Sari direct la conținut

SURSE: Gratierea, modificarile la Codul Penal si Legea raspunderii magistratilor, trecute prin angajarea raspunderii in parlament – posibila varianta/ Ce alte solutii se discuta la Guvern

Florin Iordache, Foto: Agerpres
Florin Iordache, Foto: Agerpres

Ministrul Justitiei Florin Iordache a declarat joi pentru Digi24 ca ia in calcul angajarea raspunderii pe gratierea si modificarea codurilor penale care fac obiectul ordonantelor de urgenta, aceasta fiind varianta pe care o prefera. Potrivit Digi24, Iordache va face anuntul in acest sens luni, la finalul consultarilor care au loc la ministerul Justitiei. Potrivit surselor HotNews.ro, in acest pachet mai larg pe care isi va angaja raspunderea Guvernul ar urma sa fie introdusa si controversata lege a raspunderii magistratilor.

  • O lege a raspunderii magistratilor este respinsa de asociatiile de magistrati, care considera ca exista suficiente prevederi legale prin care judecatorii sau procurorii abuzivi pot fi trasi la raspundere. In opinia lor, o lege suplimentara nu ar face decat sa puna o presiune suplimentara pe magistrati, afectandu-le astfel independenta.

O alta varianta luata in calcul la partid aflata de HotNews.ro este adoptarea ordonantelor in doua trepte, in prima faza urmand sa fie puse in acord cu deciziile curtii constitutionale si in fine, cea mai putin probabila dar care ramane pe masa, este adoptarea ordonantelor de urgenta cu mici modificari, la fel cum s-a incercat pana acum.

Procedura anagajarii raspunderii a unei legi sau a unui pachet de legi intr-un domeniu este procedura accelerata, fara ca acestea sa mai treaca prin traseul obisnuit pentru un proiect de lege. Un alt avantaj este ca nu se pot aduce modificari in parlament proiectelor de legi respective, singurul risc fiind ca, daca pica la vot, guvernul este automat demis. Daca nu este depusa o motiune de cenzura sau daca este depusa dar este respinsa, proiectul se considera adoptat. PNL a anuntat ca intentioneaza sa depuna motiune de cenzura daca guvernul adopta ordonantele, insa PSD si ALDE au majoritate in parlament.

O alta varianta aflata de HotNews.ro este adoptarea fiecarei ordonante de urgenta in parte. Astfel, intr-o prima faza ar urma sa fie adoptata o ordonanta prin care sa se puna in acord Codul penal cu deciziile curtii constitutionale, in numar de peste 40. In interiorul acestor modificari ar urma sa fie plasate si redefinirea abuzului in serviciu din codul penal, dar fara plafonul de 200.000 lei sub care fapta nu constituie infractiune.

Tot aici, ar urma sa fie redefinit conflictul de interese tot in sensul unei dezincriminari partiale.

In ce priveste gratierea, aceasta ar urma sa fie data fie printr-o ordonanta separata, fie printr-un proiect de lege votate in guvern.

Ce spune Constitutia despre angajarea raspunderii:

ARTICOLUL 114

(1) Guvernul isi poate angaja raspunderea in fata Camerei Deputatilor si a Senatului, in sedinta comuna, asupra unui program, a unei declaratii de politica generala sau a unui proiect de lege.

(2) Guvernul este demis daca o motiune de cenzura, depusa in termen de 3 zile de la prezentarea programului, a declaratiei de politica generala sau a proiectului de lege, a fost votata in conditiile articolului 113.

(3) Daca Guvernul nu a fost demis potrivit alineatului (2) , proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, dupa caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se considera adoptat, iar aplicarea programului sau a declaratiei de politica generala devine obligatorie pentru Guvern.

(4) In cazul in care Presedintele Romaniei cere reexaminarea legii adoptate potrivit alineatului (3) , dezbaterea acesteia se va face in sedinta comuna a celor doua Camere.

Ce spun liderii grupurilor parlamentare PSD despre ce ar urma sa se intample cu ordonantele

Intrebat ce se va intampla in urmatoarea perioada cu ordonantele de urgenta, Eugen Nicolicea, liderul deputatilor social-democrati, a precizat, pentru HotNews.ro, ca exista trei posibilitati. „La modul general – orice guvern, pe orice subiect, poate sa emita ordonante, sa se angajeze raspunderea sau sa depuna proiect legislativ. Toate trei sunt masuri constitutionale. Din momentul lansarii in dezbatere publica ¬ aceste masuri de rezolvare a situatiei din penitenciare se incadreaza si in programul de guvernare, le gasiti. Modalitatea punerii in practica este a guvernului respectiv ministerului justitiei. Dupa ce se vor stange propuneri, probabil le mai modifica si decid modalitatea de punere in practica. Fiecare are avantaja si dezavantaje. Oricare dintre acestea va fi sustinuta de PSD.”

„Proiectul legii gratierii ar trebui trimis in parlament, in procedura de urgenta daca este cazul.Cred ca guvernul, dupa ce va face consultari, va adopta o masura asumata public. Cred ca ar trebui sa se gandeasca la un pachet de legi mai consistent in materie penala (pe problema penitenciarelor – n.r.). Guvernul Grindeanu nu a exclus nicio alta masura din strategia prezentata de Pruna anul trecut si la CEDO” a precizat la randul sau Serban Nicolae, liderul senatorilor PSD, pentru HotNews.ro.

Intrebat daca exista varianta asumarii raspunderii, Nicolae a raspuns: „Pur teoretic, dar mi-e greu sa cred. Cred ca este varianta cea mai putin probabila. Iar pe tema gratierii, cred ca ar trebui sa aiba in vedere varianta proiect de lege.”

***

Pentru duminica este anuntat un nou protest fata de proiectul gratierii si modificarii legislatiei penale. Luni urmeaza sa aiba loc consultarile publice la sediul ministerului Justitiei.

Cele doua ordonante au atras critici dure, in ultima saptamana, din partea multor institutii si organizatii. Vezi aici lista acestora.

Intre acestea se numara avizul negativ al CSM care nu s-a pronuntat pe continutul modificarilor lasand mana libera guvernului sa le opereze daca doreste ci doar pe forma spunand ca nu se justifica Ordonanta de Urgenta deoarece in texte nu se regaseau punerea in acord cu deciziile Curtii Constitutionale. Or, tocmai acest lucru a fost utilizat de PSD pretext de a opera modificarile.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro