Universitatea din Bucuresti: George Copos a plagiat subtil, prin repovestire, in cartea scrisa in inchisoare. Ar putea exista un ghostwriter, un scriitor profesionist ascuns

Una dintre cartile publicate din penitenciar de catre George Copos reprezinta un „plagiat subtil, realizat prin copiere deghizata sau/si repovestire”. Concluzia apartine Comisiei de Etica a Universitatii din Bucuresti, care a anuntat astazi ca „exista indicii clare ca dl. George Copos nu ar fi putut realiza acest tip de lucrare si, deci, nu ar putea fi creditat ca autor”. Expertii vorbesc despre folosirea unui ghostwriter, adica a unui „scriitor profesionist ascuns care a realizat operatiunea” si precizeaza ca atat autorul plagiat, cat si Copos „au fost in relatie cu aceeasi persoana, dl profesor emerit Stelian Brezeanu”.

• Universitatea din Bucuresti a anuntat ca s-a autosesizat in cazul suspiciunii de plagiat privindu-l pe profesorul Augustin Fuerea

Universitatea din Bucuresti a anuntat joi, 28 ianuarie 2016, in cadrul unei conferinte la care au participat rectorul Universitatii din Bucuresti Mircea Dumitru, presedintele Comisiei de Etica Marian Popescu si prorectorul Liviu Papadima, concluziile Comisiei de Etica privind suspiciunile de plagiat dintr-o carte scrisa in penitenciar de George Copos.

Comisia de etica a Universitatii din Bucuresti a precizat ca a fost sesizata de Catalin Parfene, autor al lucrarii de disertatie „Domnii Tarilor Romane si sud-estul Europei. Aspecte ale politicii lor matrimoniale (secolele XIV-XVI)” pe care a sustinut-o in 2005 la Facultatea de Istorie a Universitatii din Bucuresti sub coordonarea stiintifica a profesorului dr. Stelian Brezeanu. Acesta a sustinut ca lucrarea sa a fost plagiata de catre George Copos in cartea sa din 2014, publicata la Editura Niculescu, „Aliante matrimoniale in politica principilor romani din Tara Romaneasca si Moldova in secolele XIV-XVI”.

Cele mai importante concluzii ale Comisiei de Etica din Universitatea Bucuresti:

• „Comisia considera ca avem de-a face cu un tip de plagiat subtil, realizat prin copiere deghizata sau/si repovestire.
• Nu este vorba de un clasic copy-paste, ci de un autor profesionist care a realizat foarte multe parafrazari inacceptabile, cum sunt numite in literatura de specialitate (…), dupa lucrarea de disertatie a dlui Catalin Parfene.
• Erori comise de acesta, semnalate de experti, au fost si ele preluate in cartea dlui George Copos, ceea ce arata ca acesta ar fi avut la dispozitie disertatia dlui Parfene.
• Cel mai adesea, in carte se intalnesc mai multe tipuri de preluari neatribuite prin parafrazare sau rezumare, descrise in detaliu in lucrarea profesorului Dorin Isoc (‘Ghid de actiune contra plagiatului’, 111-112).
• Doua dintre expertize detaliaza profesionist cum s-a produs acest tip de plagiat mai putin uzitat, dar intalnit in practica academica si nu numai. El mai este numit generic plagiat de tip mozaic, iar actiunea de a plagia este numuta, in acest caz, patchwriting, adica: ‘imprumutarea frazelor din sursa fara citarea sau gasirea sinonimelor cu pastrarea structurii generale si a sensului operei originale’. (Definitie Bowdoin College, Maine, USA, des intalnita in practica).
• In fine, cel mai eficient instrument anti-plagiat, in engleza, TurnItIn, listeaza 10 tipuri de plagiat dintre care cel putin 5 se regasesc si in cartea dlui Copos (‘Find-replace’, ‘Remix’, ‘Recycle’, ‘Hybrid’, ‘Re-tweet’).
• Circumstanta speciala, in acest caz, e ca disertatia dlui Catalin Parfene nu fusese publicata si dl Copos nu ar fi putut, deci, plagia. Circumstanta agravanta este ca cei doi au fost in relatie cu aceeasi persoana, dl profesor emerit Stelian Brezeanu, conducatorul stiintific al masterandului din 2005, dl Parfene, autor al recomandarii si al prefetei cartii dlui Copos, in 2014.
• Comisia de etica considera ca exista indicii clare ca dl. George Copos nu ar fi putut realiza acest tip de lucrare si, deci, nu ar putea fi creditat ca autor (…). Nu are antecedente in ordinea activitatii stiintifice, nu a avut in detentie conditii de studiu al unor documente speciale (‘acte de cancelarie’ etc.). Semnificativ, documentarea dlui Copos se opreste la anul 2005, an al sustinerii disertatiei de catre dl. Parfene.
• O concluzie care s-ar impune este ca ar putea exista, in aceasta situatie, ceea ce, in literatura de specialitate, se numeste ‘ghostwriter’, un scriitor profesionist ascuns care a realizat operatiunea.
• Comisia de etica considera ca situatia in care s-a plasat dl. profesor emerit Stelian Brezeanu (…), coordonator stiintific al unui masterand care a realizat o lucrare pe acelasi subiect regasit in cartea dlui Copos, si pe care a prefatat-o chiar, produce un impact negativ asupra imaginii Universitatii din Bucuresti si recomanda conducerii acesteia luarea masurilor ce se impun, conform prevederilor din Carta UB si Codul de etica.
• Comisia de etica recomanda, totodata, conducerii UB sa atraga atentia cadrelor didactice asupra recomandarilor pe care le dau detinutilor care doresc sa realizeze lucrari stiintifice in detentie, ca pot face acest lucru daca se asigura ca acestia au activitati prealabile de cercetare si realizare de lucrari stiintifice si ca au citit lucrarile respective inainte de publicare.

