Tudor Chirilă, schimb de replici cu ministrul Culturii: „Ar trebui să știi, dacă tot ai ajuns ministru, că există artiști a căror muncă nu se poate măsura cu șublerul” / „Hai să facem o mică recapitulare”
Cântărețul și actorul Tudor Chirilă a intervenit public în controversa legată de propunerea Ministerului Culturii de a norma timpul de muncă pentru artiști, într-o postare pe Facebook care a generat un schimb de replici cu ministrul Demeter András István. Chirilă spune că măsurile ignoră specificul meseriei de actor și aplică aceleași reguli unor profesii foarte diferite din sistemul cultural.
„Ar trebui să știi, dacă tot ai ajuns ministru al culturii, că există artiști a căror muncă nu se poate măsura cu șublerul”
Într-un mesaj postat luni seară pe Facebook, Chirilă afirmă că statul tratează în același mod ocupații care nu funcționează la fel și că munca actorilor nu poate fi măsurată strict în ore sau pontaj: „În general, în România ne lipsesc nuanțele. Și atunci când legiferăm. Că de multe ori sunt luate măsuri care vizează categorii distincte de muncă sau de ocupații astfel încât ele nu se pot aplica în bloc, tuturor. Poate că merge să normezi munca unui bibliotecar sau a unui lucrător la muzeu, să-i pui să ponteze, a unui contabil sau șef de resurse umane dintr-o instituție de cultură, dar ar trebui să știi, dacă tot ai ajuns ministru al culturii, că există artiști cum ar fi actorii, a căror muncă nu se poate măsura cu șublerul, calculatorul sau excel-ul”.
Artistul consideră că munca unui actor nu poate fi măsurată doar în ore sau prezență la teatru și că pontajul zilnic nu reflectă realitatea dintr-o instituție de spectacole. El susține că sunt multe zile în care un actor nu are, pur și simplu, ce să facă în clădire, chiar dacă ar veni la serviciu, pentru că repetițiile nu îi implică pe toți în același timp:
„Noi, la Teatrul de Comedie, avem trei săli, să zicem că se repetă simultan în toate trei (nu ar fi posibil pentru că Primăria nu ne dă bani pentru o asemenea abundență) și aceste trei producții au distribuții care nu acoperă întreg colectivul teatrului, ce fac ceilalți, vin la teatru să stea în cabine sau birouri? Se desăvârșesc profesional așteptând cuminți următorul rol undeva pe un hol, de la 9 la 17?”.
Tudor Chirilă consideră și că normarea nu rezolvă problemele reale din sistem, inclusiv diferențele de salarizare dintre actori:
„Eu muncesc într-un teatru în care un coleg care nu a jucat nici 10% din cât am avut norocul să joc eu, câștigă mai bine ca mine pentru că are doctorat. De peste 15 ani se întâmplă asta. Cu ce va schimba situația dacă vine să ponteze în fiecare zi, dar nu va urca pe scenă pentru că regizorii aleg mereu altă distribuție? Adevărata problemă nu este cum au ajuns unii actori să își ia nemeritat salariul, cum au ajuns actori care nu joacă de ani de zile să câștige un concurs de pe urma căruia înțelegem că o comisie (din teatru) a decis că s-a prezentat un actor talentat, de care teatrul, repertoriul, au nevoie”.
„Ministrul Culturii nu înțelege profesia pe care o practică”
Tudor Chirilă spune că normarea muncii artiștilor nu este un caz izolat, ci face parte dintr-un șir mai larg de decizii care arată că ministrul Culturii „nu înțelege meseria de artist”.
El afirmă explicit că această lipsă de înțelegere este frustrantă pentru cei din domeniu. Artistul îl acuză pe ministrul Culturii, András Demeter, că nu cunoaște domenii esențiale din cultură și că a luat, în timp, decizii greșite sau periculoase. Chirilă afirmă, printre altele: „Ministrul Culturii a demonstrat că nu știe prea multe nici despre legea drepturilor de autor, nu cunoaște categoriile de drepturi și se bazează excesiv de mult pe consilieri sau diverși lucrători din Ministerul Culturii ale căror observații le ia ca pe litera unei noi legi pe care nu-și bate capul s-o înțeleagă”.
Mai mult, actorul îl critică pe ministrul Culturii și pentru modul în care a gestionat concursurile de management din instituțiile culturale. El spune că, în șapte luni de mandat, ministrul nu a reușit să organizeze un concurs la Teatrul Național și că a stârnit nemulțumiri prin condițiile propuse, care, în opinia lui, favorizează vechimea în sistem în detrimentul proiectelor de management:
„Nici la concursuri transparente nu se pricepe Demeter Andrasz, în șapte luni de la preluarea mandatului nu a putut să organizeze un concurs la Teatrul Național, ba mai mult, a reușit să enerveze pe toată lumea, prin propunerea ca un candidat la postul de manager să fi activat minim zece ani într-o instituție de stat. Prin urmare nu contează proiectul de management, ci vechimea în sistem. Și sună a dedicație un pic, nu-i așa?
