Te stresează creșterea prețurilor, datoriile, salariul prea mic sau obiceiurile tale de a cheltui? Învață cum poți scăpa de stresul financiar

După pandemia globală prin care am trecut și inflația care devine tot mai mare pe zi ce trece, a face față cheltuielilor de zi cu zi fără acumularea de datorii este o mare provocare. Astfel, modul în care trăim, cheltuim și economisim se reflectă în nivelul de stres financiar. Pe care majoritatea îl resimte. Deși pare o utopie, poți gestiona stresul financiar, poți învăța cum să-ți gestionezi mai bine economiile și emoțiile generate de ele.

Simți cum îți crește tensiunea când îți verifici soldul bancar? Nu ești singurul. Incertitudinea financiară este principalul motiv de stres din România. Șase din 10 români declară că stresul cauzat de bani îi afectează profund la nivel personal, cu efecte negative asupra gândirii, memoriei, concentrării și atenției. Lucrurile nu stau diferit nici în restul lumii. În ultimele decenii, oamenii spun că grijile financiare sunt cea mai mare cauză a stresului pe care îl resimt. Turbulențele financiare din întreaga lume (fluctuația pieței bursiere, piața nesigur a locurilor de muncă, instabilitatea economică datorată pandemiei COVID-19, războiul Rusia-Ucraina) au sporit incertitudinea financiară și necesitatea unei gestionări prudente a finanțelor, arată mai multe studii.

Lipsa banilor are legătură cu supraviețuirea

De ce ne stresăm atât de mult din cauza banilor? Din simplu motiv că, în mintea noastră, finanțele sunt strâns legate de însăși supraviețuirea noastră. „Banii sunt într-adevăr o resursă care poate oferi oamenilor un sentiment de siguranță și securitate”, spune Chloe Carmichael, doctor în psihologie, pentru Health.com. „Când resursele sunt limitate, oamenii simtă că supraviețuirea lor este în pericol la un nivel foarte primar”.

Însă un anumit nivel de anxietate financiară, nu foarte ridicat, poate fi o bună motivație să schimbi ceva în modul în care îți administrezi banii. Te determină să evaluezi cum cheltui banii atunci când îi ai. Pe ce ai cheltuit așa mult weekendul trecut?! De ce ai cumpărat lucrul ăsta zilele trecute când nici măcar nu ai o așa mare nevoie de el?! Dacă ai ajuns să-ți pui astfel de întrebări, ai putea să-ți reduci nivelul de stres legat de finanțe. Cum? Făcând mici schimbări în modalitatea de a cheltui. Mici schimbări care ar putea avea mari efecte și care, cu siguranță, te-ar ajuta să reduci din stresul pe care îl resimți când te gândești la bani.

Strategii ușor de pus în practică pentru o relație fericită cu banii

Dacă ar fi să vorbim de un portret financiar al românilor, acesta ar arăta la fel ca țara în care locuim. „Cheltuim mult, impulsiv și prost”, este concluzia unui documentar despre relația toxică a românilor cu banii, publicat de Panorama.ro. „Nu avem planuri pentru pensie, deși ne este clar că nu ne vom putea întreține din banii primiți de la stat. Nu economisim nici atunci când ne-am permitem să o facem. Nu avem încredere în bănci, însă suntem fruntași la jocurile de noroc și investiții în criptomonede. Suntem o națiune a extremelor, dominată de frica excesivă față de viitor și mirajul câștigurilor peste noapte”, se arată în material.

Dar suntem conștienți de toate acestea abia când stresul financiar ne ajunge la os și ne dorim să schimbăm ceva. Să facem altfel lucrurile. Unde greșim și, mai ales, ce putem face ca să mai scădem din povara stresului legat de bani? Iată câteva strategii ușor de pus în practică.

1. Fă-ți un plan și ține-te de el!

Nouă din zece respondenți ai studiului „Percepții publice asupra viitorului”, realizat în 2017, sunt de acord cu ideea că oamenii ar trebui să aibă un plan de viitor. În același timp, studiul arată că șapte din zece români sunt de acord cu afirmația „Doar Dumnezeu poate decide viitorul nostru”, iar șase din zece agreează ideea că oamenii își fac planuri degeaba, întrucât viitorul nu depinde de ei. Majoritatea românilor trăiesc de azi pe mâine, fără a putea apela la economii în cazul în care apar situații neprevăzute.

