reamintit New York Times, a durat opt zile și a presupus discuții consistente.

Summitul de joi de la Shenzhen, desfășurat pe marginea reuniunii APEC, a durat o oră și jumătate, a oferit imagini impresionante cu cei trei, dar nu a generat progrese diplomatice semnificative – cel puțin nu deocamdată.

„O oportunitate foto”, după cum au catalogat-o unii analiști.

Patru puncte de aparent consens

O declarație comună a celor trei după summit a precizat că liderii „și-au afirmat angajamentul față de menținerea stabilității strategice și a securității internaționale” și a evidențiat patru puncte de consens, scrie Reuters.

Documentul a făcut referire la un angajament privind reformarea Organizației Națiunilor Unite, astfel încât aceasta să poată „răspunde mai eficient provocărilor globale”.

De asemenea, declarația a vorbit despre un acord privind creșterea producției și a aprovizionării cu produse petroliere rafinate.

Într-un aparent atac la adresa anumitor instituții multilaterale, liderii au afirmat de asemenea că „imunitățile funcționarilor de stat sunt de o importanță fundamentală” și că Curtea Penală Internațională și alte organisme similare „nu trebuie să abuzeze de autoritatea lor”.

Cei trei lideri au reafirmat, de asemenea, că un război nuclear „nu poate fi câștigat și nu trebuie purtat niciodată”.

Fără efecte concrete imediate

Efectele concrete ale reuniunii nu sunt deocamdată evidente.

Declarația celor trei nu a făcut vreo referire la Ucraina și este neclar cât de mult a fost discutat subiectul care îi îngrijorează pe europeni, deși Trump și Putin l-au abordat la o bilaterală care a precedat summitul.

De asemenea, discuțiile privind armele nucleare nu par nici ele să fi dus la urmări concrete.

Presa internațională a observat că în ceea ce privește toate problemele majore aflate pe ordinea de zi, nu s-au efectuat pregătiri serioase în vederea ajungerii la un acord cu privire la niciuna dintre ele, așa cum se întâmplă de obicei în cazul unui summit de amploare.

Au existat și momente care au arătat diferendele dintre cele trei puteri. Fără a viza în mod special Statele Unite, Xi i-a îndemnat pe lideri să „renunțe la mentalitatea Războiului Rece” și să evite „decuplarea și întreruperile lanțului de aprovizionare”, o retorică pe care Beijingul o folosește de mult timp pentru a critica controalele americane asupra exporturilor.

Iar Xi a îndemnat SUA să nu intre într-o confruntare cu China pe tema Taiwanului.

China și Rusia, în avantaj

Analiștii au observat însă că toți cei trei lideri au încercat să sublinieze statutul țărilor lor de puteri globale.

Și că, în ciuda lipsei de substanță a reuniunii, China și Rusia au avut în mod special de câștigat.

Întâlnirea trilaterală, a scris New York Times, pare să-i fi oferit lui Xi tot ceea ce analiștii au spus că își dorea: prestigiul de a reuni cele două mari puteri nucleare ale lumii și de a pleca fără a fi nevoit să se angajeze la nimic care ar putea reprezenta o povară pentru Beijing, cum ar fi susținerea unui plan de pace în Ucraina sau acceptarea colaborării în domeniul controlului armelor nucleare.

În același timp, această întâlnire a reprezentat o mare victorie pentru Putin.

Și asta pentru că l-a adus pe liderul de la Kremlin pe același piedestal cu Trump și Xi, chiar dacă Rusia se află în urma Statelor Unite și a Chinei la aproape toate capitolele, cu excepția armelor nucleare.

O nouă ordine mondială

Xi Jinping și Vladimir Putin împărtășesc de mult timp opinia că echilibrul global al puterii se schimbă fundamental în favoarea lor, pe măsură Occidentul se află în declin.

În viziunea lor, epoca superputerii americane se apropie de sfârșit.

Acum, amândoi ar putea considera întâlnirea fără precedent cu președintele SUA, Donald Trump drept cel mai mare succes în remodelarea acestei ordini mondiale – într-una care este atât multipolară, cât și favorabilă intereselor lor, a observat CNN.

Deși rezultatele finale ale întâlnirii – și precedentul unui dialog trilateral între cele trei țări – rămân neclare, reușita imediată pentru Rusia și China, scrie CNN, a fost clară: ziua de joi a reprezentat un moment-cheie pentru a demonstra ordinea mondială emergentă și propria statură diplomatică, umăr la umăr cu Statele Unite.

Putin vede noi realități

La o conferință de presă care a urmat summitului, Putin a și confirmat acest lucru.

Întrebat dacă summitul trilateral arată ca Ialta 2.0, el a „a ascultat, s-a gândit și a dat afirmativ din cap”, potrivit Kommersant.

În plus, Putin a sugerat că așa cum s-a întâmplat la Ialta, liderii s-au întâlnit pentru a lua act de „realitățile din teren”.

„Când vine vorba de conflictele de astăzi, realitățile de pe teren vor trebui acceptate”, a spus Putin, într-o aparentă referire clară la războiul din Ucraina.

El nu a explicat foarte clar la ce realități se referă. Rusia și-a stabilit însă condițiile pentru încheierea războiului din Ucraina: nu doar anexarea regiunilor parțial ocupate și slăbirea Ucrainei, dar și retragerea NATO pe aliniamentul din 1997, o revendicare care vizează estul Europei, inclusiv România.

Îngrijorarea europenilor

În tot acest timp, aliații europeni ai Ucrainei, care organizează la Berlin propria întâlnire, a „Coaliției de voință”, au așteptat cel mai probabil vești despre summit.

Îngrijorarea a fost evidentă. „Trump ascultă de ultima persoană cu care vorbește, așa că asta va fi un factor determinant pentru ceea ce va spune”, a declarat un oficial european pentru CNN la începutul acestei săptămâni.

Un alt înalt oficial european a declarat tot pentru CNN că imaginea discuțiilor trilaterale este „desigur îngrozitoare pentru noi”. Acesta s-a declarat însă mai puțin îngrijorat de posibilitatea ca în China să se încheie un acord mai amplu.

Emisarii americani erau așteptați la Berlin cu un raport despre summitul trilateral. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a reiterat însă că Kievul și restul Europei „au o poziție clară și comună: problemele care privesc Ucraina trebuie soluționate cu participarea Ucrainei, iar problemele care privesc Europa trebuie soluționate cu participarea Europei”.

Prim-ministrul polonez Donald Tusk ca de obicei mai direct, a reacționat decizia președintelui american Donald Trump de a-și numi omologii chinez și rus „prieteni”.

„Doamne, apără-ne de astfel de prieteni”, a scris Tusk pe X.