Un nou termen pentru pensiile speciale. Simonis: Decizia CCR lasă o portiță

Preşedintele interimar al Camerei Deputaţilor, Alfred Simonis, crede că, până la finalul lunii septembrie, va fi adoptată legea pensiilor speciale în noua formă, cu modificările cerute de Curtea Constituţională.

Alfred Simonis a fost întrebat, sâmbătă, la emisiunea Insider Politic de la Prima TV, ce se întâmplă cu pensiile speciale, având în vedere opoziţia Curţii Constituţionale.

“Decizia Curţii nu e atât de vehementă. Lasă o portiţă. Cred că până la finalul lunii septembrie, vom adopta legea în noua formă, cu modificările cerute de Curtea Constituţională”, a explicat Alfred Simonis.

El a fost întrebat cine sunt cei vizaţi de această lege. “Toate categoriile de pensii speciale din România, respectând decizii. Poate cineva ne va întreba de ce nu le tăiaţi de tot, ca la parlamentari. Acolo unde am putut să o facem, pentru că este lege distinctă, am făcut-o. Am tăiat la parlamentari, la magistraţi şi la alte categorii. Nu le mai poţi tăia. Pentru că sunt unele decizii care spun că nu au… Şi într-adevăr, la nivel european există conceptul ăsta, magistraţii au în toată lumea pensii speciale”, a spus preşedintele interimar al Camerei Deputaţilor, citat de news.ro.

El a precizat că pensiile speciale vor fi impozitate. “15, 20, 25% atâta timp cât am stabilit plafonul maxim sau se va stabili plafonul maxim, nici măcar nu-i foarte important. (…) A trecut deja de Curtea Constituţională. Curtea a spus că e constituţional să impozitezi. Nu poţi elimina anumite categorii.Mi-e complicat să înţeleg de ce nu poţi elimina. Pentru că politica fiscală a statului o face Guvernul, o face Parlamentul. Ceva ce ţi-am dat printr-un act normativ în Parlament poate fi retras printr-un act normativ în Parlament”, a spus Simonis.

Curtea Constituţională a publicat, pe 7 august, motivarea deciziei prin care a admis parţial sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) privind pensiile speciale şi care urmează să fie modificată din nou de către Parlament pentru ca actul normativ să fie pus în acord cu decizia CCR.

Judecătorii CCR explică că statul are libertatea de a modifica sau chiar elimina un venit acordat cu titlu de compensaţie, dar că nu poate fi o măsură discriminatorie, aplicată doar unei categorii profesionale-cum e acum în cazul magistraților, ci trebuie aplicată tuturor categoriilor profesionale, inclusiv militarilor.

Totuși, judecătorii Curţii precizează că nu pot fi făcute modificări ale spectrului remodelării elementelor definitorii ale dreptului la pensie deja exercitat şi anume pensie aflată în plată, deoarece acest lucru „afectează integritatea şi substanţa acestuia şi pune sub semnul îndoielii încrederea cetăţeanului în stat şi în activitatea de legiferare”. Cu alte cuvinte, modalitatea de calcul al pensiei respective rămâne guvernată de legea sub imperiul căreia a fost obţinută.

La finalul lunii iunie, parlamentul a adoptat o serie de modificări privind pensiile magistraților, potrivit cărora procurorii și judecătorii se pot pensiona până în 2028 în aceleași condiții ca până acum, adică indiferent de vârstă, dacă au 25 de ani vechime, și beneficiind de o pensie în cuantum de 80% din indemnizația brută și sporurile din ultima lună de activitate. Mai exact, modificarea instituie o perioadă de grație de cinci ani pentru pensionarii speciali.

Vârsta de pensionare crește de anul viitor etapizat, de la 50 de ani, în 2024, la 60 de ani în 2035.

De asemenea, s-a decis impozitarea cu doar 15% a pensiilor speciale mai mari de 4.000 de lei net.

• CONSULTĂ AICI LEGEA PENSIILOR SPECIALE ADOPTATĂ DE PARLAMENT
• CONSULTĂ AICI SESIZAREA DE NECONSTITUȚIONALITATE FĂCUTĂ DE ICCJ

Reforma pensiilor speciale este jalon în PNRR.

Pensiile speciale costă statul român în jur de 12 miliarde de lei anual.

La finalul lunii iulie, numărul pensiilor de serviciu era de 10.310. Dintre acestea, mai mult de jumătate, adică 5.309 erau ale procurorilor și judecătorilor. Pensia medie în acest caz este de 21.583 de lei, potrivit datelor publice.

De pensii de serviciu beneficiază și membrii Corpului diplomatic şi consular, funcționarii publici parlamentari, personalul aeronautic civil navigant, personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor și personal al Curții de conturi.

În categoria pensiilor speciale, adică cele primite în baza unor legi speciale, sunt încadrate în discursul public și pensiile militare. Acestea din urmă reprezintă grosul, adică în jur de 180.000. Aici intră pensiile celor care au lucrat la MAI, MApN și SRI și sunt plătite de casele de pensii ale acestora.

La nivelul MAI sunt 97.000 de beneficiari, care costă anual 5,2 miliarde de lei.

La nivelul MAPN sunt în jur de 78.000 de beneficiari, în vreme ce în jur de 5.700 provin din SRI, SIE si STS. La nivelul anului trecut costul cu pensiile acestora era în jur de 4 miliarde de lei.