Va mai fi zăpadă pentru schi la munte după 2050? Ce se va întâmpla cu stațiunile de schi din cauza încălzirii climei
Vedem tot mai des că decembrie este cam fără zăpadă și se poate merge la schi abia după jumătatea lui ianuarie. Încălzirea climei a schimbat calendarul sezonului de schi și o va face în continuare. Ce se va întâmpla cu zăpada în stațiunile montane? Este o soluție zăpada artificială? În ce luni de iarnă s-a încălzit cel mai mult?
Informația pe scurt:
- Există în România mai multe zone montane unde la altitudine mare sunt în anii buni și peste 100 de zile cu suficientă zăpadă pentru schi. Este sigur că numărul de zile va scădea în următoarele decenii, în unele locuri cu 10% (la mare altitudine), iar mai jos și cu mai mult de 30%. Iarna NU va dispărea însă ca anotimp în România și zăpezile mari vor exista și pe mai departe la munte.
- Jumătate dintre staţiunile de schi din Europa se vor confrunta cu riscuri ridicate de deficit de zăpadă, dacă la nivel mondial clima se va încălzi cu peste două grade față de a doua jumătate a secolului XIX, se arată într-un studiu recent din Nature Climate Change. Dacă încălzirea ar fi cu 4 grade C, un scenariu aproape apocaliptic, 98% dintre stațiuni ar fi afectate.
- Zonele montane din România cele mai expuse reducerii numărului de zile cu condiții optime pentru schi sunt cele din munții Apuseni, din Carpații Meridionali și din rama interioară a Carpaților Orientali.
- Se vor schimba în mod semnificativ condițiile dinaintea sezonului de schi, mai ales prin reducerea „ferestrei de frig” necesară pentru producerea zăpezii, care, la rândul ei servește pentru pregătirea pârtiilor de schi Din cauza încălzirii globale va fi în general cald mai mult timp și mai târziu în sezonul de schi, iar căldura se poate simți în mod mai pronunțat și în toiul sezonului, lunile decembrie-februarie, explică pentru HotNews.ro, Hugues François, cercetător la INRAE (Institut National de la Recherche Agronomique).
- Ce au făcut stațiunile din Alpi când nu au avut zăpadă în iarna lui 2023? Au fost scoase bicicletele de închiriat, pentru copii au reapărut toboganele gonflabile și foarte multă lume a ales să facă jogging pe traseele montane. Practic au revenit în plină iarnă activități care erau la modă din luna mai până în septembrie.
- Stațiunile situate la altitudini scăzute vor fi grav afectate de deficitul de zăpadă și unele, situate la sub 1.000 m altitudine, s-ar putea închide. Zăpada artificială nu este o soluție peste tot, fiindcă sunt costuri mari și s-ar putea ca ele să nu fie justificate din punct de vedere economic și ecologic.
- Tot mai des va reveni întrebarea: stațiunea X sau Y poate fi deschisă schi-ului sau snowboard-ului până la Crăciun? Mult mai puțin vor avea de suferit stațiunile montane europene de mare altitudine, unde, chiar și când nu este zăpadă naturală suficientă, este destul de frig pentru zăpada artificială.
- În unele stațiuni montane din România temperatura medie a unor luni de iarnă a crescut și cu peste 2 C în ultimii zece ani, față de intervalul 1961-2000. Mai ales luna februarie s-a încălzit cel mai mult, iar în 2016 și 2020 au fost temperaturi de peste 15 C la mai mult de 1.000 m alt.
- La munte, în România, la final de octombrie poate să ningă, dar în noiembrie au tot fost perioade calde. Decembrie a fost cu foarte puțină zăpadă în ultimii ani și abia după 15 ianuarie a fost destulă zăpadă pentru sporturi de iarnă. Martie poate aduce însă perioade calde, la fel cum aprilie a adus în 2020 și 2021 frig neobișnuit.
Iarna și zăpada de schi la munte, în România
Într-o carte semnată de mai mulți climatologi români, inclusiv de Roxana Bojariu, un capitol este dedicat impactului climatic asupra sporturilor de iarnă, iar concluzia este că se va reduce numărul de zile având condiții optime de schi, acele zile fiind definite ca zile în care stratul de zăpadă are peste 30 cm grosime.
