Țara în care durerea costă mai puțin. Cum a devenit România o destinație tăcută pentru milioane de euro și intervenții medicale

Într-o dimineață de septembrie, într-o clinică privată din București, o femeie stă pe un scaun în hol, cu telefonul strâns în palmă. A dormit trei ore. Fiul ei e în sala de operații, la două etaje mai sus. Nu a venit să viziteze orașul. N-a văzut Muzeul Satului, n-a urcat în vreun Uber spre Centrul Vechi. România, pentru ea, nu e o destinație. E o soluție.

Jurnalistul Dan Popa trimite în fiecare joi dimineață newsletterul „EconoMix”. Dacă te interesează finanțele personale și vrei să primești recomandări economice, te poți abona aici:

Între 1 ianuarie și 30 septembrie 2025, aproape 1,8 milioane de turiști nerezidenți au dormit în hoteluri, pensiuni și alte structuri de cazare din România. Au lăsat în urmă 5,5 miliarde de lei — în medie, câte 3.077 de lei de persoană, spun datele Institutului Național de Statistică.

Mai mult de jumătate au venit „în scop personal”. Dar banii spun o poveste diferită: turiștii de afaceri, deși mai puțini, au cheltuit mai mult. 44% dintre vizitatori au generat 53% din cheltuieli.

Și totuși, dincolo de aceste statistici curate, există o Românie invizibilă în broșuri. O Românie a sălilor de așteptare, a hotelurilor ieftine de lângă spitale, a taxiurilor luate la ore imposibile. O Românie în care durerea, frica și speranța se traduc în facturi mai mici.

Cazul 1. Din Catania, cu dinții sparți

Luca are 11 ani și vorbește româna cu accent italian. Mama lui, Adriana, a plecat din România acum 15 ani. Înainte să emigreze, era cercetător biochimist la Institutul Cantacuzino. În Italia, a devenit „om bun la toate” la o pensiune. Dimneața face curat, apoi se ocupă de colazione (micul dejun) și îi place să stea de vorbă cu românii, când îi întâlnește. Ne povestește cum la școală, în Catania, Luca a luat premiul întâi. Colegii nu l-au iertat că un român a luat „coronița” clasei. L-au așteptat după ore. L-au bătut. I-au spart dinții din față.

Când a cerut un deviz pentru refacerea danturii, Adriana a înțeles repede ecuația: în Italia, intervenția costa mai mult decât câștiga ea într-un an. În România — de trei ori mai puțin. A luat copilul și s-a întors. Nu în vacanță. Nu în concediu. Ci într-o formă de exil invers, motivat de costuri.

Astfel de povești nu apar în comunicatele oficiale. Dar ele explică de ce, an de an, mii de străini sau români din diaspora vin în România pentru tratamente medicale. Înainte de pandemie, turismul medical aducea circa 18 milioane de euro anual. Anul trecut, doar în primele 3 luni, suma a depășit 28 de milioane de euro.

O economie care zboară, dar nu vizitează

76% dintre turiștii străini au ajuns în România cu avionul. Majoritatea și-au organizat singuri călătoria. Au venit rapid. Au stat puțin și au cheltuit concentrat, arată INS.

În același timp, turismul de shopping și pelerinajele religioase au scăzut. Nu pentru că România ar fi devenit mai puțin atractivă, ci pentru că altceva a devenit mai urgent.

În marile orașe — București, Cluj, Sibiu — peste 10% dintre clienții hotelurilor sunt legați direct de turismul medical. Nu sunt turiști clasici. Sunt oarecum „captivi”, spun hotelierii. Mănâncă acolo. Spală hainele acolo. Așteaptă acolo.

Cazul 2. Evelina, IT-istul care n-a mai plecat

Evelina Popescu trăiește în Canada de două decenii. Lucrează în IT. Are un apartament în Toronto, un credit, o viață stabilă. Când mama ei din Bihor s-a îmbolnăvit grav, Evelina a revenit în România „pentru două săptămâni”.

Au trecut patru luni.

Nu e pacient. E aparținător. Face parte din cei aproximativ 20.000 de turiști veniți anual în România în scop medical, deși n-au fost niciodată pe masa de operație. Ei ocupă camere, comandă mese, cheamă taxiuri, cumpără medicamente. Nu apar în fotografii cu skyline-uri. Dar apar în balanțe economice.

Europa de Est, clinica discretă a continentului

Fenomenul nu este românesc. Este est-european.

În Gdansk, turiștii nu mai vin doar pentru orașul vechi sau plaje. Vin pentru dinți. „Acum zece ani eram aproape singura clinică orientată spre pacienți internaționali”, spune Anna Sarzynska, proprietara unei clinici dentare din oraș, citată de Financial Times. Astăzi, aproape fiecare clinică face asta.

Potrivit PwC, turismul medical din Europa Centrală și de Est crește cu 12–15% anual. Ungaria s-a specializat în stomatologie. Cehia, în chirurgia cataractei. Polonia, în estetică și implanturi dentare. România recuperează rapid.

„Potențialul este enorm, dar insuficient exploatat”, spune Szymon Piatkowski, consultant PwC pentru regiune. Tratamente simple, rapide, fără consultații complicate. Exact ce caută pacienții din Germania, Marea Britanie sau țările nordice — unde aceleași intervenții costă de două-trei ori mai mult.