Sari direct la conținut

Tulburarea bipolară. Viața între episoade de depresie majoră și euforie exagerată

HotNews.ro
Tulburare bipolară, Foto: © Katarzyna Bialasiewicz | Dreamstime.com
Tulburare bipolară, Foto: © Katarzyna Bialasiewicz | Dreamstime.com

Tulburarea bipolară, cunoscută în trecut sub numele de tulburare maniaco-depresivă, este o afecțiune manifestată prin perioade de modificări ale dispoziției care includ două extreme: depresie majoră și opusul acestei stări, o euforie exagerată, de unde și numele de tulburare bipolară. Ce este tulburarea bipolară, cum se manifestă și în ce constă tratamentul, ne spune dr. Mihaela Gheorghiaș, medic primar psihiatrie în Rețelei Private de Sănătate Regina Maria.

O persoană care prezintă modificări de dispoziție, trecând de la o stare de letargie, specifică depresiei, la una euforică, plină de energie, ar putea suferi de tulburare bipolară. Este o problemă serioasă de sănătate mintală al cărui diagnostic se pune abia după ce se elimină cauzele organice (existența unor boli fizice), consumul de substanțe sau alte tulburări psihice care pot da aceleași simptome.

Ce este tulburarea bipolară și care sunt simptomele ei

Tulburarea bipolară este o afecțiune cronică (pe termen lung). Aceasta implică schimbări intense de dispoziție care perturbă viața de zi cu zi. Nu este deloc o afecțiune rară, ci din contră, este una dintre cele mai des întâlnire afecțiuni la nivel global. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, este a 6-a cauză principală de dizabilitate din lume și afectează , cu repercusiuni asupra mai multor aspecte din viața unei persoane.

Persoanele cu tulburare bipolară vor experimenta perioade de dispoziții diferite în momente diferite:

Episoade maniacale sau hipomaniacale – caracterizate prin „stare de entuziasm, de euforie sau iritabilitate cu sentiment de grandoare, scăderea nevoii de somn, energie crescută, dezinhibiție”, ne explică psihiatrul. Hipomanie înseamnă „o intensitate mai scăzută a simptomelor maniacale și, eventual, o perioadă mai scurtă de manifestare decât mania”. Cu alte cuvinte, simptomele hipomaniei sunt asemănătoare unui episod maniacal, dar sunt mai puțin severe și nu durează atât de mult. Aceasta înseamnă că este mai puțin probabil ca acestea să afecteze funcționarea la locul de muncă sau în familie.

Episoade depresive – caracterizate prin tristețe, sentimentul de vid interior, lipsă de speranță, plâns facil dar și scăderea energiei și a motivației, scăderea plăcerii, modificări de apetit, perturbări ale somnului, dificultăți de a lua decizii.

Dacă aveți tulburare bipolară, ceea ce experimentați în timpul fiecărui episod (și pentru cât timp) poate varia. Un episod poate dura săptămâni sau chiar luni. De cele mai multe ori, stările de spirit s-ar putea să nu aibă sens în contextul a ceea ce se întâmplă în viața de zi cu zi.

„Există persoane care pot prezenta episoadele depresive/maniacale unul după altul fără pauză, altele care pot avea pauze de zeci de ani între două episoade. Dacăsimptomele nu sunt atât de severe încât să necesite spitalizare sau să afecteze în mod evident comportamentul sau funcționalitatea persoanei, poate fi greu de observat schimbarea de dispoziție”, ne spune psihiatrul Mihaela Gheorghiaș.

„În fazele hipomaniacale, de exemplu, pot apărea stări de iritabilitate neobișnuite, tendința de a intra în conflicte, de a se implica în multiple proiecte în același timp, de a face cumpărături excesive, a consuma alcool sau alte substanțe, scade nevoia de somn, se simte mai curajos și mai «capabil» decât de obicei. În perioadele maniacale, aceste stări sunt exacerbate până la idei de grandoare și modificări semnificative de comportament cu implicarea în proiecte nerezonabile sau acte cu caracter medico-legal. Somnul este, de asemenea, afectat. Există o nevoie scăzută de somn, o insomnie severă, fără senzația de oboseală. În perioadele depresive, are tendința de a vedea lucrurile în mod pesimist, renunță la activitățile care îi făceau plăcere, se izolează, îi este greu să ia decizii, se simte vinovat/ă/își reproșează diverse fapte”, mai explică medicul.

De câte tipuri poate fi tulburarea bipolară

Psihiatrul Mihaela Gheorghiaș spune că există două mari tipuri de tulburare bipolară:

  • Tulburare bipolară de tip I – cu maxime extreme, de lungă durată (manie), precum și episoade depresive.
  • Tulburare bipolară de tip II – cu maxime care sunt mai puțin extreme (hipomanie), de doar câteva ore sau zile, precum și episoade depresive.

Care sunt cauzele tulburării bipolare

„Cauzele tulburării bipolare sunt mixte. Factorul genetic joacă un rol în prezența bolii, iar factorii de mediu, evenimentele din viață pot precipita declanșarea simptomelor”, ne explică psihiatrul. „Vârsta de debut este general în jur de 18 ani pentru tulburarea bipolară de tip I și puțin mai târziu, spre 25 de ani, pentru tulburarea bipolară de tip II, dar poate apărea la orice vârstă.”