Mircea Dumitru, rectorul Universitatii din Bucuresti, a declarat ca profesorul Stelian Brezeanu nu mai este in relatii contractuale cu universitatea, in acest moment, si ca „ceea ce se poate face si ceea ce ar fi un vot de blam moral este sa se propuna Senatului Universitatii sa i se retraga acel titlu onorific pe care Facultatea de Istorie i l-a acordat atunci cand domnia sa s-a pensionat in 2010 (…) – cel de profesor emerit„.

Comisia a aratat in raportul prezentat presei ca intarzierea cu care se pronunta este cauzata de „identificarea si acceptul specialistilor in materie de a produce expertize pentru un subiect de istorie foarte specializat.”

Cei trei specialisti care au realizat expertize pe aceasta suspiciune de plagiat sunt:

– conferentiarul universitar doctor Marius Diaconescu de la Facultatea de Istorie a Universitatii din Bucuresti, care intr-un referat de o pagina concluzioneaza: „cartea semnata de Gheorghe Copos nu este un plagiat dupa lucrarea de masterat a lui Catalin Parfene”.

– lectorul universitar doctor Adinel-Ciprian Dinca de la Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca, ce identifica un plagiat

– profesorul universitar doctor Alexandru-Florin Platon de la Facultatea de Istorie a Universitatii Al.I.Cuza Iasi, care identifica de asemenea un plagiat

Amintim ca George Copos a fost eliberat conditionat in aprilie 2015 din inchisoare, dupa ce a sustinut ca a castigat peste 200 de zile in anul in care a fost in detentie prin faptul ca a scris cinci carti, una de istorie si patru de turism, a muncit la atelierul de tamplarie si s-a inscris la toate activitatile Penitenciarului Rahova. Copos avea de executat 4 ani de inchisoare, in urma contopirii pedepselor primite in dosarul Loteria I si in dosarul Transferurilor din fotbal (sursa si detalii).

