Vanessa și rasismul din Germania

Moartea violentă a lui George Floyd a declanșat un val de solidaritate nu numai în Statele Unite, ci și în Germania. Avem de-a face cu o masivă problemă rasială, ca în SUA, sau cazurile individuale sunt dramatizate peste măsură, într-o țară care și-a asumat vina discriminărilor naziste și a corectat-o postbelic, primind pe teritoriul său milioane de imigranți? Vanessa H., o afro-germană din Berlin, aparent jignită de casiera unui magazin și de un polițist, face tot posibilul să convingă că nici Germania nu și-a făcut temele la capitolul rasism.

• Disputa din magazin

Într-un videoclip postat pe net și rezumat vineri de Tagesspiegel, aflăm povestea relatată de aceasta. Marți după-amiază, Vanessa H. tocmai iși ridicase fiul în vârstă de patru ani de la grădiniță și mai voia să facă mici cumpărături. La casa de marcat a unei drogherii Rossmann, tânăra de 24 de ani a vrut să plătească cu cardul, cei sub 15 euro. Casiera i-ar fi cerut semnătura și actul de identitate.

„Vanessa H. s-a născut la Berlin, a crescut pe Kurfürstendamm, a lucrat și ea în magazine și poartă un nume tipic german”, precizează Tagesspiegel. Aparent, casiera nu își poate imagina că o femeie cu pielea neagră poartă un nume german și folosește cardul CE, pentru o plată de 15 euro.

„Ea a spus, cu voce tare, că acesta nu este numele meu”, spune Vanessa H., în videoclipul pe care îl postează pe Instagram și care a circulat pe rețelele de socializare. „O femeie neagră nu poate avea deloc un astfel de card”, zice ea că ar fi comentat casiera. H. s-a enervat, a intrat într-o controversă cu aceasta, până când a apărut și șefa care, contrar așteptărilor lui H., și-ar fi susținut subalterna în observația că acesta nu poate fi cardul clientei.

„Atunci am spus că voi suna la poliție, pentru că e rasism”, relatează Vanessa pentru Tagesspiegel. Ea adaugă că una dintre cele două angajate ale magazinului ar fi remarcat: „Oh, acum vine textul cu rasismul, pentru că sunteți neagră”.

Lanțul de drogherii Rossmann a comentat cazul după cum urmează: „Noi regretăm foarte mult ceea ce a pățit clienta noastră în filiala din Berlin. În prezent, analizăm intern incidentul, pentru a trage concluziile necesare”. O purtătoare de cuvânt consideră că „angajații companiei ar trebui să fie și mai conștienți de rasismul cotidian”.

• Polițistul bun, polițistul rău

Potrivit informațiilor Tagesspiegel, a trecut o jumătate de oră până când poliția a ajuns la filială, în fața căreia se adunaseră deja mulți amatori de spectacol. H. era supărată, fiul ei plângea. „Un polițist a fost super-drăguț, a avut grijă de fiul meu”, a spus ea. Alt polițist a intrat în magazin și a vorbit cu personalul. Când acesta a ieșit, Vanessa spune că ar fi acuzat-o că a mințit.

În cazul unei declarații false, o așteaptă închisoarea, ar fi amenințat-o polițistul. Vanessa a mai spus: „El m-a întrebat dacă înțeleg vreun pic limba germană”. Jignită, aceasta i-a cerut numele și numărul de pe legitimație.

Acum, poliția cercetează cazul. Un purtător de cuvânt al poliției a spus că „a fost inițiată o plângere penală pentru suspiciunea de insultă cu motivație rasială”. Comportamentul polițiștilor este verificat de biroul de reclamații al poliției.

Vanessa H. mai susține: „Nu sunt singura care a experimentat ceva de genul acesta, este ceva obișnuit pentru noi, oamenii de culoare, dar niciodată nu a fost atât de șocant, ca poliția să încerce să mă jignească”.

• Dovada la inculpat

Vanessa H. a participat împreună cu fiul ei de patru ani, Idris, la demonstrația „Black Lives Matter” de la Alexanderplatz, din Berlin. Ea ținea o pancartă pe care scria: „Umanitatea mea nu trebuie pusă la îndoială”.

În weekendul trecut, peste 100.000 de oameni au ieșit în stradă, pentru a protesta împotriva violenței polițiștilor și a rasismului.

O situație similară se prefigurează în aceasta duminică. Larga alianță #Sogehtsolidarisch solicită acest lucru. Este oare chiar atat de mare problema rasismului în Germania?

Agenția federală de combatere a discriminării a primit anul trecut semnificativ mai multe apeluri în acest sens decât înainte. Cei mai afectați s-au plâns, cel mai adesea, că au fost dezavantajați, din cauza originii etnice, la locul de muncă sau în viața de zi cu zi.

Berlinul a devenit acum primul stat federal care protejează împotriva discriminării, cu o legislație proprie, oferind celor afectați posibilitatea de a apela la lege altfel decât în trecut. Factorul decisiv este inversarea probei: în viitor, aceasta nu va mai trebui furnizată de victimă, ci de inculpat, care trebuie să demonstreze că acuzația de discriminare este neîntemeiată.

Uniunea de guvernământ, liberalii și poliția au fost subiectul unor critici dure și se tem de un val de procese împotriva forțelor de ordine. Lidera partidului SPD, Saskia Esken, a spus că există un rasism latent în rândurile poliției, o acuzație pe care nici tovarășii săi de partid și nici liderii altor partide germane nu o împartășesc neapărat.

Cert este însă că există atacuri rasiste ale poliției și activități extremiste de dreapta, uneori însoțite de violență. Însă cât de amplu e fenomenul? Un polițist care are experiență cu anumite grupuri de făptuitori și, prin urmare, îi controlează mai îndeaproape decât pe alții, este automat rasist? Deoarece lipsesc datele privind rasismul în randurile poliției, guvernul federal dorește ca acest lucru să fie concret analizat.