UE decide: protectionism sau piata libera a serviciilor

Parlamentul European urmeaza sa ia astazi in dezbatere directiva privind liberalizarea pietei serviciilor in spatiul comunitar – unul dintre cele mai controversate proiecte legislative ale UE care divizeaza de mai bine de un an si jumatate peisajul politic al Europei.

Pe fondul amplelor proteste anuntate de confederatiile sindicale europene, adeptii liberalismului de piata se confrunta azi, in forumul politic de la Strasbourg, cu sustinatorii protectionismului national, in incercarea de a influenta, conform propriilor viziuni, crearea unei pietei unice europene a serviciilor.

Sectorul serviciilor furnizeaza circa 70a din PIB-ul UE si asigura 60% din locurile de munca din blocul comunitar.

Ce vrea domnul Bolkestein?

Reforma, propusa in 2004 de fostul comisar european pentru piata interna, olandezul Frits Bolkestein, vizeaza, in esenta, „dizolvarea” frontierelor nationale pentru sectorul serviciilor, dupa modelul deja existent al pietei unice a bunurilor. Libera circulatie a fortei de munca si a serviciilor reprezinta principii statuate inca din 1957 in Tratatul de la Roma, care a pus bazele UE.

In realitate insa, atat muncitorii, cat si prestatorii de servicii care vor sa opereze in afara tarii de origine se confrunta in practica cu nenumarate obstacole – sociale, legislative sau birocratice.

Directiva Bolkestein vizeaza aplicarea reala a principiului liberei circulatii a serviciilor prin eliminarea acestor obstacole.

Astfel, in afara serviciilor publice gratuite, a celor financiare, de transport si telecomunicatii, toate celelalte servicii – de la restaurante, hoteluri, frizerii, la avocati, medici sau dresori de caini – vor putea fi oferite mai usor in strainatate.

Pro sau contra

Potrivit Comisiei Europene, infiintarea pietei unice a serviciilor urmeaza sa creeze circa 600.000 de noi locuri de munca si sa ofere un avant considerabil cresterii economice in UE.

Sustinatorii directivei Bolkestein arata totodata ca, in final, cel mai mare beneficiar al initiativei va fi consumatorul european, care, gratie concurentei reale dintre furnizori, va beneficia de servicii mai bune si mai ieftine.

Aplicarea directivei poate avea insa si efecte nedorite. Sindicatele si adversarii proiectului legislativ, pe care l-au botezat „directiva Frankenstein”, sustin ca deschiderea pietei serviciilor va duce la falimentul multor operatori si la o degradare a standardelor de protectie a mediului.

Cel mai important argument „contra” este insa, asa-numitul dumping social, adica micsorarea salariilor si diluarea protectiei sociale din statele bogate ale UE, sub presiunea influxului de mana de lucru ieftina din Est.

Pana-n ultima clipa

In ciuda dezbaterii prelungite a directivei propuse de Bolkestein, europarlamentarii, grupurile politice din PE si guvernele nationale nu au reusit sa se puna de acord asupra liberalizarii pietei serviciilor.

Firavul compromis atins dupa aproape doi ani de confruntari intre popularii si socialistii europeni parea sa se fi naruit ieri, cu numai trei zile inainte de votul din PE, programat pentru joi.

Articol integral in EVZ