Victoria revendicată de Trump „începe să semene cu o înfrângere militară”. Criticii fac o comparație neplăcută cu un moment-cheie din istorie

Războiul din Orientul Mijlociu pune la îndoială argumentul Washingtonului conform căruia supremația sa globală este vitală pentru siguranța comerțului internațional și a ordinii mondiale, principala justificare pentru multe baze americane de pe glob, iar unii se întreabă dacă nu cumva acesta este un moment de tip „Suez” pentru Statele Unite, marcând declinul puterii și credibilității americane în lume, a scris joi The New York Times într-o analiză.

Publicația compară contextul actual cu criza din canalul Suez, din octombrie 1956, considerată un simbol al perioadei în care Marea Britanie, epuizată după Al Doilea Război Mondial, a cedat Statelor Unite statutul de putere globală.

La acea vreme, Regatul Unit, Franța și Israelul atacaseră Egiptul pentru a forța deschiderea canalului, însă președintele președintele amerian de atunci, Dwight D. Eisenhower, le-a ordonat să se oprească.

Pe de altă parte, NYT remarcă o serie de diferențe – canalul Suez este creat de om și se află în integralitate pe teritoriul Egiptului, spre deosebire de Strâmtoarea Ormuz, o cale navigabilă internațională. În plus, la ora actuală nu există o putere globală capabilă să înlocuiască SUA în regiune.

„Începe să semene cu o înfrângere militară”

Deși Donald Trump și administrația sa au revendicat victoria în războiul cu Iranul în urma armistițiului anunțat de președintele american, un fost oficial european consideră că situația „începe să semene cu o înfrângere militară” pentru Statele Unite, „mai gravă decât cele din Irak sau Afganistan”.

„Mitul Americii ca atotputernică este important”, a adăugat Bruno Maçães, fost secretar de stat pentru afaceri europene al Portugaliei, care consideră că pentru un „hegemon global” este „cerința de bază” să mențină deschise Strâmtoarea Ormuz și fluxurile de petrol și gaze.

„Această credință într-o Americă atotputernică, care poate rezolva orice, dispare”, a spus el, în contextul problemelor care persistă în Strâmtoarea Ormuz chiar și după armistițiul anunțat de Trump.

Iranul nu va permite trecerea prin Strâmtoarea Ormuz a mai mult de 15 nave pe zi, în conformitate cu acordul de armistițiu încheiat cu Statele Unite, conform declarațiilor făcute joi de o sursă iraniană de rang înalt, citată de agenția de știri a statului rus TASS.

Războiul din Iran a demonstrat „într-un singur incident pericolul unei guvernări greșite și al unei judecăți slabe americane”, a declarat și Stephen Wertheim, cercetător la think-tank-ul Carnegie Endowment din Washington, care crede că analogia cu criza din Suez se potrivește.

„O îngrijorare împărtășită de țări din toată lumea” cu privire la „declinul guvernanței din America”

În opinia analistului, războiul și rezultatul său incert „nu fac decât să accelereze o îngrijorare existentă, împărtășită de țări din toată lumea, cu privire la ceea ce înseamnă declinul calității guvernanței în America pentru ceea ce pot aștepta de la Statele Unite”.

Mulți dintre aliați, în special cei din Golful Persic și Asia mai largă, au puține alternative pentru rolul de parteneri de securitate, dar războiul din Iran și armistițiul au diminuat influența americană și modul în care percep măsura în care se pot baza pe SUA, crede Charles A. Kupchan, politolog și director de studii europene la think-tank-ul Council on Foreign Relations.

În opinia lui, războiul și impactul său economic „întăresc acest sentiment că SUA a devenit în acest moment imprevizibilă”.

Polonia, despre un posibil declin al hegemoniei americane: „Ne temem că s-ar putea să fie așa”

Criticați constant de actualul președinte al SUA, europenii au făcut distincție între încrederea în Donald Trump și încrederea în SUA, care există în continuare deoarece este vitală pentru securitatea lor, spune NYT.

Întrebat recent dacă s-a diminuat hegemonia americană, șeful diplomației poloneze, Radoslaw Sikorski, a răspuns: „Sperăm că nu, dar ne temem că s-ar putea să fie așa”.

Wall Street Journal a scris, invocând surse din administrația americană, că Trump are în vedere un plan de sancționare a unor membri din NATO pe care îi blamează că nu au oferit Statelor Unite și Israelului sprijinul necesar în timpul războiului cu Iranul.

Doi diplomați europeni au declarat joi pentru Reuters că secretarul general al NATO a informat unele cancelarii europene că Donald Trump vrea în următoarele câteva zile angajamente concrete cu privire la contribuții pentru securizarea Strâmtorii Ormuz.

Înaintea întâlnirii dintre Rutte și Trump de miercuri de la Washington, Casa Albă anunța că Trump va aborda subiectul unei posibile retrageri a SUA din alianță.