Zonele montane din România cele mai expuse reducerii numărului de zile cu condiții optime pentru schi sunt cele din munții Apuseni, din Carpații Meridionali și din rama interioară a Carpaților Orientali, se scrie în volumul Schimbările climatice – de la bazele fizice la riscuri și adaptare.
Datele pentru intervalul 1971-2000 arată că cele mai multe zile (peste 100) cu strat de zăpadă de peste 30 cm erau la stații meteo precum Omu, Lăcăuți, Semenic, Țarcu, Sinaia 1500 sau Ceahlău – Toaca. La altitudini de peste 1.200 m, numărul de zile era cam 60-70.
Modelele climatice experimentale indică o scădere în următoarele decenii a numărului de zile cu strat de zăpadă de peste 30 cm și vedem că acest lucru deja se întâmplă în ultimii ani. La mai multe stații meteo de altitudine previziunile cele mai sumbre indică o scădere și cu peste 30 de zile/an a numărului total de zile cu strat de zăpadă potrivit pentru schi Sunt și locuri unde scăderea estimată de modelele climatice este foarte mare (de peste 50 de zile față de 1971-2000). Sunt mai mici de 15 zile scăderile estimate pentru stații meteo înalte, precum Vf Omu sau Lăcăuți.
Evident că nu se poate prevede cu exactitate câte zile bune de schi vor fi în 2050 sau 2070, dar este clar că vor fi mai puține ca acum, iar la altitudini de sub 1.000 de metri vor fi mult mai puține decât acum. Va mai fi zăpadă de schi la Predeal în 2050? Cu siguranță da, însă numărul de zile potrivite pentru acest sport va fi mai mic decât acum. Mai exact, într-un scenariu ceva mai optimist scăderea ar fi de 10-15%, iar într-unul mai dur scăderea ar fi de aproximativ 30% în perioada 2071-2100.
Cât de mult a scăzut numărul de zile cu strat de zăpadă
Cât de mult a scăzut numărul de zile cu strat de zăpadă la munte? În decembrie sunt mult mai puține zile cu strat de zăpadă. Spre exemplu, între 1961 și 2000 erau în medie 16 zile la Brașov în luna a 12-a, în ultimii ani au fost sub 10 zile, iar în 2022 nu a fost deloc strat de zăpadă în decembrie. Atenție, spre deosebire de capitolul precedent, aici nu vorbim doar despre zilele cu strat de peste 30 cm, ci despre zilele în care s-a depus strat de zăpadă, deci și despre cele cu 1-2 cm.
La Predeal media a scăzut de la 26 de zile cu zăpadă în anii 80, la 17 zile în ultimii zece ani. Spre exemplu, în decembrie 2019 și 2022 au fost doar șapte zile cu strat de zăpadă la stațiunea situată la 25 km de Brașov.
Schiul este tot mai greu de practicat în aprilie la altitudinile mici
În stațiunile de schi sunt primăvara mai puține zile cu strat de zăpadă. La Predeal erau în medie 10 zile cu strat de zăpadă în aprilie, iar în ultimii ani au fost în medie sub 7 zile. La Semenic erau, în medie, 18 zile, în ultimii zece ani au fost 11,5 zile.
Pe 1 aprilie 2016 au fost +21 C la Predeal, iar în acea lună au fost șapte zile cu maxime de peste 20 C. Cea mai caldă noapte de aprilie în acea lună a adus o minimă de +9,7 C. A fost o lună excepțională.
În aprilie, zăpada se menține la peste 2.000 de metri altitudine, dar stațiunile de schi au de suferit în ultimul deceniu, pentru că sunt tot mai puține zile cu strat de zăpadă
Iată câteva comparații pentru numărul de zile cu strat de zăpadă în aprilie
Predeal: medie de 6,8 zile/an în perioada 2013-2022, în timp ce între 1979 și 1988 media a fost de 12,5 zile/an.
Stâna de Vale – medie de 13,3 zile în ultimul deceniu, față de 22 zile/an între 1979 și 1988.