Psihoterapeut și autor a patru cărți despre puterea mentală, Amy Morin spune că, având datorii, riscul de a intra în depresie crește de trei ori decât dacă nu le-ai ave. Iar cea mai bună strategie de a contracara sentimentele negative care te duc aici este elaborarea unui plan de cheltuire a banilor. Dezvoltarea unei strategii te ajută să preiei controlul asupra veniturilor și a cheltuielilor și astfel realizezi unde faci greșeli în gestionarea banilor. Încropirea unui asemenea plan nu este o treabă complicată. Sigur ai făcut mii de astfel de planuri în minte; ideea e să le așterni pe hârtie, lună de lună. Creezi două coloane – pe prima treci sumele care intră (salariu, alocații, colaborări, alte venituri), pe ce-a de-a doua, sumele care ies (rate, facturi, datorii, necesare).

Importante în acest plan sunt: cheltuielile prioritare, fondul de rezervă și consecvența

• Cheltuielile prioritare. Cel mai important lucru de care trebuie să ții cont când pui pe hârtie veniturile și cheltuielile îl reprezintă cheltuielile prioritare. Alcătuiește o ierarhie a plăților, de la cele mai importante la cele mai puțin necesare – ratele la bănci, facturile, datoriile. Când „ataci” problema care îți dă cele mai mari bătăi de cap vei vedea că poți găsi soluții fie de creștere a veniturilor (poți vinde/amaneta ceva din ce ai), fie de descompunere a acestor cheltuieli și plătirea lor în rate mai mici (acolo unde este cazul) în lunile care urmează.
• Fondul de rezervă. Știi cum e „să te simți în bani” în ziua în care intră salariul, nu? „Hai că îmi cumpăr și asta, că mi-au intrat banii azi.” Și începi să cumperi lucrușoare care, adunate, te vor face să te întrebi la final de lună „pe ce s-au dus 300 de lei luna asta?!” Un sfat foarte bun este acela de a pune o sumă deoparte în prima zi în care intră salariul. Înainte de a face orice alt tip de plăți, pune 50 de lei, 100, 300 (banii de care habar nu ai pe ce se duc lună de lună) deoparte. Și uită de ei. Aceste sume s-ar putea să reprezinte primele tale depuneri ale unui fond de urgență. Încearcă! Dacă rămâi fără bani, apelezi la ei. Dar dacă îi pui deoparte, te vei educa să-ți rezumi cheltuielile la ceea ce a mai rămas. Și-ți va face bine.
• Consecvența. Dacă te-ai apucat să pui pe hârtie balanța lunară de cheltuieli, nu te lăsa după o lună de acest plan. Consecvența te va ajuta să ai o privire de ansamblu asupra cheltuielilor pe care le faci lună de lună, iar la finalul unui an vei ști ce nevoi ai reușit să acoperi, cum te-ai descurcat, ce trebuie să îmbunătățești. Toate acestea te vor face să te simți mult mai stăpân pe tine însuți, ceea ce se traduce în mai puțin stres legat de finanțe.

2. Recunoaște și vorbește despre emoțiile legate de bani

Românii nu vorbesc despre lipsa banilor. E rușinos să fii sărac. Sau să nu-ți ajungă banii de la un salariu la altul. Am putea vorbi despre cât de multe griji ne facem despre finanțe la psiholog, dar și pe acolo e rușine să trecem. Sau să spunem că acesta e stresul nostru cel mai mare. „Până la bacalaureat, copii noștri primesc peste 1.200-1.500 de ore de matematică, dar 0 ore de educație financiară. N-am văzut încă nici un cuplu divorțat din cauza teoremei lui Pitagora sau români plecați la muncă în Italia sau Spania din cauza limitelor sau matricelor. N-am văzut afaceri falimentate și parteneri de business care se urăsc din cauza funcțiilor logaritmice…” Teoria de mai sus îi aparține lui Adrian Asoltanie, care oferă cursuri financiare.

„Discuțiile despre bani sunt legate de emoții complexe: rușine, succes, frică de eșec, statut, putere, control și valoare de sine!”, declară Julie Elledge, fondator și CEO la Mentor Agility. Ea spune că persoana cu care am putea vorbi despre aceste sentimente poate fi chiar partenerul de viață, dacă nu avem la îndemână un expert în finanțe. În comparație, un profesionist te-ar putea ajuta să transformi subperformanța de care suferi într-o poveste motivațională.