Nu mă aștept ca ministrul culturii să-și dea demisia. Traseul lui prin instituțiile de cultură (TVR, Radioul public, Ministerul Culturii) vorbește de la sine. Fudulia nu implică introspecție sau auto analiză.”
Chirilă acuză lipsa de competență și interes pentru cultură
În finalul postării sale, Chirilă își lărgește critica și spune că lipsa de reacții politice arată că domeniul culturii nu este o prioritate reală, nici pentru guvern, nici pentru partidele care vorbesc despre identitate națională. El remarcă faptul că aceste formațiuni nu au avut poziții publice, deși subiectele legate de Teatrul Național sau patrimoniu țin direct de identitatea culturală:
„Cultura română nu este o prioritate pentru nimeni. Nici pentru guvern, nici pentru suveraniștii care se bat cu pumnii în piept că ne pierdem identitatea. N-o să vedeți nicio poziție oficială de protest a partidelor așa zis naționaliste, de fapt extremiste, cum că acest minister a ajuns la UDMR. Adică era mină de aur în comunicarea suveranistă, uite domle’ cine se ocupă de cultura noastră națională, cum e posibil, bla, bla. Nimic, nu e o temă importantă – că așa au avut grijă toți timp de treizeciciinci de ani. Nu s-a dat niciun suveranist cu fundul de pământ că nu are Teatrul Național manager sau că se politizează administrarea patrimoniului prin absorbția INP, două instituții în directă legătură cu identitatea națională despre care fac ei caz atât.”
Replica ministrului Culturii
Ministrul Culturii, Demeter András István, i-a răspuns lui Chirilă într-un comentariu la mesajul de pe Facebook: „Stimate domnule Tudor Chirilă, dragă Tudor, Hai să facem o mică recapitulare”.
El spune că demersul privind normarea timpului de muncă nu a apărut recent și că vine ca urmare a solicitărilor Curții de Conturi.
Potrivit acestuia, încă din 2023 Curtea de Conturi a notificat ministerul, au urmat consultări până în 2025, iar anul acesta a fost format „un grup de lucru din reprezentanţi desemnaţi/ voluntari din rândul breslelor”, care a elaborat „un document, o încercare de auto-reglementare: Instrucțiunile – ca răspuns la solicitarea cu caracter imperativ a Curţii de Conturi”.
Demeter spune că instrucțiunile vor fi testate timp de 30 de zile doar în instituțiile aflate în subordinea Ministerului Culturii, iar apoi va fi luată o decizie în funcție de rezultate: „Se vor analiza rezultatele şi, în funcţie de aceste rezultate, va fi luată o decizie. Sunt mai multe posibilităţi: fie se modifică/ îmbunătăţesc anumite aspecte şi instrucţiunile devin norme, fie se constată că sunt perfect aplicabile şi devin norme, fie se constată că nu funcţionează şi se renunţă la ele cu desăvârşire.”
Ministrul a folosit și un exemplu din teatru pentru a explica ideea de testare în practică: „Este cam ca la repetiţii: o propunere teoretică genială nu puşcă pe scenă, sau o idee aparent neinspirată se dovedeşte, în mod neaşteptat, foarte utilă în practică.”
El a adăugat că propunerea vine tocmai din dorința de a evita reglementările impuse „de sus în jos”: „Pe fondul eşuării tuturor încercărilor de reglementare, a celor de sus în jos, am încercat din sens opus. Prin această propunere de auto-reglementare a domeniului.”
Protest anunțat la Teatrul Național
Proiectul pilot al Ministerului Culturii care prevede normarea timpului de muncă pentru artiști și personalul din teatrele naționale a generat critici în lumea artistică. „Creația artistică nu poate fi măsurată în ore și tabele”, spune UNITER, organizația profesională care reprezintă artiștii și profesioniștii din teatrul românesc. Un document protest al UNITER este semnat de artiști precum Victor Rebengiuc, Marcel Iureș, Radu Afrim, George Mihăiță și Vlad Zamfirescu.
Actorii Teatrului Național „I.L. Caragiale” din București, alături de angajații din zona tehnică și de producție, au anunțat un protest pentru marți, la ora 14:30, în fața teatrului, față de aplicarea programului pilot transmis de Ministerul Culturii, la recomandarea Curții de Conturi. „Sunt invitaţi şi colegi de la alte teatre să susţină neaplicarea acestui program”, anunţă actorii Naţionalului bucureştean.
„Considerăm că acest proiect ucide creativitatea în cultură şi îi transformă pe artişti în «scriitori de rapoarte zilnice», iar pe directorul artistic sau pe manager – în «raportorul» nostru, al tuturor. Munca artistului nu poate fi normată în 8 ore pe zi, munca lui nu este doar pe scenă, este şi cu sine – începând în zori şi terminându-se noaptea -, timp de 10 luni pe an, 6 zile pe săptămână”, iar o ora in scena presupune un consum emoţional greu de cuantificat”, spun actorii TNB.
INTERVIURILE HotNews.ro