Păltiniș – medie de 13,8 zile/an în ultimii zece ani, față de 17,4 zile/an între 1979 și 1988
Semenic, medie de 11,5 zile între 2013 și 2022, față de 19,1 zile între 1979 și 1988.
Se vor „topi” europenii de dorul schiului peste câteva zeci de ani?
Aproximativ jumătate dintre staţiunile de schi din Europa se vor confrunta cu riscuri ridicate de deficit de zăpadă, dacă încălzirea climei la nivel mondial va determina temperatura medie globală să crească cu 2 grade Celsius, afirmă autorii unui studiu ce a fost publicat la final de august în revista Nature Climate Change.
Dacă încălzirea climei globale va fi de 4 grade Celsius (față de perioada preindustrială), atunci aproape toate staţiunile de schi de pe continentul european riscă să se confrunte cu o penurie de zăpadă.
Europa este un centru major pentru schi la nivel global, întrucât găzduieşte aproximativ jumătate dintre staţiunile de acest tip din lume. Studiul se referă la 2.234 de staţiuni din 28 de ţări din Europa.
Iată ce spune, pentru HotNews.ro, unul dintre autorii studiului, Hugues François, cercetător la Grenoble, INRAE (Institut National de la Recherche Agronomique)..
„Studiul nostru arată, în general, că stațiunile europene de sporturi de iarnă sunt serios amenințate de încălzirea globală și asta este logic, dacă ne gândim cum au evoluat temperaturile și dacă ținem cont și că sunt tot mai multe precipitații lichide, deci ploaie, în loc de cele solide
Care sunt stațiunile montane cel mai amenințate? Depinde de lanțul muntos și de altitudine, dar cele de joasă altitudine vor fi grav afectate de lipsa de zăpadă.
„În Alpi situația este în prezent salvată de faptul că unele stațiuni sunt mai puțin expuse lipsei de zăpadă, datorită temperaturilor scăzute. În același timp, exact aceste temperaturi mai scăzute permit producerea de zăpadă artificială și aceste temperaturi scăzute pot compensa perioadele în care este dificil să practici sporturi de iarnă exact din cauza încălzirii globale”, spune Hugues François.
„Până la urmă stațiunile de mare altitudine din Alpi au două avantaje față de alte stațiuni: perioade lungi cu strat de zăpadă, fiindcă este mai rece, dar au și capacitatea de a produce zăpadă artificială, în caz că zăpada naturală este deficitară”.
Calendarul sezonului de schi s-a schimbat și se va mai schimba
Am constatat că se vor schimba în mod semnificativ condițiile dinaintea sezonului de schi, mai ales prin reducerea ferestrei de frig necesară pentru producerea zăpezii, care, la rândul ei servește pentru pregătirea pârtiilor de schi, explică cercetătorul din Grenoble.
„Vedem în prezent că luna noiembrie este una cu consum ridicat al resursei de apă, resursă care se poate epuiza, mai ales în condițiile schimbărilor climatice Va tot reveni și în viitor întrebarea: putem deschide stațiunea înainte de vacanța de Crăciun, întrebare care va avea consecințe economice importante pe care nu avem cum să le evaluăm pe termen lung”.
Din cauza încălzirii globale va fi în general cald mai mult timp și mai târziu în sezonul de schi, iar căldura se poate simți în mod mai pronunțat și în toiul sezonului, adică lunile decembrie-februarie.
Și în vârful de sezon putem avea un impact semnificativ al încălzirii globale, mai ales la stațiunile din sudul Europei (pen Iberică, de exemplu), dar și la cele de joasă altitudine situate în Regatul Unit.
Apar, din când în când, știri despre stațiuni din Franța care se închid: nu sunt multe, dar sunt stațiuni de joasă altitudine, cu un domeniu schiabil restrâns. Au șanse mici să reziste, spre exemplu, stațiuni unde pârtiile se termină pe la 700-800 m alt, în condițiile în care și acolo pot fi peste 15 C în ianuarie și +17 C în februarie.