Cele mai importante declaratii facute de rectorul Mircea Dumitru:

• In vara anului trecut am avut o conferinta de presa in care am ridicat foarte clar doua probleme: prima problema, aceea ca universitatile sa fie responsabilizate prin intarirea autonomiei universitare, dar si in mod corelativ prin adancirea raspunderii pe care o au fata de studenti si fata de societate, in asa fel incat teze de doctorat sau alte titluri stiintifice care au fost emise de catre universitatile respective pe baza unor activitati frauduloase sa poata si sa trebuiasca sa fie retrase chiar de universitatile in cauza
• A doua chestiune pe care am discutat-o tot atunci a fost aceea legata de lipsa totala de moralitate datorata tocmai abuzului bazei legale prin care mai multi cetateni care au fost condamnati au beneficiat de o luna de scurtare din pedeapsa de detentie in penitenciar prin publicarea unor asa-zise lucrari stiintifice
• Din pacate pentru universitatile romanesti, si pentru Universitatea din Bucuresti, si in acest caz anumiti profesori nu si-au respectat statutul, nu au respectat demnitatea profesiei lor, nu au respectat institutia din care fac parte si au girat intr-un fel sau altul aceste lucrari pe care nu incetez sa le numesc „prezumtiv stiintifice” sau „pretins stiintifice”
• Ma bucur sa vad ca, dupa aproape un an, aceste doua chestiuni au revenit cu forta in dezbaterea publica si iata ca acum asteptam o Ordonanta de Urgenta care se anunta la inceputul lunii februarie prin care universitatilor li se recunoaste acest drept de a retrage dipome, titluri si alte certificate universitare, inclusiv diplomele de doctorat
• S-a discutat foarte mult in ultima vreme si despre modificarea sau abrogarea legii prin care se poate scadea o luna din pedeapsa din penitenciar pentru cei care au produs aceste prezumtive lucrari stiintifice. Din pacate, si aici unii profesor, chiar si de la Universitatea din Bucuresti, au fost implicati si astazi vom discuta si acest aspect
• Universitatea si-a asumat in integralitate incepand din 2012, de cand s-a evaluat teza de doctorat a domnului Victor Ponta, si-a asumat absolut tot ceea ce decurge din deciziile pe care Comisia de etica si celelalte comisii le-au produs, decizii care au probat plagiat in teza de doctorat.
• L-am invitat aici la conferinta de presa pe domnul profesor Liviu Papadima, prorector, pentru ca domnia sa a fost membru intr-o comisie numita de catre ministrul Educatiei Nationale, dl profesor Adrian Curaj. L-am desemnat in aceasta comisie, unde a lucrat impreuna cu o doamna profesor de la Facultatea de Drept
• Nu avem relatii contractuale [cu profesorul Brezeanu – n.red.]. Dl profesor Brezeanu s-a pensionat in 2010 si a incheiat orice fel de relatie contractuala la forma de activitate pe care noi o numim „plata cu ora” in octombrie 2015. Deci in momentul de fata domnia sa este pensionar.
• Ceea ce se poate face si ceea ce ar fi un vot de blam moral este sa se propuna Senatului Universitatii sa i se retraga acel titlu onorific pe care Facultatea de Istorie i l-a acordat atunci cand domnia sa s-a pensionat in 2010. Nu a fost un titlu acordat de catre Senatul universitatii – cel de profesor emerit – ci a fost acordat de catre profesorii de la Facultatea de Istorie, tocmai pentru ca dl profesor Brezeanu era un profesor foarte bun, un foarte bun specialist in domeniul pe care l-a exercitat in universitate mai mult de 40 de ani
• Nu vom cere daune materiale, dar propunerea care a venit din partea Facultatii de Istorie acum cateva zile va fi o propunere pe care o vom sustine in fata Senatului universitatii – aceea de a i se retrage titlul – pentru ca pentru domnia sa va fi o lovitura foarte puternica
• Niciunul dintre acesti profesori nu a venit sa discute cu mine sau cu cei care suntem in conducerea universitatii, sa ne ceara macar parerea daca este bine sau nu sa dea aceste referate, aceste aprobari pentru publicarea lucrarilor. Noi am stiut post-festum, am aflat de fapt de aceste situatii abia cand presa a prezentat lucrurile, dar cunosteam acest mecanism, pentru ca si noua ni s-au adresat, chiar mie personal mi s-a adresat de catre un personaj destul de cunoscut in viata publica romaneasca, mi s-a adresat rugamintea, solicitarea de a da un astfel de referat. Nici nu am raspuns la aceasta solicitare. Am socotit ca este complet deplasat sa-i raspund ca nu sunt de acord sa dau referatul. Pur si simplu n-am dat referat, iar persoana respectiva s-a adresat altcuiva, care pana la urma a facut.
