Top 10 cele mai frecvente întrebări de sănătate și răspunsurile lor corecte

Preocuparea oamenilor pentru sănătate este un lucru firesc. Sau ar trebui să fie, pentru că există și multe excepții, din păcate… Doar că, în căutarea răspunsurilor la multitudinea de întrebări, sursele identificate pot să nu ofere întotdeauna informații corecte. Lucru care nu doar că poate deruta, dar poate face și mult rău. Cum ar fi, de exemplu, ca la întrebarea „Mă pot îmbolnăvi de cancer de sân dacă nu am avut niciun caz în familie?” persoana interesată să găsească un răspuns negativ. Ceea ce nu este adevărat, de vreme ce s-a demonstrat că ereditatea are un cuvânt de spus dar numai într-un procent situat între 5 și 10 % din totalul îmbolnăvirilor.

Pe de altă parte, majoritatea informațiilor online nu sunt complete, iar a te baza prea mult pe acestea determină cybercondria (este un termen hibrid care combină „spațiul cibernetic” cu „ipohondria”, termen care se referă la persoanele care sunt anormal de anxioase cu privire la sănătatea lor).

Iată care sunt cele mai frecvente întrebări cu privire la sănătate care îi preocupă pe oameni și care sunt răspunsurile corecte la ele:

1. Cum pot să-mi scad tensiunea arterială atunci când este prea mare?

Răspunsul corect și complet la această întrebare îl are medicul de familie, pentru că el este cel care cunoaște istoricul și particularitățile pacientului, toate celelalte posibile afecțiuni pe care acesta le are și tratamentele pe care le urmează. Cu el vor fi discutate modalitățile prin care tensiunea arterială poate fi redusă, inclusiv medicamente și modificări ale stilului de viață (o alimentație sănătoasă și exerciții fizice regulate). Rezultatul modificărilor stilului de viață poate avea ca și rezultat o reducere a numărului sau dozelor de medicamente în cazul celor care înregistrează creșteri ale tensiunii, dar care încă nu sunt diagnosticați cu hipertensiune arterială. (Se consideră hipertensiune arterială atunci când valoarea tensiunii arteriale este mai mare de 140/90 mmHg.)

Uneori, reducerea aportului de sare din alimentație rezolvă problema valorilor tensionale crescute, dar, subliniem, numai medicul (care poate fi și cardiolog) este cel care hotărăște dacă această măsură este suficientă sau este necesar și un tratament. Smartliving.ro citează o analiză a datelor epidemiologice publicate în revista Hypertension, care sugerează că, indiferent de vârstă, femeile sunt mai sensibile la sare decât bărbații, iar această tendință crește după menopauză.

2. Ce este sughitul și ce îl declanșează?

Cauza precisă a sughițului nu este întotdeauna cunoscută, dar sunt cunoscuți câțiva dintre declanșatorii lui: alimentele picante, lichidele fierbinți, afecțiunile care irită nervii care controlează diafragma, mâncatul prea mult sau prea repede, consumul de băuturi carbogazoase, inhalarea de vapori toxici, anumite medicamente și stresul.

Sughițul este de obicei inofensiv și dispare după câteva minute. Dacă, însă, el este persistent, trebuie ținut cont de faptul că, uneori, poate fi declanșat de condiții grave de sănătate precum accidentele vasculare cerebrale, leziunile cerebrale, tumorile, bolile intestinale și tulburările hepatice sau renale, caz în care se va solicita asistență medicală.

3. Cum pot să opresc sughițul?

Cea mai cunoscută metodă de a opri sughițul este ținerea respirației. Se inspiră profund și se încarcă plămânii cu mult aer, se ține respirația timp de 10-20 de secunde, apoi se expiră încet. Se repetă acest exercițiu dacă mai este necesar. De asemenea, respirația lentă, profundă, repetată, poate fi de ajutor. Alte trucuri care pot să funcționeze sunt să ții în gură un cub de gheață până devine suficient de mic pentru a fi înghițit, să mănânci o linguriță de zahăr sau miere ori o felie de lămâie.

4. Ce este dieta ketogenică?

Dieta ketogenică are la bază cetoza, o stare metabolică în care grăsimea stocată este descompusă pentru a produce energie. Un studiu (care de altfel nu este singurul) a arătat că dietele keto pot duce la pierderea în greutate pe termen scurt. Cu toate acestea, o dietă ketogenică adevărată, bogată în alimente grase, necesită supraveghere medicală pentru că prezintă riscuri pentru anumite categorii de persoane cum sunt cele cu niveluri crescute ale colesterolului, cu prediabet sau diabet.

