Val de plângeri penale în scandalul platformei IT, de zeci de milioane de euro, care ar trebui să conecteze bazele de date ale statului

Noul șef al Autorității pentru Digitalizarea României (ADR), Cătălin Giulescu, a făcut o plângere penală, miercuri, 20 mai, împotriva fostului președinte demis al autorității, Dragoș Vlad, pe care-l acuză de abuz în serviciu, după anularea licitației pentru platforma IT care ar fi trebuit să conecteze bazele de date ale statului.

Cu o zi în urmă, Dragoș Vlad a depus o plângere penală, împotriva vicepremierului interimar Oana Gheorghiu şi a ministrului interimar al Digitalizării, Irineu Darău, pe care-i acuză de presiuni repetate pentru încălcarea legii la achizițiile publice.

Plângere penală împotriva fostului șef al ADR

Noul președinte al ADR, Cătălin Giulescu, a formulat vineri o plângere penală la Parchetul de pe lângă Înaltea Curte de Casație și Justiție prin care a solicitat cercetarea lui Dragoș Cristian-Vlad sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu, în scopul aflării adevărului și recuperării prejudiciului cauzat ADR, a anunțat miercuri instituția.

Plângerea penală vine în continuarea deciziei din data de 15 mai 2026, prin care noul președinte ADR, Cătălin Giulescu, a dispus anularea procedurii de achiziție publică inițiate în contextul implementării proiectului „Platforma Națională de Interoperabilitate” (PNI).

ADR subliniază că „decizia prin care s-a dispus anularea procedurii de achiziție publică s-a fundamentat pe constatarea unei serii de nereguli și abateri flagrante de la cadrul legal aplicabil în domeniul achizițiilor publice.”

Lansarea procedurii de achiziție publică a fost făcută prematur, fără îndeplinirea condițiilor prevăzute expres de lege, în sensul în care, la data publicării anunțului, respectiv în 10.02.2026, nu exista adoptată o hotărâre a Guvernului privind necesitatea și oportunitatea efectuării cheltuielilor de investiții aferente proiectului „Platforma națională de interoperabilitate – PNI”, act obligatoriu care deschide dreptul legal de a efectua cheltuieli din bugetul public și validează oportunitatea investiției.

Concret, deși Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului a solicitat ADR suspendarea procedurilor de achiziție aferente proiectului PNI, Dragoș Cristian- Vlad, la data comiterii faptei președinte ADR, a ignorat atât solicitarea Ministerului, cât și prevederile legale prevăzute expres de Legea 500/2002 privind finanțele publice, normă imperativă care presupune ca, anterior demarării procedurilor de investiție, „documentaţiile tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiţii noi şi documentaţiile de avizare a lucrărilor de intervenţii, notele de fundamentare privind necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente celorlalte categorii de investiţii (…) care se finanţează, potrivit legii, din fonduri publice, se aprobă de către Guvern, pentru valori mai mari de 100 de milioane lei”.

Licitația IT se va relua

Adițional, noul președinte al ADR, Cătălin Giulescu, a mai emis miercuri, 20 mai, o altă decizie, „prin care a dispus reluarea procedurilor necesare pentru ca investiția PNI să se poată realiza, dar cu respectarea cadrului legal și în condiții care să asigure cheltuirea judicioasă a fondurilor publice, concomitent cu asigurarea premiselor necesare pentru implementarea unor soluții corespunzătoare, corelate cu evoluția tehnologică”, mai scrie în comunicatul ADR.

Valoarea totală a proiectului „Platforma Naționala de Interoperabilitate” este de peste 164,4 milioane de lei, din care valoarea eligibilă nerambursabilă FEDR este de 123,2 milioane de lei, iar valoarea eligibilă nerambursabilă din bugetul național este de peste 41,1 milioane de lei.

Plângere penală împotriva Oanei Gheorghiu și a lui Irineu Darău

De cealaltă parte, fostul președinte al ADR, Dragoș Vlad, a depus cu o zi în urmă o plângere penală, împotriva vicepremierului interimar Oana Gheorghiu şi a ministrului interimar al Digitalizării, Irineu Darău, pe care-i acuză de presiuni repetate, în vederea încălcării unor prevederi legale în domeniul achiziţiilor publice şi presiuni în găsirea unor soluţii de colaborare cu grupul de societăţi Schwartz, informează Mediafax.

În plângerea/ denunț, Vlad vorbește despre:

• „demersuri care au condus la anularea unei proceduri de achiziţie publică aferente unui pilon strategic al componentei de digitalizare în România, cu consecinţa prejudicierii grave a intereselor publice şi cu riscul de pierdere a unor fonduri europene nerambursabile în valoare de aproximativ 164.471.182,97 lei;
• presiuni repetate asupra subsemnatului, în vederea încălcării unor prevederi legale în domeniul achiziţiilor publice;
• presiuni repetate în găsirea, cu celeritate, a unor soluţii de colaborare cu grupul de societăţi SCHWARTZ (care cu siguranţă urmărea dobândirea de foloase materiale de pe urma demersurilor – presiunilor -, respectiv încheierea de contracte preferenţiale cu autoritatea al cărei preşedinte am fost şi, în final, am fost demis)”.

Prezent la Antena 3, Draoș Vlad a declarat că primele întâlniri au fost cu ministrul Economiei, Irineu Darău, în 12 ianuarie, unde i s-a dus la cunoştinţă de următoarea întâlnire, pe 19 ianuarie, cu grupul Schwartz.