• Nu [pot sa va spun cine este – n.red.], nu exista dovezi. Va spun si daca ma credeti, bine. Insa vreau sa va spun ca au fost oameni care au refuzat, gandindu-se ca trebuie sa apere demnitatea profesiei si a universitatii, si aici intr-un fel ii dau dreptate, dar altfel ma despart putin de colegul meu Marian Popescu. Sigur ca universitatile sunt implicate, pentru ca acesti profesori au girat lucrarile in virtutea faptului ca sunt profesori, pentru ca asa spune si legea. Deci ei apartin unei comunitati universitare. Dar, pe de alta parte, nu universitatea ca atare, daca prin asta intelegeti Senat, Consiliu de Administratie sau Rector, de cele mai multe ori, pentru ca au fost cazuri in care si rectori au dat aceste aprobari, din cate am inteles
• Dar in cazul Universitatii din Bucuresti, nu conducerea Universitatii a dat aceste aprobari, oamenii respectivi au actionat liber intr-un mod iresponsabil, dupa parerea mea. 
• Atunci cand apar astfel de crize, in primul rand trebuie vazut daca acest cod etic al Universitatii este suficient de bogat ca sa acopere toate aceste cazuri. Pana cand sa apara aceasta problema nationala a literaturii de penitenciar, niciun profesor universitar nu se gandea ca va intra in atributia sa sa se protejeze de astfel de lucruri, sa stie ca nu e bine sa faca aceste lucruri. Acum am aflat ca se poate si asa ceva. Prin urmare, si codul va trebui scris si dezvoltat in aceasta directie. Deci vom lua si noi masuri profilactice, ca sa nu se mai intample asa ceva.
• Libertatea de gandire si de expresie este o valoare inalienabila a universitatilor moderne. Eu nu pot sa cer unui profesor sa ma anunte de fiecare data ce face, pentru ca asta nu este o unitate militara, este o universitate. Ceea ce pot sa-i spun profesorului este sa stie ca se expune el sau ea insasi si ca pune in joc reputatia universitatii. Si atunci, daca profesorul este responsabil stie ce are de facut, daca nu – atunci poate si trebuie sa fie pedepsit.
• Dar eu, ca rector, nu pot sa-i spun cuiva: in fiecare zi trebuie sa vii sa-mi dai raportul! Nu se intampla asa ceva si nu trebuie sa se intample intr-o universitate adevarata. Oamenii acestia au abuzat de o libertate pe care au inteles-o prost si au abuz de o lege care altminteri, in natura ei, nu este o lege rea – faptul ca cineva se poate reabilita scriind. Dar, evident, daca poate sa scrie. Daca cineva n-a scris toata viata lui un rand, cum se poate dupa aia admite de catre penitenciar, judecator, chiar si profesorul care i-a dat referatul, ca dintr-o data a devenit autor, a devenit scriitor, istoric, peste noapte? Cum putem accepta asa ceva?
• Exista metode administrative [de sanctionare a celor gasiti vinovati], de pilda: pentru o perioada nu are dreptul sa participe la anumite comisii, pentru o perioada nu are dreptul sa aiba mai mult decat norma de baza – ceea ce inseamna o diminuare a salariului fara sa ii micsorezi salariul de baza, nu poate sa participe la anumite granturi. Deci toate lucrurile astea trebuie dozate si gandite in functie de situatia concreta.
• In momentul in care aceasta ordonanta va fi publicata in Monitorul Oficial, daca ea va trebui sa fie completata de o metodologie, vom astepta si metodologia, daca nu, vom aplica exact ceea ce spune acea ordonanta. In cazul in care ordonanta permite rectorului sa anuleze 1. diploma, 2. ordinul, atunci vom face acest lucru. 
• Noi ne gandim la ce se va intampla cu universitatea si in urmatorii 10 ani, 15 ani, 100 ani, nu numai la ce s-a intamplat acum 10 ani, ca este totusi o perioada scurta a istoriei Romaniei pe care lumea o va uita peste 50 de ani. Pe noi ne intereseaza daca aceste universitati vor ajunge sa functioneze asa cum functioneaza toate suratele lor din occident, asta ne intereseaza.