Carpați vs Alpi – Ce au în comun
„Stațiunile de iarnă din Carpați, situate nu la foarte mare altitudine, au asemănări cu cele din regiunea Haute – Savoie (Franța), pentru că și în regiunea franceză sunt stațiuni care beneficiază de un climat temperat continental, stațiuni care au avut, cel puțin până în prezent, perioade cu suficientă zăpadă. Dar, dată fiind altitudinea scăzută la care se află, ele sunt pe muchie de cuțit și depind de cât de mult va crește temperatura, putând bascula în funcție de evoluția mediilor”, spune cercetătorul din Grenoble.
Zăpada artificială costă, așa că nu este soluția ideală peste tot
Întrebarea care se pune pentru stațiunile aflate în pericol este cât de mult merită să nvestești în producția de zăpadă artificală, care este limita unde trebuie să te oprești cu aceste investiții și să treci la un alt model de afaceri.
„Zăpada artificială este o soluție pentru o parte dintre stațiuni, fiindcă ea contribuie pozitiv la creșterea stratului de zăpadă pe domeniul schiabil. Nu este însă o soluție miraculoasă și nici una care să fie aplicată peste tot, în același mod”, spune Hugues Francois..
Trebuie văzut dacă se justifică producerea de zăpadă artificială, mai ales că generează emisii cu efect de seră
Studiul, dând o idee despre cât de mult ar putea scădea numărul de zile cu zăpadă naturală, poate oferi o idee despre ce costuri ar putea aduce zăpada artificială (apă, electricitate) și localitățile se pot pregăti în mod corespunzător.
Este o problemă, fiindcă mai ales apa s-ar putea să nu fie în cantități suficiente și există riscul ca, folosind prea multă apă la tunurile de zăpadă, să fie private de apă alte activități umane ce ar putea ajuta stațiunea respectivă să se adapteze încălzirii climatice.
„Ce este tehnic fezabil, nu este neapărat social dezirabil”, spune Hugues Francois, explicând că este și o decizie a „actorilor” publici responsabili.
În orice caz, la o încălzire cu o medie de peste 2 grade Celsius va fi foarte complicat pentru orice fel de stațiune, oricât ar fi ponderea din domeniul schiabil acoperită de instalații de producere de zăpadă artificială.
Ce pot face stațiunile montane în iernile fără zăpadă
Vacanța din iarna trecută a fost una dintre cele mai ciudate vacanțe pentru turiștii care s-au dus la schi în Alpii francezi, fiindcă nu prea a fost zăpadă, a plouat, iar la 1.500 de metri altitudine au fost și temperaturi de 10 grade. Doar stațiunile de mare înălțime au putut ține o bună parte dintre instalații deschise. Ce au făcut însă stațiunile de joasă altitudine?
După Crăciunul din 2022 a venit căldura și s-a ajuns ca la sub 1.500 m altitudine să nu fie mai deloc zăpadă, sau să fie sub 25-30 cm în Alpii francezi. Mai mult, au fost și stațiuni din Alpi unde stratul de zăpadă a fost de sub 30-40 cm și la 2.500 m alt.
Doar la peste 3.000 m alt stratul de zăpadă a depășit 100 cm, așa că doar stațiunile de altitudine mare au putut ține aproape toate instalațiile deschise. Spre exemplu, în Les 3 Vallées – Val Thorens/Les Menuires/Méribel/Courchevel, stratul de zăpadă este de 110 cm la 3.200 m alt.
Estimările sunt că jumătate dintre instalațiile de transport pe cablu au funcționat în vacanța de Crăciun și de Anul Nou în Alpii francezi, în 2022.
În multe stațiuni a plouat chiar și la 1.000 – 1.500 m alt, iar tunurile de zăpadă nu au putut fi folosite, pentru că era prea cald. În plus, aceste tunuri sunt tot mai controversate, din cauza consumului mare de apă și curent necesare pentru a produce zăpada artificială.
O mică parte dintre stațiunile de joasă altitudine s-au închis, altele, deși nu au avut zăpadă, s-au menținut deschise și rata de ocupare la hoteluri a trecut de 70-80%. Datele autorităților din turism indică faptul că rata anulării rezervărilor nu a fost foarte ridicată.
