Trei loturi de autostradă aproape de deschidere vor reconfigura traficul din zona Capitalei: „E mega important, e un moment simbolic” / Ce lipsește ca A0 să fie folosită din plin și de bucureșteni
Autostrada de centură a Capitalei, A0, ar urma să devină completă până la finalul lui 2026, după ce ultimele trei loturi din semi-inelul nordic au intrat în linie dreaptă.
Ionuț Ciurea, președintele executiv al Asociației Pro Infrastructura, a explicat pentru HotNews de ce închiderea inelului A0 contează, cât trafic ar putea avea autostrada și ce lipsește încă pentru ca ea să fie folosită la adevăratul său potențial și de către bucureșteni.
Puteți deveni membru al HotNews Premium, dacă doriți să sprijiniți jurnalismul independent și – să nu ne ferim de cuvinte – dacă doriți să susțineți o presă europeană.
Nu «cumpărați» o lună sau un an de abonament, ci contribuiți la un serviciu de vigilență publică de care beneficiem în comunitățile noastre, indiferent de opțiunile politice diverse.
„Mega importantă”: A0 va concura cu București – Pitești la volumul de trafic
Potrivit Asociației Pro Infrastructura, loturile 3 și 4 Nord, dintre A2 și DN2, ar putea fi deschise circulației între 20 și 31 octombrie, iar lotul 1 Nord, dintre A1 și DN1, în decembrie.
Odată cu lotul 1 se închide practic cercul de aproximativ 100 de kilometri din jurul Bucureștiului. „Moment istoric: atunci A0 va fi completă”, spune Asociația.
„Indiferent cum ne-am uita, A0 e mega importantă și, da, e un moment simbolic”, a explicat pentru publicul HotNews Ionuț Ciurea, președintele executiv al Asociației Pro Infrastructura.
Întrebat dacă A0 va fi cea mai circulată autostradă din România, Ciurea spune că pe criteriul traficului o plasează în top, dar nu neapărat pe primul loc.
„N-aș zice neapărat că ar fi numărul unu, pentru că e la mare bătălie cu București – Pitești. A0 trebuie să fie cu siguranță în top, hai să spunem 2-3 pe trafic”, spune Ciurea.
Pe A1 București–Pitești se adună traficul spre Craiova și Pitești, dar și o parte din cel spre Mioveni, Câmpulung sau Brașov, plus traficul de tranzit spre Grecia. „Cam toată lumea face București–Pitești la un moment dat”, explică el.
Luată în întregime, crede Ciurea, A0 poate ajunge la fel de aglomerată ca A1: „Luată toată, toți cei 100 de kilometri ai A0, probabil că o să fie la fel de densă, dacă nu mai densă, cu trafic mai mare ca București – Pitești”.
Ce e sigur, spune el, este numărul mare de oameni deserviți.
Bucureștiul este „unul dintre puținele locuri din țară care se dezvoltă” și „nu e un oraș mort”, iar inelul preia atât traficul metropolitan, cât și pe cel de tranzit, inclusiv dinspre portul Constanța.
„Cei care n-au nicio treabă cu Bucureștiul, vrând-nevrând, au la dispoziție DNCB (n.r. actuala șosea de centură) sau A0”, spune Ciurea.
A0 va reconfigura traficul, dar bucureștenii au nevoie de drumurile radiale
Cum se va împărți traficul pe cei 100 de kilometri ai inelului depinde, potrivit lui Ciurea, de ordinea în care se termină autostrăzile care pornesc din București: Sibiu – Pitești, Ploiești – Brașov sau legătura de autostradă spre Giurgiu. Fiecare poate „împinge” mașinile pe A0 spre est sau spre vest.
„Fiecare modificare a rețelei adiacente aduce sau scoate trafic de pe un segment sau altul de pe A0. E interesant de văzut ce segment va fi mai aglomerat din ăștia 100 de kilometri, în funcție de ce terminăm, când terminăm și pe unde”, spune el.
Problema principală, în opinia lui Ciurea, este că A0 se leagă de oraș doar prin drumurile naționale, unde se formează cozi.
„Acum, A0 nu e gândită pentru bucureșteni. E gândită pentru tranzit”, spune el. Fără drumuri radiale care să ducă direct în cartiere, centura rămâne ocolită de cei care pleacă sau vin în Capitală.
Ciurea dă propriul exemplu. Locuiește în Drumul Taberei, iar când vine dinspre Sibiu iese de pe autostradă la Domnești și continuă pe vechea centură, DNCB. Dacă ar exista prelungirea Bulevardului Timișoara până la A0, drumul radial DR1, ar intra direct în cartier.