Cele mai importante declaratii facute de prorectorul Liviu Papadima:

• Am facut parte in numele Universitatii Bucuresti din comisia consultativa de la nivelul Ministerului Educatiei. Ea a fost alcatuita din persoane desemnate de principalele universitati ale tarii, in particular patru universitati din Consortiul Universitaria, respectiv inca Universitatea din Bucuresti, Universitatea Al.I. Cuza din Iasi, Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca si Universitatea de Vest din Timisoara, un reprezentant al Academiei Romane, specialisti in domeniul juridic din partea Ministerului. Au fost trimise in aceasta comisie cate doua cadre didactice din partea universitatilor mentionate, dintre care unul cu pregatire juridica. De la noi a fost dna profesor Tofan, sefa scolii doctorale de Drept a universitatii noastre
• Sarcina noastra a fost sa gasim niste solutii pentru intarirea eticii si integritatii academice in invatamantul superior romanesc, in particular focalizata pe problema doctoratelor
• Au fost cateva decizii dificile pe care le-am discutat intens si pot sa spun cu deplina convingere ca le-am discutat cu buna-credinta din partea tuturor membrilor comisiei in privinta solutiei optime
• O chestiune a fost aceasta a trecerii doctoratelor integral in jurisdictia universitatilor. Este foarte normal sa fie asa, doctoratul este definit legal ca cel de-al treilea ciclu de invatamant universitar si nu exista nicio ratiune pentru care sa aiba un alt regim al acordarii diplomei decat au studiile de licenta sau masterat.
• Apoi a fost chestiunea iarasi dificila, cu multe implicatii legale si de constructie a legislatiei actuale, daca un rector este cel care emite documentul pe baza caruia se acorda titlul si diploma de doctor, asa cum propune acest raport al comisiei, atunci este foarte normal ca tot rectorul sa aiba acelasi drept de a-l revoca.
• Problema a fost ce se intampla in situatiile in care titlul de doctor a fost acordat prin ordin de ministru. Si aici aveam de optat intre doua tipuri de asimetrii: asimetria actelor, pe de o parte, si asimetria situatiei celor care detin un titlu de doctor. In perspectiva, asimetria actelor este mai putin daunatoare decat asimetria statutului doctorilor. Sa spui ca un detinator al titlului de doctor este de un anumit tip pana in anul X si de un alt tip pana in anul Y evident nu face bine titlului respectiv.
• Astea sunt, in esenta, lucrurile majore. Am incercat sa facem si niste propuneri pentru regandirea atributiilor si a modului de functionare a comisiilor consultative aflate, potrivit legii, la dispozitia Ministerului, care in mod evident au atributii intersecte, neclare, si un mod de configurare a personalului iarasi care poate fi pus sub semnul intrebarii.
• Cu alte cuvinte, dupa cum stim, de pilda, astfel de comisii pot fi dizolvate peste noapte dupa bunul plac al unui ministru sau al altuia, pot fi intemeiate discretionar. Ceea ce gandim ca ar fi sanatos, din punctul de vedere al atributiilor si al modului de constituire al acestor comisii ar fi ca selectia membrilor lor sa se faca printr-un proces transparent, de durata, in asa fel incat sa fim asigurati ca intra acolo oameni cu competente si cu un statut de probitate profesionala care sa le dea dreptul sa fie acolo
• In urma acestor propuneri, lucrand impreuna cu juristii, am incercat sa definitivam si proiectia modificarii unor acte juridice subsecvente. Sunt multe, e vorba chiar si de modificarea inevitabila a unor articole din Legea Educatiei. Am inteles ca raportul asta va fi facut public cel tarziu in weekendul acesta sau la inceputul saptamanii viitoare
• Exista si aceasta opinie juridica, cum ca un act emis de rectorul unei universitati nu poate, din punct de vedere juridic, anula un act semnat de catre ministru. Vreau sa spun ca parerile juristilor sunt extrem de impartite in chestiunea asta si a trebuit sa lasam totusi specialistii sa se pronunte.

