Telefonul mobil dă dependență la fel ca drogurile – studiu

Dependența de dispozitivele electronice, cum ar fi telefonul, tableta sau laptopul poate fi comparată cu dependența de substanțe. Asta pentru că declanșează aceleași reacții în creier care ne fac să ne simțim bine, potrivit studiilor. Atunci când folosim dispozitivele electronice sau când consumăm anumite substanțe, creierul reacționează eliberând dopamină, un produs chimic care ne face să simțim plăcere și recompensă.

Un alt lucru similar este că atunci când suntem privați de aceste lucruri – fie de tehnologie, fie de substanțe – apare o stare de neliniște și o dorință puternică de a experimenta din nou senzațiile pe care le oferă. Dependența poate să afecteze felul în care gândim și luăm decizii. Ne poate face să fim impulsivi și să întâmpinăm dificultăți în a ne controla comportamentul.

Totuși, trebuie remarcat faptul că există și diferențe esențiale între cele două tipuri de dependență. Prima implică adesea consumul unor substanțe chimice specifice care afectează direct organismul, în timp ce dependența de tehnologie se concentrează mai mult pe stimuli digitali și pe recompensele psihologice asociate utilizării excesive ale tehnologiei.

Ce este dopamina și ce rol are în dezvoltarea dependențelor

Creierul uman este organizat în mai multe regiuni distincte care pot fi asemănate departamentelor unei companii, fiecare responsabilă cu anumite funcții și comunicând între ele prin intermediul substanțelor chimice numite neurotransmițători. Dopamina, un astfel de neurotransmițător, joacă un rol crucial în transmiterea semnalelor în creier, fiind recunoscută pentru implicarea sa în procesarea recompenselor.

Atunci când avem experiențe benefice, precum mâncarea delicioasă, activitățile sexuale, exercițiile fizice sau interacțiunile sociale plăcute, neuronii specifici eliberează dopamină și o trimit către regiunile centrale ale creierului. Aici, dopamina stimulează un sistem de recompensă care ne oferă senzația de plăcere și satisfacție, dar și un sistem care contribuie la formarea obiceiurilor. Acesta din urmă ne determină să reținem subconștient detalii legate de evenimentele, persoanele sau obiectele care au apărut înainte de acele experiențe pozitive.

Prin repetarea unei experiențe plăcute, neuronii care eliberează dopamină învață să anticipeze acele recompense și devin activi atunci când apar semnale din mediu asociate acestor experiențe, fără a mai fi necesară prezența recompensei în sine.

De-a lungul timpului, acești neuroni devin mai sensibili la astfel de semnale, reacționând chiar și la indicii subtile că ar putea obține o recompensă în viitorul apropiat. De exemplu, dacă experiența plăcută a fost o interacțiune cu un prieten, neuronii care eliberează dopamină ar putea deveni activi doar la vederea persoanei respective, chiar și de la distanță. Această anticipare activează un proces de dorință, motivându-ne să căutăm recompensa.

Odată ce ne obișnuim cu o recompensă, creierul primește nu unul, ci două influxuri de dopamină. Primul semnalizează așteptările noastre legate de recompensă și ne motivează să o căutăm, în timp ce al doilea influx variază în intensitate în funcție de cât de bine se compară recompensa reală cu așteptările noastre inițiale.

Dopamina artificială activată de substanțe

Consumul de droguri afectează nivelurile de dopamină din creier, inducând o creștere artificială a acestei substanțe chimice. Acest lucru declanșează reacții neuronale similare celor generate de o creștere naturală a dopaminei, însă într-un mod mai intens. Această intensificare a reacției neurochimice provoacă o puternică dorință de a recrea senzațiile plăcute asociate și încurajează memorarea elementelor din mediu ce preced recompensa. Ca urmare, orice element din mediu similar va provoca o mică creștere a dopaminei, generând anticiparea unei recompense. Această amplificare semnificativă a nivelurilor de dopamină, cauzată de substanțele narcotice, creează mereu un semnal de recompensă ce depășește așteptările inițiale, explicând rapiditatea cu care se înrădăcinează obiceiul de consum.

În paralel, expunerea continuă la niveluri mari de dopamină determină creierul să regleze producția naturală a acestei substanțe, reducându-i receptivitatea. Ca urmare, recompensele obișnuite devin mai puțin satisfăcătoare, crescând dependența de cocaină sau alte substanțe pentru a obține aceleași senzații plăcute.