Centura veche a devenit un bulevard periferic sufocat de trafic
Rezultatul este o centură veche sufocată. „DNCB-ul a devenit ad-hoc un bulevard periferic și este foarte aglomerat de foarte mulți ca mine, care nu au treabă în zona respectivă și pur și simplu vor să iasă din oraș”, spune Ciurea.
Situația se repetă în jurul întregii Capitale, de la Domnești la Pantelimon, unde ieșirea spre DN3 este „super plină”, iar nodul cu A0 abia urmează să fie proiectat.
„S-a dezvoltat foarte mult capitala de jur împrejur”, observă el. Cu radiale, spune Ciurea, A0 ar „fura” trafic de pe DNCB.
„Toate drumurile duc la Roma”: de ce autostrada Sibiu – Pitești rămâne mai importantă pentru țară
Dintre șantierele aflate acum în execuție, spune el, prioritatea la nivel național este Sibiu–Pitești, chiar dacă va avea mai puțin trafic decât autostrada de centură A0, spune Ciurea.
„Traficul nu e totul”, spune Ciurea. Sibiu – Pitești este însă mult mai greu de construit, consumă mai multe resurse și leagă cele două jumătăți ale rețelei de autostrăzi, din interiorul și din exteriorul arcului carpatic.
„Sibiu–Pitești e autostrada care efectiv unește țara. Țara e acum împărțită de arcul carpatic, pe care noi trebuie să-l înțepăm cu căi ferate și cu autostrăzi”, spune el.
Importanța A0 vine din altă parte: din poziția Capitalei. Bucureștiul este, potrivit lui Ciurea, cel mai important nod rutier și feroviar și cel mai mare nod de transport din țară, iar asta face din centura sa o piesă obligatorie a rețelei.
„Toate drumurile duc la Roma”, explică Ciurea printr-o analogie metaforică.
Autostrada chinezilor, prima care se deschide, dar cu o întârziere de opt luni
Lotul 3 Nord are 8,6 kilometri, între Afumați (DN2) și Pantelimon (DN3), și este construit de China Civil Engineering Construction Corporation (CCECC), singurul constructor chinez de autostradă din România.
Secretarul de stat în Transporturi Horațiu Cosma a anunțat recent că tronsonul va fi deschis circulației până la finalul lunii octombrie.
„Tronsonul 3 al A0 Nord, între Afumați și Pantelimon, a ajuns la 98% stadiu fizic și intră în linie dreaptă pentru deschiderea circulației. În aceste zile se execută ultimele lucrări la pasajul DN3 peste A0 de la Pantelimon, precum și ultimele marcaje, rosturi de dilatație și lucrări conexe. Obiectivul este clar: până la finalul lunii să deschidem circulația pe acest sector”, a spus Cosma.
Contractul a fost semnat în primăvara lui 2023 și prevedea 12 luni de proiectare și 18 de execuție. Autorizația completă de construire a venit abia în august 2024, astfel că termenul de finalizare era începutul anului 2026.
Asociația Pro Infrastructura estimează că depășirea termenului va fi de „doar” 9 luni.
A0 Nord – Lot 3 (DN2/Afumați – DN3/Cernica)
Lungime: 8,6 km, 1 nod rutier cu DN2
Constructor: CCECC (China Civil Engineering Construction Corporation)
Valoare: 397.996.117,63 lei fără TVA
Început: Contractat în 16 martie 2023 / Proiectare începută în mai 2023 / Autorizație de construire integrală în august 2024
Termen: 12 luni proiectare + 18 luni execuție (februarie 2026)
Stadiu fizic (octombrie 2026): 98%
Finalizare posibilă: Final de octombrie 2026
De lotul chinezilor depinde deschiderea tronsonului „muzeu” de pe A0 Nord
„Împreună cu Lotul 3 se deschide și tronsonul vecin, ciotul de 4,47 km dintre Cernica (A2) și Pantelimon care este muzeu de la sfârșit de mai 2026. Și acela finalizat de către UMB cu o întârziere de 7 luni. Nici acolo CNAIR nu și-a făcut treaba pentru că nu a realizat o descărcare provizorie în DN3, așa cum de altfel a promis, astfel încât șoferii să fi putut merge pe A0 între A2 și DN3 de la 1 iunie”, explică Asociația.
