Ucraineanul suspectat că a coordonat atacul cu explozibili asupra conductelor Nord Stream, extrădat în Germania

Bărbatul este acuzat că a comis în 2022, la scurt timp după izbucnirea războiului în Ucraina, un act de sabotaj care a blocat tranzitul de gaz din Rusia către Europa, relatează Reuters.

Un purtător de cuvânt al parchetului federal din Germania a anunțat joi că acesta va fi adus în Germania pentru a fi cercetat penal după ce justiția din Italia, țară unde a fost reținut în august, a încuviințat predarea lui.

Procurorii germani urmăresc ca prin audierea lui să obțină mai multe informații despre cine este în spatele atacului pe care și Moscova și Occidentul îl cataloghează drept sabotaj.

Suspectul, identificat ca Serhii K., în conformitate cu legile germane privind confidențialitatea, neagă orice implicare în atacuri.

Avocatul său, Nicola Canestrini, a declarat că este încrezător că clientul său va fi achitat după procesul din Germania.

Procurorii germani îl acuză că a făcut parte dintr-un grup de persoane care au plasat dispozitive pe conductele din apropierea insulei daneze Bornholm din Marea Baltică. Mai mult, el este acuzat de coordonare a grupării.

El este acuzat de complicitate la provocarea unei explozii, sabotaj anticonstituțional și distrugerea unor structuri importante. Suspectul a fost reținut în baza unui mandat de arestare european în orașul italian Rimini în luna august, dar s-a opus încercărilor de a-l transfera în Germania.

Polonia a refuzat extrădarea unui alt suspect

Luna trecută, un tribunal din Polonia a decis să nu-l predea pe un alt suspect ucrainean căutat de Germania în legătură cu exploziile și a ordonat eliberarea sa imediată din detenție.

Suspectul ucrainean, prezentat sub numele de Volodimir Z., a fost arestat la sfârşitul lunii septembrie în suburbiile capitalei poloneze Varşovia.

Premierul polonez Donald Tusk afirma în octombrie că „nu este în interesul” ţării sale ca ucraineanul reţinut pentru sabotajul asupra gazoductelor Nord Stream din Marea Baltică să fie extrădat către Germania, considerând că nu atacarea acestor gazoducte prin care Rusia exporta gaz în Germania este o problemă, ci faptul că ele au fost construite.

După sabotaj, anchete judiciare au fost deschise de Germania, Suedia şi Danemarca. Anchetele au fost închise în cele două ţări scandinave în 2024, dar ancheta germană a identificat o celulă ucraineană alcătuită din cinci bărbaţi şi o femeie ca participanţi la sabotaj.

Exploziile au distrus trei dintre cele patru conducte Nord Stream, care deveniseră un simbol controversat al dependenței Germaniei de gazul rusesc după invazia Moscovei în Ucraina.

Deşi un tronson al Nord Stream 2 mai poate fi folosit – celelalte necesitând reparaţii complexe -, iar Rusia a propus Germaniei să-i livreze gaz prin acesta, Berlinul a refuzat, invocând invazia rusă în Ucraina şi noua politică a UE de reducere a importurilor de gaze naturale ruseşti.