5. Cât durează gripa?

În popor se spune că gripa durează șapte zile fără tratament și o săptămână cu tratament. În cazul adulților simptomele de gripă se dezvoltă timp de una până la patru zile după infectarea cu virusul gripal. În majoritatea cazurilor starea generală se îmbunătățește după circa trei până la șapte zile, dar unele simptome precum tusea sau oboseala mai pot persista timp de două săptămâni și chiar mai mult.

6. Cât de repede trebuie să se intervină în caz de infarct pentru a fi evitate consecințe mai grave?

Șansele de supraviețuire și recuperare sunt mai mari dacă sunt recunoscute simptomele infarctului miocardic și persoana primește asistență medicală specializată în primele 4-6 ore de la debut. Cu cât trece mai mult timp, cu atât riscul de complicații potențial fatale este mai mare. În perioada acută, imediată, pot apărea complicații severe, inclusiv stopul cardiac. Apoi, cu cât trece mai mult timp de la debutul infarctului, cu atât scad șansele de salvare a mușchiului inimii și zona afectată este mai mare, crescând riscul de insuficiență cardiacă pe termen lung”, potrivit smartliving.ro.

În funcție de tipul afectării cardiace, persoana care a experimentat un infarct va necesita atât tratament cât și monitorizare.

7. Ce cauzează pietrele la rinichi?

Cauză principală a pietrelor la rinichi (litiaza renală), indiferent de tip, este deshidratarea. Când nu există suficientă apă pentru a dilua acidul uric (o componentă a urinei), urina devine mai acidă și acest lucru poate duce la formarea de pietre la rinichi. Orice persoană cu predispoziție la formarea pietrelor la rinichi ar trebui să acorde o importanță deosebită hidratării, asta însemnând un consum de lichide (apă) mai mare de 2,5 l zilnic. Alte cauze sunt reprezentate de infecțiile netratate ale tractului urinar, alimentația bogată în sare, zahăr și proteine, și consecința acesteia, obezitatea.

8. Cum scazi nivelul de colesterol?

Referindu-ne la LDL colesterol („colesterolul rău”), cel care atunci când este în exces se depune pe pereții vaselor de sânge, îngreunând circulația sângelui sau înfundând vasele, valoarea acestuia este peste limită și considerată periculoasă atunci când depășește 160 mg/dl. Strategia de primă intenție pentru scăderea lui o reprezintă dietă sănătoasă, săracă în grăsimi saturate, renunțarea la fumat, practicarea mișcării și atingerea unei greutăți optime. Atunci când aceste măsuri nu sunt suficiente pentru a obține o scădere a nivelului de LDL colesterol, medicul va recomanda și tratament specific, care va trebui urmat cu perseverență. Tratament care nu exclude măsurile anterior menționate.

9. Ce este HPV?

HPV (virusul papiloma uman) este un virus foarte des întâlnit, transmisibil prin contact sexual sau alt tip de contact intim direct piele la piele, care poate duce la mai multe tipuri de cancer. În general, acestea includ cancerul de col uterin, vulvă, vagin, penis sau anus. Infecția cu HPV poate provoca, de asemenea, cancer în partea din spate a gâtului, inclusiv la baza limbii și a amigdalelor.

Identificarea precoce a celulelor anormale înainte de a se transforma în celule canceroase se realizează prin efectuarea testului Papanicolau.

10. Care sunt simptomele deficitului de magneziu?

Magneziul este un mineral esențial pentru creier și inimă, pentru nivelul zahărului în sânge și pentru starea de spirit. „Atunci când nivelul de magneziu este scăzut, apar spasme musculare și arteriale, anxietate, insomnie, depresie, dureri și spasme abdominale, aritmii, hipertensiune arterială, dureri în piept, tasări ale corpilor vertebrali și probleme de calcificare“, a precizat pentru SmartLiving.ro medicul nutriționist Iren Alexoi, subliniind faptul că persoanele diagnosticate cu diverse afecțiuni trebuie să ceară sfatul unui specialist înainte de a folosi suplimentele pe bază de magneziu. Supradozajul are efecte secundare precum diareea, greața, vărsăturile, retenția de urină, scăderea tensiunii arteriale și insuficiența respiratorie, iar în cazurile extreme chiar și stop cardiac.

Sursa foto: Dreamstime.com