Lotul 4 Nord are 4,47 kilometri, între nodul cu A2 de la Cernica și Pantelimon (DN3). A fost construit de asocierea SA&PE Construct – Spedition UMB – Tehnostrade, din grupul lui Dorinel Umbrărescu.
Pe traseu sunt două structuri mari: podul de 1,3 kilometri peste lacul Cernica și un pasaj de 504 metri peste calea ferată București Sud – Oltenița.
Tronsonul care va închide inelul complet în jurul Capitalei
Lotul 1 din A0 Nord are 17,5 kilometri, între Bâcu (DJ601A), lângă nodul cu A1, și Corbeanca (DN1). Este ultima porțiune din A0 care lipsește și cea care va închide inelul.
Asociația Pro Infrastructura, care a filmat din dronă tronsonul, estimează că traficul poate fi deschis în luna decembrie, deși o porțiune între DN1A și DN1 ar fi putut fi dată în circulație mult mai repede.
Contractul a fost semnat în septembrie 2023 cu asocierea italo-română Pizzarotti – Retter, după o licitație care a durat peste patru ani, cu amânări și contestații. Valoarea este de 815,08 milioane de lei fără TVA. Autorizația de construire a venit în ianuarie 2025, iar lucrările au început în martie 2025.
Potrivit CNAIR, termenul contractual este aprilie 2027, dar constructorul poate să deschidă traficul în decembrie 2026. Stadiul lucrărilor era de circa 82% la începutul lui octombrie.
Șantierul este împărțit între cei doi constructori. Pizzarotti face terasamentele și asfaltul între Bâcu și DN1A (Buftea/Mogoșoaia), iar Retter lucrează drumul între DN1A și DN1 și construiește toate structurile de pe lot.
Retter promisese inițial o deschidere parțială a sectorului DN1A–DN1, iar Pro Infrastructura susține că acesta ar fi putut fi dat în trafic încă din septembrie. Asociația acuză conducerea CNAIR, în frunte cu directorul Cristian Pistol, că nu a pus presiune pe constructor și nu a rezolvat o descărcare provizorie în DN1A.
„Între DN1A și DN1 lucrările sunt aproape gata. Nu avem emoții că în decembrie, cel mai târziu, se poate circula pe aici. În schimb, cei de la Pizzarotti ne dau emoții între DN1A și Bâcu unde execută terasamentele și asfaltul. Este timp suficient până de Crăciun ca să finalizeze, dar o toamnă ploioasă combinată cu ritmul nesatisfăcător al italienilor și al subcontractorilor pot să producă o surpriză extrem de neplăcută și să ne trezim fără închiderea inelului de autostradă în jurul Capitalei în 2026”, spune Asociația.
Lucrări începute: octombrie 2024 (parțial) / martie 2025 (complet)
Termen de finalizare: 22 de luni execuție
Finalizare posibilă: Decembrie 2026 (posibil doar parțial între DN1 și DN1A)
HARTĂ – Autostrada de Centură a Capitalei A0 în octombrie 2026 (verde – deschis circulației / roșu – în lucru sau nedeschis traficului) / Sursa: HotNews.ro
A0, lucrări rămase doar pe sectorul nordic
Autostrada de centură a Capitalei A0 are o lungime de circa 100 de km și reprezintă o nouă șosea de mare viteză, construită de la zero, care dublează actuala șosea de centură și ocolește pe la nord și sud Bucureștiul.
După inaugurarea din luna iunie 2025 a ultimului lot de pe A0 Sud, deschidere de circulație care în sfârșit permite ocolirea Capitalei de la est la vest doar pe autostradă, atenția s-a mutat pe sectorul nordic.
Cei aproape 50 km de pe A0 Nord sunt împărțiți pe patru loturi – lotul 2 de 19 km a fost finalizat încă din 2023, iar celelalte trei sunt în diverse stadii de implementare, toate având termene și șanse de deschidere în 2026.
Lotul 1 (18 km), care să unească A0 de la DN1 zona Corbeanca până la continuarea spre A1, este construit de o asociere de constructori italieni și români Impresa Pizzarotti – Retter.
Lotul 3(Afumați – Pantelimon), în lungime de 8,6 km, este prima și singura autostradă din țară realizată de chinezi.
Lotul 4 (4,47 km), între Cernica și Pantelimon, a fost construit de UMB și finalizat în iunie-iulie 2026. Circulația va fi deschisă, însă, odată cu inaugurarea de pe Lotul 3 pentru că în zona Pantelimon nu există un nod rutier proiectat la intersecția cu DN3 unde se conectează cele două tronsoane din A0.
