UE vrea sa reformeze sistemul de solicitare de azil, printr-o impartire mai echitabila a fluxurilor migratorii / In centrul discutiilor, sistemul de cote obligatorii

Dupa ce a petrecut luni de zile incercand sa remedieze de urgenta criza migratorie care a pus la incercare sistemul de cereri de azil in UE, Bruxellesul prezinta miercuri diferitele „optiuni” avute in vedere pentru o revizuire in profunzime a acordurilor aflate in vigoare in prezent, scrie AFP.

In vizor se afla regulile de la Dublin – criticate de ani de zile – care stabilesc tara responsabila pentru examinarea cererii de azil.

Afluxul brusc si masiv de migranti – peste 1,25 de milioane de cereri depuse in 2015 – a dezvaluit problemele unui sistem care a pus o presiune enorma pe tarile aflate in „prima linie”, Italia si, in special, Grecia.

Potrivit unei surse diplomatice europene, Comisia Europeana se pregateste sa puna in discutie doua optiuni.

Prima optiune se bazeaza pe structura deja existenta, pastrand sistemul de cerere de azil in tara de prima intrare. Dar prevede si o cale de salvare in cazul unui flux masiv: un mecanism de „relocare” asemanator cu cel negociat de urgenta in 2015 de cele 28 de state membre.

„Este vorba de permanentizarea mecanismului de urgenta”, rezuma aceasta sursa europeana. Avantajul principal al acestei optiuni: se continua responsabilizarea tarilor de intrare, motivate astfel sa isi supravegheze mai bine granitele, si, prin extensie, frontierele externe ale UE.

A doua solutie consta in „relocarea permanenta”, instaurand ceea ce seamana cu un sistem de cote. Potrivit unei surse, aceasta optiune ar fi ar fi favorizata de doua tari care au primit un flux mare de migranti anul trecut: Germania si Suedia.

Mecanismul de relocare de urgenta a fost stabilit dificil si cu critici puternice. In conditiile in care cele 28 de tari s-au inteles sa repartizeze intre ele circa 160.000 de refugiati ajunsi in Grecia si in Italia, doar 1.111 oameni au fost subiectul acestui proces.

Relansarea solidaritatii europene

In miza este solidaritatea europeana, zguduita de o criza migratorie fara precedent din 1945.

Comisarul insarcinat cu migratia, Dimitris Avramopoulos, a recunoscut recent ca trebuie identificata „o impartire mai corecta a poverii”, in timp ce in toamna cancelarul german Angela Merkel a afirmat ca mecanismul de la Dublin este depasit.

Raspunsurile cel mai adesea individuale ale diferitelor state au aratat limitele coordonarii Uniunii in fata unei crize care a devenit o miza interna pentru numeroase guverne.

Intr-un interviu publicat miercuri de Bild, Francois Hollande a subliniat ca „nu se pune problema sa reproducem in 2016 ceea ce s-a intamplat in 2015”.

Presedintele european a subliniat ca „raspunsul nu poate fi decat european”, avertizand ca in caz contrar se prefigureaza „sfarsitul Schengen si revenirea la granitele nationale, respectiv un regres istoric”.

Pe termen lung, Bruxellesul ia in calcul posibilitatea de a transforma EASO, Biroul European de sprijin pentru azil, intr-o entitate supranationala insarcinata cu gestionarea solicitarilor de azil, potrivit unei alte surse europene.

Textele unei propuneri concrete sunt asteptate pana la finele lui iunie.