„Supă-putere”? Ultima dispută diplomatică dintre Ucraina și Rusia se învârte în jurul borșului

Ultima dispută diplomatică dintre Rusia și Ucraina are un făptaș neobișnuit: borșul, relatează Euronews.

Numele său este sinonim în multe locuri cu o supă rusească dar un bucătar din Ucraina vrea ca acesta să fie recunoscut ca parte a patrimoniului cultural al țării sale.

„În multe magazine din Turcia, Slovenia, America, poți găsi borș la conservă pe care scrie ‘supă rusească’”, afirmă Levghen Klopotenko, proprietarul unui restaurant renumit din centrul Kievului.

„Dacă mergem la un restaurant în străinătate și meniul are ‘borș’, traducerea este ‘supă rusească’. Este pur și simplu incredibil!”, adaugă Klopotenko.

„Vom înregistra ceva mai mare. Vom înregistra cultura borșului în Ucraina și tradiția de a-l găti. Îl gătim atât de des încât a devenit parte a culturii noastre”, mai afirmă acesta.

Luna trecută bucătarul a dus o oală de borș la ministerul culturii ucrainean pentru a convinge oficialii să înainteze o cerere oficială UNESCO de a lista borșul drept parte intangibilă a moștenirii culturale a Ucrainei.

Lista include deja gastronomia franceză, pizza napoletană și vinul din Georgia.

Ministrul ucrainean a fost de acord și a anunțat că pregătește formularea cererii către UNESCO înainte de luna martie, termenul limită de anul viitor, pentru ca aceasta să poată fi examinată în decembrie 2021.

Iar apoi, Moscova a prins brusc de veste.

„Absurd” să asociezi borșul cu Rusia

Ambasada Rusiei din Statele Unite a scris pe Twitter că borșul este mâncarea națională a numeroase țări, fiecare având rețeta sa.

Guvernul rus i-a urmat la puțin timp după aceea, descriind borșul drept „una din cele mai cunoscute și iubite rețete ale Rusiei și un simbol al bucătăriei tradționale”.

„Când am început să studiez mâncărurile și bucătăria ucraineană mi-am dat seama că gastronomia ucraineană nu există în Ucraina. Ea este în întregime sovietică”, a relatat Klopotenko.

Însă pentru el borșul făcut cu sfeclă roșie și varză este în chintesență ucrainean: „Mi-am dat seama că borșul ne unește”, a afirmat acesta.

„Poate că suntem diferiți, mâncăm feluri diferite de borș gătite după rețete diferite dar este borș”, a mai adăugat bucătarul.

Iar disputa ruso-ucraineană privind borșul este una care mocnește de secole.

Istoricii ucraineni afirmă că acesta a fost menționat pentru prima dată în 1548 în jurnalul unui călător european care a gustat supa într-o piață din apropierea Kievului. Istoricii din Ucraina afirmă că borșul a ajuns mult mai târziu în Rusia, odată cu coloniștii ucraineni.

Olena Șcherban, un etnolog și istoric ucrainean, afirmă că este „absurd” să asociezi borșul cu Rusia.

„Spun mereu că este o rețetă pe care am mâncat-o aproape imediat după laptele mamei. Aceasta este prima rețetă. Este mâncarea pe care o mănânc în fiecare zi, pe care o gătesc pentru copiii și familia mea”, relatează aceasta.

Femeia în vârstă de 40 de ani spune că mulți ucraineni nu își cunosc bine istoria și că au o „lipsă de mândrie” în legătură cu gastronomia lor, spre deosebire de francezi și italieni.

Aceasta a încercat să promoveze rețeta prin intermediul unui festival pe care îl organizează de 7 ani în comuna Opișnea din centrul Ucrainei. Iar luna aceasta istoricul a deschis un muzeu dedicat borșului.

„Borșul este artă, borșul este o limbă, borșul este cultură, borșul este istoria Ucrainei mele”, a declarat Șcherban.