Cum se compară dependența de droguri cu cea de tehnologie

Chiar dacă prin folosirea telefonului sau a altor dispozitive nu sunt introduse în corp substanțe care să modifice direct sistemul de recompensă al organismului, acestea targetează declanșatoarelor naturale pentru eliberarea dopaminei. Cercetarea asupra modului în care aceasta funcționează la nivel biologic este încă în stadiu incipient, dar există mai multe mecanisme care par plauzibile.

Unul din ele ar fi factorii care declanșează dorința. De cele mai multe ori, interacțiunile noastre cu aplicațiile de pe telefon încep printr-un sunet sau o vibrație care anunță o notificare, moment în care ne grăbim să scoatem telefonul din buzunar. Aceste notificări reprezintă semnalele ideale pentru sistemul nostru de recompensă, provocând o anticipare a eliberării de dopamină atunci când le observăm sau interacționăm cu ele. În plus, devenim sensibili la aceste notificări, deoarece deseori ele sunt asociate cu recompense.

În plus, folosim adesea tehnologia pentru a scăpa de plictiseală, astfel că și momentele lipsite de activitate pot acționa ca declanșatori pentru aceste dorințe.

De asemenea, interacțiunile sociale pozitive pot declanșa eliberarea de dopamină, iar rețelele de socializare oferă o sursă nesfârșită de astfel de stimuli – aprecieri, comentarii, redistribuiri și voturi satisfac toate acele nevoi, la fel ca și mesajele private, fotografiile etichetate, invitațiile la jocuri și alte facilități similare. Pentru creierul nostru, fiecare dintre aceste mici recompense sociale înseamnă un impuls de dopamină ușor accesibil, facilitând consolidarea rapidă a dependenței.

Deși rețelele de socializare sunt, fără îndoială, punctul central în acest sens, nu sunt singurele. Multe dintre caracteristicile adictive ale rețelelor sociale au fost integrate în alte medii virtuale. Site-urile de știri au secțiuni de comentarii la sfârșitul articolelor, de exemplu, cu posibilitatea de a aprecia sau vota postările altor persoane. De multe ori acestea sunt încorporate pentru a declanșa dorința utilizatorilor.

Site-urile de video și live streaming, precum YouTube și Twitch, pot oferi senzația unei interacțiuni sociale pozitive, chiar dacă nu există nicio interacțiune reală. Acestea păcălesc circuitul neural al privitorului să reacționeze ca și cum ar fi implicat efectiv în aceste interacțiuni sociale. Nu contează că la nivel conștient privitorul înțelege că nu cunoaște cu adevărat oamenii de pe ecran. Văzându-i și ascultându-i într-o conversație animată, primește un influx de dopamină.

Cum apare sevrajul

În cazul consumului de droguri, atunci când euforia scade și este înlocuită cu o reducere inevitabilă a nivelului de dopamină, organismul intră în sevraj. Nivelul redus de dopamină în sine determină o scădere a motivației și satisfacției și o stare emoțională și fizică intens negativă. Continuarea consumului de droguri ameliorează aceste simptome, ceea ce face foarte ușor să se ia în considerare folosirea suplimentară drept singură soluție. În această etapă, cortexul prefrontal, responsabil pentru controlul impulsurilor și raționalizarea deciziilor, este afectat. Sub influența stresului generat de sevraj, controlul asupra impulsurilor scade.

Astfel, dorința de consum devine dificil de gestionat, chiar și în situații inadecvate sau periculoase.

Această reacție este motivul pentru care dependențele sunt numite cercuri vicioase: creșterile rapide și bruște de dopamină declanșează o reacție în lanț, generând o dorință puternică de consum, anxietate în timpul sevrajului și o pierdere a controlului impulsurilor.

Sevrajul după folosirea dispozitivelor elecronice

Sevrajul nu apare doar în cazul substanțelor adictive. Există o scădere a dopaminei și o activare a semnalelor de stres inclusiv după utilizarea dispozitivelor electronice. Nu este de mirare că în momentele de plictiseală notificările pot părea invitații irezistibile să ne creștem iar nivelul de dopamină.

Dar dependența de tehnologie nu se rezumă doar la trucurile de captare a atenției, așa cum sunt notificările. Odată ce începem să folosim telefonul sau laptopul, ajungem să petrecem ore întregi conectați la lumea virtuală, inclusiv după ce nivelul de dopamină revine la normal. De vină sunt trucurile interactive implementate pe platforme și aplicații, care perturbă sistemul creierului responsabil cu deciziile raționale chiar și atunci când nu trecem printr-un moment activ de sevraj.

Sursa foto: Dreamstime.com