Cu câteva zile în urmă, în Republica Moldova s-a lansat serialul polițist „Plaha”, inspirat din viața lui Vladimir Plahotniuc, dar cu multe scene și personaje ficționale, după cum recunosc autorii. Lansarea filmului, înainte de alegerile parlamentare de pe 28 septembrie, poate fi considerată, deopotrivă, o lovitură electorală pentru PAS, dar și un prilej pentru moldoveni să-și reamintească de perioada în care țara era condusă de crima organizată și de politicieni corupți. Unul din episoadele din „Plaha” alimentează și speculațiile despre protecția înaltă din România de care a beneficiat unul dintre cei periculoși oligarhi din Republica Moldova. 

Un consilier prezidențial din România merge în Republica Moldova să găsească un om de afaceri suficient de priceput, care să se ocupe de extinderea în această țară a companiei românești „Petroil”. 

Oficialul român se cazează la hotelul omului de afaceri moldovean „Plaha”, bea niște vin scump împreună cu acesta, apoi merge în cameră însoțit de două prostituate. A doua zi, Plaha îi arată o casetă cu „filmul” petrecerii sale cu prostituate de noaptea trecută și-i spune că el este persoana cea mai potrivită să conducă afacerile Petroil pe teritoriul Republicii Moldova. 

Acesta este unul dintre episoadele serialului de ficțiune, „Plaha”, inspirat de fapte reale, după cum spun autorii, lansat în Republica Moldova zilele trecute. Serialul, care poate fi vizionat pe YouTube, este regizat de Igor Cobileanski și are actori români și moldoveni de primă mână. De exemplul rolului lui Vlad Plaha este jucat de Iulian Postelnicu, unul dintre cei mai în vogă actori din România (polițistul din „Oameni de treabă”).

Am citit în presa din Republica Moldova că serialul a costat 1,5 milioane de euro, a fost făcut de două case de producție împreună cu Jurnal TV. Scenele au fost filmate în Republica Moldova, România și chiar în SUA. Ulterior, Guvernul a alocat 2,5 milioane de lei moldovenești din bugetul public pentru difuzarea serialului. 

Inspirat din viața lui Plahotniuc

În mod evident, „Plaha” este inspirat din viața oligarhului local Vladimir Plahotniuc care, la un moment dat, capturase pe de-a întregul statul moldovean. Acuzat acum de mai multe infracțiuni, printre care și participarea la scoaterea din țară, în 2014, a unui miliard de dolari din băncile moldovenești, oligarhul a fugit din Moldova, dar a fost prins în Grecia și urmează să fie extrădat. 

Pentru moldoveni este ușor să identifice în serial personaje de tristă amintire din istoria lor recentă, după căderea URSS. În „Plaha” îl vor recunoaște pe fostul președinte comunist Voronin, care candidează și la aceste alegeri în alianță cu socialistul Dodon, pe unionistul Iurie Roșca, condamnat între timp pentru trafic de influență, dar alte personaje din lumea interlopă și politică.

Fără să dau prea multe spoilere, filmul arată practic cum a fost capturată Republica Moldova de crima organizată și de politicienii corupți, după declararea independenței. Oamenii ajungeau la închisoare în urma unor înscenări, mafiile locale se ocupau cu traficul de ființe umane sau cu cumpărarea activelor statului pe sume derizorii, la pachet cu politicienii și cu organele de cercetare penală. Cei care se opuneau erau pur și simplu eliminați.

În tot acest context complicat, o jurnalistă vrea să afle adevărul despre unul dintre cei mai importanți oameni din Republica Moldova.

Revenind la realitate, despre Plahotniuc s-a vorbit foarte mult și în contextul legăturilor sale cu oameni din România. Ba chiar unii au acuzat statul român de o oarecare protecție pe care i-ar fi acordat-o oligarhului. De aceea, scena fictivă cu oficialul român filmat împreună cu prostituate nu mai pare chiar atât de deplasată.

În 2009, a existat un episod ciudat în relațiilor dintre cele două state, când consulul român de la Chișinău a trebuit să-și dea demisia după ce a fost filmat în timp ce făcea sex cu o femeie.

Criticat pentru momentul ales să fie difuzat

Una dintre criticile aduse serialului Plaha este că a fost lansat intenționat înaintea alegerilor pentru a-i pune într-o lumină nefavorabilă pe contracandidații PAS. De altfel, pentru moldoveni este ușor să identifice personajele fictive din film cu cele din viața reală: Plaha – Plahotniuc, Roșu – Roșca, Cioroian – Voronin sau compania „Petroil” – Petrom.

„Fiecare cetățean trebuie să vadă mini serialul Plaha pentru a ne aduce aminte cum a fost Moldova 5 ani în urmă, 10 ani în urmă, 20 de ani în urmă. (…) Nu vreau să ne ascundem după degete. Cred că momentul ales pentru a fi difuzat acest film este perfect. Avem niște alegeri în câteva zile. Societatea trebuie să știe ce votează. Filmul Plaha oferă o perspectivă clară. Așa a fost Moldova în trecut și tot așa poate deveni după alegerile acestea”, a scris, de pildă, pe Facebook, Andrei Spânu, fost ministru al Infrastructurii în Guvernul PAS.

După ce am văzut primele patru episode din serial – care, ca o părere personală, este mult peste serialele polițiste românești din ultimii ani – nu am putut să nu fac o legătură cu ce mi-a spus recent vicepreședinta Consiliului Audiovizualului de la Chișinău Aneta Gonța, despre propaganda pe care o face Kremlinul în Republica Moldova, prin intermediul filmelor rusești.

Discuția avea loc în contextul în care mai multe televiziuni din Rusia au fost interzise pe teritoriul țării, ceea ce a nemulțumit o parte din populație, care se uita la filmele și divertismentul difuzate de acestea.

De ce nu se uită la televiziunile românești? „Conținutul nu este de aceeași calitate”, a declarat tranșant Aneta Gonța.

Serialul în limba română „Plaha” ar putea fi acel „conținut de calitate” de care vorbea vicepreședinta Consiliului Audiovizualului. 

Dacă mai adăugăm și faptul că mulți moldoveni, atât din țară cât și din diaspora, vor găsi familiare multe din situațiile descrise acolo, succesul producție pare asigurat.  

Jurnalistul Gabriel Bejan trimite în fiecare marți dimineață newsletterul „Rațiunea, înapoi!”, o sinteză clară și echilibrată a celor mai importante evenimente din actualitatea politică, economică și internațională. Dacă vă interesează contextul din spatele știrilor, vă puteți abona aici: