Un economist legendar spune că Generația Z va trebui să „muncească mult mai mult” pentru a supraviețui erei IA și că ar putea trăi mai săraci decât părinții lor

Generația Z va trebui să muncească semnificativ mai mult decât generațiile anterioare pentru a-și menține standardul de viață pe măsură ce inteligența artificială remodelează piața muncii, mulți confruntându-se cu perspectiva de a câștiga mai puțin decât părinții lor, potrivit lui Gary Shilling, un economist care a prezis corect atât bula dot-com, cât și cea imobiliară.

Shilling, în vârstă de 88 de ani, și-a părăsit poziția de economist-șef al Merrill Lynch pentru a înființa în 1978 firma de consultanță A. Gary Shilling & Co. El a avertizat acum că mutațiile cauzate de IA reprezintă „o îngrijorare reală” care i-ar putea lăsa pe unii oameni „să vândă hamburgeri la colț de stradă”.

„Lumea nu ne datorează nimic”, spune Shilling. „Tinerii vor trebui să muncească foarte mult pentru a găsi domenii în care pot adăuga valoare și își pot spori productivitatea, pentru că asta este ceea ce contează în cele din urmă”

Evaluarea sa vine în contextul în care tot mai multe dovezi sugerează că Generația Z se confruntă cu circumstanțe economice mai serioase decât cele cu care s-au întâlnit părinții lor la vârste similare.

Transformare structurală. Situația din România

Transformarea depășește perspectivele individuale de carieră, vizând structuri economice fundamentale. McKinsey estimează că până la 30% din locurile de muncă actuale din economiile dezvoltate vor fi transformate sau eliminate de automatizare și IA până în 2030, cele mai expuse fiind serviciile administrative, contabilitatea, retailul, transportul și logistica – exact sectoarele în care tinerii găsesc tradițional locuri de muncă de nivel entry.

În România, estimările arată că peste jumătate din actualele joburi  vor fi afectate de IA. Totuși, doar o treime dintre tinerii români posedă competențe digitale avansate, comparativ cu o medie de 60% la nivel european, conform Eurostat.

Sectoarele din România cele mai expuse: manufactură, agricultură, comerț, transporturi.

România are nevoie de programe masive de recalificare – aproape de opt ori mai mulți adulți ar trebui să participe la cursuri de formare pentru a ajunge la nivelul țărilor nordice, potrivit raportului citat.

Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică prevede că Generația Z va trebui să se recalifice de trei până la cinci ori pe parcursul vieții profesionale, un ritm fără precedent în istoria modernă a muncii.

Erodarea puterii de cumpărare

Deși salariile nominale au crescut, costul activelor esențiale a depășit dramatic creșterea veniturilor. În România, salariile nete medii s-au dublat în ultimul deceniu, dar prețurile locuințelor au crescut de 3,5 ori, chiriile urcând cu 30 până la 50% în doar trei ani.

În orașe precum București, Cluj-Napoca și Brașov, apartamentele noi costă acum de 10 până la 12 ori salariul anual mediu, comparativ cu de cinci până la șase ori acum un deceniu. Chiar și cu inflație moderată, puterea reală de cumpărare a salariilor rămâne sub nivelurile din 2019.

Tinerii de astăzi economisesc în medie jumătate din cât economiseau părinții lor la aceeași vârstă, arată datele Eurostat. Accesul la credit s-a înăsprit, în timp ce costurile cu energia, transportul și alimentele au intensificat presiunea asupra bugetelor gospodăriilor.

Peste jumătate (55%) dintre tinerii români primesc ajutor financiar de la familie, această dependență scăzând odată cu vârsta – de la 77% în rândul celor de 18-21 ani la doar 40% în rândul celor de 30-35 ani. Suma primită este de obicei de până la 5.000 de lei pe an.