Ultimele negocieri pentru aderarea României la Schengen. Iohannis: Vom discuta și negocia până în ultimul moment

​Cu două zile înainte de reuniunea în care se va decide dacă România va adera la Schengen, președintele Klaus Iohannis spune că negocierile nu s-au încheiat încă, iar discuțiile se vor purta până în ultimul moment.

„Încă se discută, se negociază. Joi acestă chestiune se va afla pe masa Consiliului JAI. Acolo se va discuta in extenso această chestiune. Până atunci e nevoie de negocieri. Încă se discută pe textul acelei decizii. În continuare se discută și se negociază, nu ne vom opri din discutat și negociat până în ultimul moment”, a declarat, marți, șeful statului.

Comisia Europeană a subliniat luni că Bulgaria, România şi Croaţia îndeplinesc „în totalitate toate cerinţele” pentru a fi membre Schengen cu drepturi depline şi se aşteaptă ca toate cele 27 de state membre să dea undă verde, joi, primirii acestora, deși nu există unanimitate. Reamintim că guvernul olandez a dat vineri undă verde intrării României şi Croaţiei în Schengen, dar și-a menținut împotrivirea „fermă” şi „refuză să accepte” ca Bulgaria să adere la spaţiul de liberă circulaţie.

Și Parlamentul Suediei a votat pentru aderarea României la Schengen, în timp ce Austria continuă să se opună.

De ce se opune Austria: ultimul mesaj al cancelarului

Cancelarul Austriei, Karl Nehammer, a declarat marți că „mai e nevoie de timp” pentru a da un vot pozitiv aderării României și Bulgariei la Schengen. El a reluat argumentele ministrului austriac de Interneprivind migranții care au ajuns în Austria fără a fi înregistrați anterior în nicio altă țară UE.

Ministrul de interne austriac Gerhard Karner a reiterat săptămâna trecută că țara sa vrea să-și folosească dreptul de veto în ce privește includerea României și Bulgariei în spațiul Schengen.

Întrebat în cadrul unui interviu pentru Kurier cu privire la un posibil veto al Austriei împotriva aderării României, Bulgariei și Croației la Schengen, el a răspuns:

„Credem că are sens să includem Croația și să nu includem Bulgaria și România acum. Este important (în cazul sistemului de azil, rețineți) ca trei aspecte de bază să funcționeze: protecția frontierelor externe, respingerea (solicitanților de azil) și distribuirea (acestora). Adevărul este că multe lucruri nu funcționează în aceste domenii”.

Întrebat dacă partidul său, ÖVP, nu cumva exploatează chestiunea imigrației și azilului pentru a distrage atenția de la problemele interne ale partidului, el a sugerat că este vorba de acuzații politice ale opoziției.

„Adevărul este că am avertizat deja despre această situație în aprilie. Nimeni nu a ridicat această problemă în primăvară, în timp ce eu am avertizat că se va întâmpla. De asemenea, am ridicat în repetate rânduri această problemă la nivel european, deoarece suntem primii care vor fi afectați de acest val de refugiați economici, dintre care majoritatea vin pe ruta balcanică”, a adăugat el.

Anterior, ministrul de Interne al Austriei declarase că peste 90.000 de migranți au fost deja reținuți în Austria în acest an, dintre care 75.000 nu erau înregistrați în nicio altă țară a UE.

Principala cale de migrație către UE nu este însă prin România. Ruta Balcanilor de Vest este prin Turcia, Bulgaria, Macedonia de Nord și Serbia, potrivit datelor din septembrie ale agenției de frontieră Frontex, care a înregistrat o creștere de 141% a numărului de cazuri detectate în august, respectiv la 15.900.

Sursă foto: Dreamstime.com