„În acea întâlnire şi adresă, pentru că au marcat şi printr-o adresă, au solicitat expres o situaţie a investiţiilor din PNRR, investiţia de cloud guvernamental, competenţe digitale, respectiv procesul de robotizare în administraţia publică, să prezint stadiul în fiecare situaţie a proiectelor şi a investiţiilor. Discuţiile nu s-au oprit doar la prima întâlnire de cunoaştere, respectiv de management. Au continuat şi prin solicitări repetate până pe data de 19”, a spus el.

Vlad a susținut că „serviciile oferite de această companie erau deja asigurate de partenerul STS”. Dragoş Vlad a mai spus că a urmat o adresă, prin care s-au cerut specificaţiile tehnice ale diverselor platforme, al diverselor infrastructuri, mecanismul în care astfel de infrastructuri sunt ţinute, să facă obiectul unor viitoare servicii de mentenanţă şi de asigurare a serviciilor suport.

Într-o reacție la demersul lui Dragoș Vlad, Oana Gheorghiu a declarat că „speră ca procurorii să analizeze urgent așa-zisele fapte, care ar fi doar o perdea de fum, menită să distragă atenția „de la starea în care arată azi digitalizarea statului român”.

De ce a fost anulată licitația? Două motive invocate de ministrul Irineu Darău

Ministrul interimar al Digitalizării, Irineu Darău (USR), a susținut luni, 18 mai, că motivul principal al anulării licitației pentru platforma IT care ar fi trebuit să asigure schimbul automat de date între instituțiile publice, astfel încât românii să nu mai stea la ghișeu, este că nu avea la bază o hotărâre de guvern. Date publice consultate de HotNews arată însă că un astfel de act fusese inițiat din noiembrie 2025 de fostul ministru al Digitalizării Radu Miruță (USR), dar nu a mai fost aprobat de Guvern. Miruță a trecut la Apărare o lună mai târziu.

„De ce a fost necesară această decizie? Vechea conducere a demarat prematur o licitație de peste 164 de milioane de lei fără a avea fundamentarea legală obligatorie (Hotărârea de Guvern pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici). Acest lucru genera un blocaj juridic iminent: statul s-ar fi aflat în imposibilitatea legală de a angaja cheltuielile și de a semna contractul la finalul evaluării. Este inadmisibil ca banii statului să fie angajați ignorând legile fundamentale ale finanțelor publice, aspecte asupra cărora au existat avertizări repetate, inclusiv de la ANAP”, a spus Irineu Darău.

Dincolo de legalitate, mai acuză ministrul interimar Irineu Darău, soluția tehnică a fost avansată „fără consultări reale”.

„Caietul de sarcini aferent procedurii anulate forța statul român să cumpere tehnologii închise, de tip proprietar (COTS), cu costuri de mentenanță nesustenabile și fără o sursă de finanțare pe termen lung pentru a scala sistemul la nivelul întregii administrații. În plus, proiectul vechi ignora noul Regulament European de Interoperabilitate (UE 2024/903). România nu are nevoie de un „hub” centralizat și învechit, ci de o platformă modernă, descentralizată și suverană, unde statul deține controlul total asupra datelor sale”, spune ministrul interimar al Digitalizării.

Licitația, lansată acum 3 luni. Ministru era chiar Irineu Darău

Contractul de finanțare pentru această platformă a fost semnat în luna martie 2025, la Guvern, în prezența premierului de la acea vreme Marcel Ciolacu (PSD) și a ministrului Digitalizării, Bogdan Ivan (PSD).

Procedura de achiziție a fost lansată în 10 februarie 2026 în Sistemul Electronic de Achiziții Publice. Contractul IT, cu o valoare estimată la peste 123,8 milioane de lei (circa 25 milioane de euro), finanțat cu fonduri europene, a fost lansat în mandatul recent demisului președinte ADR, Dragoș Vlad, și în mandatul lui Irineu Darău la Ministerul Economiei și Digitalizării (MEDAT). 

Trei grupuri de firme au depus oferte în cadrul acestei proceduri, potrivit datelor din Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP).

HG-ul despre care Darău spune că lipsește fusese inițiat de predecesorul lui 

Principalul motiv invocat acum pentru anularea licitației este lipsa fundamentării legale obligatorii, respectiv adoptarea de către Guvern a unei hotărâri pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici la acest proiect.

O astfel de hotărâre nu a fost adoptată, însă fusese inițiată în noiembrie 2025 de către fostul ministru de la Digitalizare Radu Miruță, acum la Apărare. 

„În dezideratul atingerii jaloanelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență – PNRR, Componenta C7 – Transformare digitală și în vederea dezvoltării arhitecturii integrate a infrastructurii serviciilor digitale, a fost adoptată Legea 242/2022 privind schimbul de date între sisteme informatice și crearea Platformei naționale de interoperabilitate. Această lege garantează principiul „doar o singură dată” și direcționarea serviciilor publice disparate și sinuoase în jurul utilizatorului final.

Actul normativ instituie Platforma Națională de Interoperabilitate necesară în vederea asigurării interoperabilității sistemelor informatice publice pentru  furnizarea  serviciilor publice, precum și accesarea informațiilor de către persoane juridice de drept privat sau persoanele fizice care exercită profesii liberale reglementate, iar ADR este desemnată ca unic administrator al platformei naționale de interoperabilitate”, se preciza în nota de fundamentare la proiectul de HG.

În decembrie 2025, Radu Miruță a preluat conducerea Ministerului Apărării, la conducerea Ministerului Economiei a venit colegul său de partid, Irineu Darău, iar proiectul de HG privind costurile și necesitatea platformei PNI nu a mai fost promovat pe agenda Guvernului.

Cu toate acestea, licitația de zeci de milioane de euro a fost lansată în februarie 2026.