Manageri de la stațiuni, hoteluri și de la domeniile schiabile au găsit soluții pentru a-i distra pe turiști, în zilele neobișnuit de calde în care schiul a fost imposibil.
Au fost scoase bicicletele de închiriat, pentru copii au reapărut toboganele gonflabile și foarte multă lume a ales să facă jogging pe traseele montane. Practic au revenit în plină iarnă activități care erau la modă din luna mai până în septembrie.
Unele stațiuni au deschis mici porțiuni cu zăpadă artificială pentru copii, altele au pus la punct scurte trasee frumos luminate prin pădure, pentru a fi după lăsarea întunericului.
În stațiuni s-au ținut și spectacole, au fost scoase din nou și caleștile pentru a plimba turiștii și, în unele locuri, s-a investit în focuri de artificii care să dureze mai mult.
Cât de mult s-a încălzit clima în câteva stații meteo montane în lunime de iarnă – comparație între mediile lunare de temperatură
Brașov
Decembrie, diferență 2,4 C
1961-2000: -2,1 C
2015-2022: +0,3 C
Ianuarie, diferență 2 C
1961-2000: -4,4 C
2015-2023: -2,4 C
Februarie, diferență 3,4 C
1961-2000: -2,6 C
2015-2023: 0,8 C
Martie, diferență 2 C
1961-2000: +2,4 C
2015-2023: +4,4 C
Predeal
Ianuarie, diferență 1,3 C
1961-2000: -4,9 C
2015-2023: -3,6 C
Februarie, diferență 2,6 C
1961-2000: -4,1 C
2015-2023: -1,5 C
Martie, diferență 1,7 C
1961-2000: – 0,9 C
2015-2023: +0,8 C
Aprilie, diferență 1 C
1961-2000: +4,4 C
2015-2023: +5,4 C
Semenic
Decembrie, diferență 2,6 C
1961-2000: -3,9 C
2015-2022: -1,3 C
Ianuarie, diferență 1 C
1961-2000: -5,6 C
2015-2023: -4,6 C
Februarie, diferență 2,4 C
1961-2000: -5,3 C
2015-2023: -2,9 C
Martie, diferență 1,9 C
1961-2000: -2,7 C
2015-2023: -0,8 C
Aprilie, diferență 1,4 C
1961-2000: +2,4 C
2015-2023: +3,8 C
Sinaia 1500
Decembrie, diferență 1,5 C
1961-2000: -3,4 C
2015-2022: -1,9 C
Ianuarie, diferență 1,8 C
1961-2000: -5,2 C
2015-2023: -3,4 C
Februarie, diferență 2,7 C
1961-2000: -5,1 C
2015-2023: -2,4 C
Martie, diferență 2,2 C
1961-2000: -2,7 C
2015-2023: -0,5 C
Aprilie, diferență 1,7 C
1961-2000: +2,4 C
2015-2023: +4,1 C
Ceahlău- Toaca, anual +0,5 C
Decembrie, diferență 1,6 C
1961-2000: -6,5 C
2015-2022: -4,9 C
Ianuarie, diferență 0,5 C
1961-2000: – 8,0 C
2015-2023: -7,5 C
Februarie, diferență 2 C
1961-2000: -8,1 C
2015-2023: -6,1 C
Martie, diferență 1,2 C
1961-2000: -5,6 C
2015-2023: -4,6 C
Aprilie, diferență 1,5 C
1961-2000: -0,9 C
2015-2023: +0,6 C
Omu
Decembrie, diferență 1,6 C
1961-2000: -8,6 C
2015-2022: -7,0 C
Ianuarie, diferență 1,5 C
1961-2000: -10,3 C
2015-2023:: -8,8 C
Februarie, diferență 2 C
1961-2000: -10,6 C
2015-2023: -8,6 C
Martie, diferență 1,4 C
1961-2000: -8,3 C
2015-2023: -6,9 C
Aprilie, diferență 0,4 C
1961-2000: -4,1 C
2015-2023: -3,7 C
INTERVIURILE HotNews.ro