Cele mai importante declaratii facute de Marian Popescu, presedintele Comisiei de etica a Universitatii din Bucuresti:

• Exista in mai multe universitati din Romania colegi care au dat recomandari. Daca pot sa spun din fericire, Universitatea Bucuresti este pe un loc codas in acest clasament. Exista doua cadre didactice titulare care au dat aceste recomandari [Conf. Univ. Dr. Anca Monica Ardelean de la Fac. de Administratie si Afaceri si Conf. Univ. dr. Dan Pavel – n.red.]. Comisia de etica a incercat sa intre in contact colegial, amiabil, nu inchizitorial, pentru ca nu asta este treaba comisiei.
• Pana aseara, nu a raspuns decat unul dintre cei doi, iar a doua persoana a raspuns astazi de dimineata, spunand ca ar dori o audiere la comisie, pentru a da explicatii. Situatia sigur ca este delicata, dar sunt convins ca avem instrumentele sa o putem rezolva si faptul ca este vorba de numai doua persoane spune ceva. In general, colegii sunt atenti cand este vorba despre situatii de acest gen
• Imediat ce Comisia are imaginea clara a conditiilor in care a fost acordata recomandarea si a cum arata recomandarea si imediat cum Comisia are raspunsul de la Administratia Penitenciarelor careia m-am adresat acum mai bine de 3 saptamani, cred, cerand copii dupa recomandarile date de cei doi colegi, vom fi in stare sa aparem cu o concluzie
• Comisia de etica, ce functioneaza numai pe baza sesizarilor, nu are de unde sa stie ce se intampla in inchisorile din Romania. Noi nu monitorizam activitatea stiintifica a detinutilor. In acelasi timp, insa, Comisia de etica a inceput din 2012, o data cu primul mandat al dl rector, care este acum la al doilea mandat, sa dezvolte o cultura a integritatii si a eticii atat in universitatea noastra, cat sa dea un semnal si pentru celelalte universitati
• Trebuie sa spun nu cu incantare ca vocea rectorului universitatii si pozitia Universitatii din Bucuresti si a comisiei sale de etica sunt deocamdata singulare in peisajul academic romanesc. N-as vrea sa comentez de ce se intampla lucrul acesta, dar explicatii pot fi.
  
• Universitatea din Bucuresti s-a autosesizat in cazul suspiciunii de plagiat privindu-l pe profesorul Augustin Fuerea si vom demara lucrarile in ceea ce priveste examinarea acestui caz foarte curand
• Vom transmite directiei nationale a penitenciarelor punctul de vedere al Comisiei de etica, care se limiteaza numai la aspectul academic. Nu domnul Copos este membru al comunitatii academice, ci domnul actualmente doctorand al Universitatii din Bucuresti Catalin Parfene. Actiunea noastra a avut in vedere stabilirea adevarului in ce priveste un membru al comunitatii academice
• Colegii care dau recomandari nu este obligatoriu sa ceara acordul facultatii sau al universitatii. In acelasi timp, insa, sa nu uitam ca ei au fost contactati de detinuti sau de rude ale acestora in calitatea lor de cadre didactice ale unor universitati. Argumentul care a fost adus de catre colegi de la universitati din tara, si anume ca au actionat in nume personal aceste cadre didactice, nu rezista. Ele nu au actionat in nume personal, pentru ca atunci nu ar mai fi trebuit sa treaca prof. dr., conf. dr., ba si universitatea la care sunt afiliati. Deci asa ceva nu exista. 

Citeste si:

• VIDEO Prima reactie a lui George Copos la acuzatiile de plagiat: Am fost calomniat brutal. Ma voi adresa justitiei

• George Copos: Proportia pasajelor din carte susceptibile de plagiat este de 2%, o limita acceptabila

• Catalin Parfene: In cartea lui George Copos sunt multe pasaje asemanatoare cu cele din lucrarea mea/ Este aceeasi ordine a ideilor, dar lucrarea mea nu figureaza in bibliografie

• O carte scrisa de Copos in inchisoare, suspecta de plagiat. Omul de afaceri ar fi cumparat intreg tirajul

• George Copos, eliberat conditionat din inchisoare; decizia este definitiva