3. Fă-ți propriul plan de fericire și urmează-l!

Nu avem nicio putere asupra echilibrului financiar. Nu putem controla economia țării ori a lumii, nici măcar obținerea unei măriri salariale. Doar pierdem timp și energie îngrijorându-ne cu privire la aceste aspecte. În loc să lași aceste sentimente negative să-ți întunece mintea și activitățile de zi cu zi, nu mai bine ți-ai programa când și cât să te lași influențat de stresul financiar? Sună ciudat, dar specialiștii zic că se poate și că dezvoltarea unui asemenea comportament ne și ajută.

Oamenii fericiți sunt cei care își asumă valorile personale și se țin de ele. Sunt oameni care se simt bine hoinărind pe cărări de munte, în locul vacanțelor all-inclusive. Sunt oameni care renunță la traiul de la oraș, pentru liniștea unei căsuțe într-un sat. Sunt unii care aleg un job mai prost plătit, pentru a se bucura de mai mult timp petrecut alături de cei dragi. Pe tine ce te face fericit? Unde te vezi zâmbind, trăgând adânc aer în piept într-un sentiment deplin de liniște și fericire? Fă-ți propriul plan de fericire și ține-te de el!

4. Preschimbă gândurile negative în strategii de rezervă

Te stresează ideea că ți-ai putea pierde locul de muncă? Sau că afacerea ta nu va mai avea succes? Grijile legate de muncă sunt un alt element de stres financiar. Deși contraintuitiv, stresul legat de pierderea locului de muncă sau de insuccesul unei afaceri ar putea să te forțeze să cauți mereu soluții în cazul în care acest lucru chiar s-ar putea întâmpla.

Păstrează legătura cu alți oameni din domeniul în care activezi. Rămâi mereu conectat cu siteurile care anunță când se caută noi angajați. Dacă te liniștește și timpul îți permite, începe o colaborare în paralel cu munca pe care deja o prestezi. Îți va aduce un plus financiar care, deși poate nu este mare, te va ajuta să te liniștești la gândul că primești niște bani până găsești altceva.

5. Nu lăsa salariul să-ți definească valoarea

De cele mai multe ori, banii pe care îi câștigi te pot face să crezi că aceasta este valoarea ta. Faptul că nu-ți ajung banii poate contribui la scăderea stimei de sine. Și mai mult rău îți face „să te uiți peste gard” la persoane nepotrivite, care par să se descurce mai bine cu banii. Uneori, am putea crede că nu valorăm la fel de mult ca aceștia.

Dacă jobul nu îți oferă un sentiment de împlinire, iar un salariu mai mare este o prioritate, să cauți noi locuri de muncă ar putea fi o opțiune. La fel ca și solicitarea unei măriri de salariu. Interviurile pentru găsirea de noi joburi ar putea să-ți crească nivelul de stres. Dar ți-ar putea oferi o valoare exactă a nivelului tău de pregătire profesională și a cerințelor pieței. Pe de altă parte, gândește-te la siguranța pe care ți-o oferă actualul loc de muncă unde profesezi de ani buni, spre exemplu. În acest caz, încearcă să te concentrezi pe celelalte aspecte ale muncii tale care îți pot aduce satisfacție.

6. Schimbă-ți comportamentul de cheltuitor

În linii mari, oamenii se împart în patru mari categorii când vine vorba de bani. Unii care orice ar face nu reușesc să nu depășească bugetul – li se mai spune „mână-spartă”; unii care nu cheltuie nicio lețcaie pe altceva decât pe ceea ce trebuie – „zgârciții”; alții care n-au niciun stres legat de bani și de cheltuirea lor și s-au obișnuit să trăiască în instabilitate – „descurcăreții” și, ultimii, „disciplinații”, cei care au o relație sănătoasă cu banii și reușesc să-i gestioneze, fie mulți, fie puțini.

Aceste tipologii financiare ar trebui să te ghideze în încercarea de a transforma punctele negative ale comportamentelor care pot duce la stres financiar. Spre exemplu, dacă te regăsești în descrierea făcută celor caracterizați ca fiind „mână-spartă”, împarte bugetul de cheltuieli pe săptămână sau zile și ia cu tine doar acea sumă de bani în fiecare zi. Așa ai putea ține piept tentațiilor. Dacă, din contră, ești genul „descurcăreț”, poți crește miza încercând să pui în aplicare planul de care vorbeam la începutul articolului. „Câți bani aș putea economisi dacă aș fi organizat? (și mai ales ce aș putea face cu ei ca să mă simt și mai bine)” – aceasta ar putea fi motivația ta când pleci la o astfel de luptă.

Foto: Dreamstime.com