Genetica influențează apariția acestei afecțiuni. Dacă unul dintre părinți suferă de tulburare bipolară, există un risc mai mare decât în populația generală ca și copilul lor să dezvolte această afecțiune. Dacă ambii părinți au această tulburare, probabilitatea crește și mai mult.

De asemenea, o experiență stresantă (abuzul fizic, emoțional din copilărie, conflictele din familie) poate duce la declanșarea unui episod de manie sau depresie. Utilizarea abuzivă a anumitor substanțe, cum sunt drogurile recreative, pot duce de asemenea la declanșarea bolii. Antidepresivele pot fi uneori folosite în depresie, însă doar sub îndrumarea atentă a unui psihiatru. Asta pentru că unii oameni cu tulburare bipolară pot avea mai multe riscuri de a experimenta episoade de manie în timp ce iau antidepresive. Femeile predispuse la a dezvolta această tulburare bipolară sunt susceptibile de a experimenta primul episod în timpul sarcinii sau după ce nasc.

Cum se diagnostichează tulburarea bipolară

Diagnosticarea tulburării bipolare implică, de obicei, o examinare aprofundată a sănătății fizice. Aceasta înseamnă și o evaluare a stării mentale și evaluarea atentă a simptomelor și a experiențelor de viață.

„Înainte de a se pune diagnosticul de tulburare bipolară trebuie eliminate cauzele organice (boli fizice), consumul de substanțe și alte tulburări psihice care pot da aceleași simptome.

Nu există teste precum analize sanguine sau teste de imagistică care să pună diagnosticul, acesta se face clinic. Există scale care pot fi aplicate când este nevoie și care pot orienta o suspiciune de diagnostic”, spune psihiatrul Mihaela Gheorghiaș.

Dacă ești îngrijorat de schimbările bruște de dispoziție pe care le manifești (sau dacă le observi la altă persoană) este important să cauți sprijin și ajutor. La fel de important este să ajungi la un specialist pentru o evaluare corectă a stărilor tale. Medicul îți va pune întrebări despre stările tale de spirit, va fi interesat de cât timp ai aceste stări și în ce mod îți afectează viața de zi cu zi.

Care este tratamentul în cazul tulburării bipolare

Majoritatea persoanelor cu tulburare bipolară primesc mai întâi medicamente pentru a-și stabiliza starea de dispoziție. Un medic va alege și ajusta medicamentele pentru a se potrivi nevoilor specifice ale persoanei. Tipurile de medicamente pot include stabilizatori ai dispoziției și/sau antipsihotice. Tratamentul este personalizat în funcție de profilul episoadelor de boală, de toleranța la medicamentele indicate și de eficacitatea acestora.

„Există mai multe clase de medicamente care pot fi folosite și care vizează stabilizarea dispoziției și evitarea altor episoade. În general, este un tratament care se administrează pe termen lung, tulburarea bipolară fiind o boală cronică. Din tratament face parte și igiena de viață, care presupune un program cotidian organizat, cu evitarea substanțelor psihostimulante”, spune psihiatrul.

Alături de medicamentele prescrise de medicul specialist și de păstrarea unui program de viață organizat, persoanele care suferă de tulburare bipolară pot apela la serviciile unui psihoterapeut. „Foarte important în tratarea acestei boli este ca pacientul să accepte existența bolii, ceea ce poate fi problematic. Psihoterapia poate ajuta în gestionarea impactului pe care îl poate avea un astfel de diagnostic, cât și în acceptarea bolii și a tratamentului”, punctează psihiatrul.

Poate fi prevenită tulburarea bipolară?

Nu există nicio modalitate garantată de a preveni apariția acestei boli, însă mulți oameni o gestionează cu succes cu tratamentul adecvat și sprijin. O strategie de succes poate include medicamente, terapie și alte strategii de auto-ajutorare. „Familia/anturajul trebuie să joace un rol central în tratarea pacienților cu tulburare bipolară, aceștia în multe cazuri nefiind conștienți de boala lor, pe care o neagă, refuzând și tratamentul. Lipsa conștientizării bolii poate persista și în afara perioadelor cu simptome active. Tratamentul ambulatoriu este posibil în aceste situații doar cu implicarea activă a familiei /anturajului”, mai explică medicul psihiatru.

Dacă aveți un istoric familial de tulburare bipolară, este important să fiți conștienți de semnele timpurii de avertizare, atât voi, cât și prietenii și familia. Evitați să luați substanțe care pot declanșa episoade maniacale sau hipomaniacale, cum ar fi:

  • droguri recreative, cum ar fi cocaina, ecstasy și amfetaminele;
  • prea multă cofeină;
  • alte substanțe stimulante (de exemplu, băuturile energizante).

Alte modalități de a preveni recidivele sau episoadele includ gestionarea stresului din viața de zi cu zi și un somn de calitate, care să vă mențină starea de sănătate mintală.

Sursa foto: Dreamstime.com

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro